Istoriile lui Roderick

August 3, 2013

Nisetru și scobar

Filed under: Alte istorii,Traco-geto-dacii — Roderick @ 11:13 am

(imagine din Wikipedia)

nisétru (nisétri), s. m. – Sturion (Acipenser Gueldenstaedtii Brandt). Sl. jesetrŭ, probabil prin intermediul bg., rus. esetr (Cihac, II, 150; Tiktin), cf. sb., cr. jesetra (bg. nesetra, Conev 53, pare dubios sau der. din rom.). Fonetismul este curios. S-a explicat (Tiktin) ca rezultat dintr-un *isetru, cu aglutinarea articolului. ” (DER, dexonline.ro)

nisetru m. pește până la doi metri de lung, trăiește în Marea-Neagră și în Marea Caspică (Accipenser sturio). [Dial. isetru = slav. ĬESETRŬ: forma nisetru rezultă din fuziunea un isetru]. ” (Șăineanu, dexonline.ro)

Cred că mai probabil este ca forma nisetru  să fi rezultat dintr-o contaminare a unui cuvânt românesc (a cărui formă e necunoscută) cu slavul iesetru.

E posibil ca la baza numelui nisetrului să fie chiar… nasul. Probabil că forma mai aproape de cea autentică este cea regională, năsătru.

În mod similar, scobarul  (Chondrostoma nasus), pește cu maxilarul superior alungit, este numit în germană Nase, Näsling.

Năsătru poate  fi chiar sinonimul autohton al lui ”năsos”. (Ca fapt anecdotic, chiar am un cunoscut care în copilărie era poreclit ”nisetrul” pentru că avea nasul mare). Din PIE  nas- ”nose” sau poate neu-s- ”to sniff, smell”.

*

La originea îndepărtată a lui scobar și scoabă poate fi PIE (s)kē̆p-2 /  skā̆b(h)-  ”to work with a sharp instrument” ( alb. sqep ”cioc”, poate cf. proeminenței ”nazale” a scobarului?).

scobésc v. tr. (vsl. *skobiti saŭ *skobliti, ceh. skobliti, rus. skoblitĭ, a cĭoplĭ, a răzuĭ, rudă cu germ. schaben, lat. scabere, vgr. skapto. V. și scoabă). Adîncesc săpînd cu ceva ascuțit în lemn, peatră saŭ alt-ceva: a scobi o bucată de lemn ca să facĭ o lingură. A-țĭ scobi dințiĭ, a te scobi în dințĭ, a-țĭ curăța dințiĭ cu scobitoarea.”

Let. skava ”clemă” este însă din PIE *(s)kewǝ- ”to cover”.

Se spune că scobarul se hrănește mai cu alge pe care le paște de pe pietre lăsând urme specifice. Legătura dintre ”scobar” și „a scobi” rămâne totuși dubioasă, după părerea mea.

Interesantă e însă legătura dintre scoabă și nisetru: scoabă înseamnă și ” fiecare dintre discurile osoase de pe pielea unor pești ca morunul, cega, nisetrul etc.” (DEX)

Această înfățișare atât de caracteristică a sturionului, plin de ”butoni” osoși, ar putea să stea la baza numelui său.

”Nisetru” ar putea fi înrudit cu ”nit” (germ. Niete), din PIE *knewǝ- ”to scratch, to scrape” ; sau legat de PIE *k(‘)nē- ”to scratch, to scrape” (v.gr. knē̂stis ”racletă”); sau, poate, înrudit cu ”nucă”, lat. nux, dintr-un PIE ken-1 /*knes-  (let. knese  ”băț”).

*

După lingvistul S. Paliga, cuvântul nisetru este probabil de origine pre-indoeuropeană, dintr-o rădăcină *M-S-, *N-S- ‘round, curved’  (la fel în mişca, muşuroi, Nistru, mistreț).

Dacă este într-adevăr un simplu împrumut slav, apariția lui n nu ar fi un caz unic. Cf. DER,

neáză (-ze), s. f. – Oroare, dezgust. Sb. jeza, din sl. jĕdza (Petrovici, Dacor., IX, 212). Cuvînt rar, ignorat de dicționare.” (dexonline.ro)

Despre acest cuvânt vezi însă și  https://hroderic.wordpress.com/2013/04/27/neaza/ .

Ca ipoteză ceva mai fantastică, nisetru vs. slav isetru ar fi încă un caz în care apare acel misterios m protetic (https://hroderic.wordpress.com/2012/02/24/m-protetic/ ), aici transformat (explicabil) în n.

14 comentarii »

  1. Paliga e bun doar pentru c-a adunat compendiul ăla de cuvinte ca bază de pornire, că altfel descarcă aproape toată sarcina pe umerii acestui fictiv lot „pre-indoeuropean”. Dă-o naibii de treabă, dar prea e neserios. Ce mi-e cu protocroniștii ăștia care văd peste tot dacitate și acolo unde nu este, ce mi-e și cu Paliga care una bună este „pre-indoeuropean”. Nici nudă o derivare, o limbă soră, doar niște inițiale: P-M, M-S, C-M, etc. De ce nu demonstrează sau argumentează cumva teoriile sale? Altfel sună ca idioții ăia de pe Hystory TV: „do you know how this is explained? Obviously from „ancient alien astronauts” theory. Aliens came from space and told the mayan ang egyptianes how to build those pyramides.”
    Așa cum ziceam, e o dovadă de neseriozitate și frivolitate.

    Apariția lui n în nisetru nu e un caz unic. Au slavii un prefix ne- sau nă- pe care-l pun la o serie foarte mare de cuvinte.

    Comentariu de Sorin5780 — August 3, 2013 @ 12:14 pm | Răspunde

    • Nu e cazul unui cuvânt slav; forma cu n nici nu apare la Vasmer. Poate fi un fenomen care a apărut la trecerea cuvântului în română; s-au chinuit să-l explice prin ”un isetru”.
      Eu cred că e cazul unei contaminări a cuvântului românesc cu cel slav. De ex. explicația cu ”nasul” mi se pare destul de bună, dar îi mai trebuie dovezi.

      Paliga poate avea dreptate, de multe ori numele de animale sunt foarte vechi.

      De ex. rădăcina PIE *bher- ”urs” provine din eurasiaticul *bVrV ”a k. of predator”. După Pokorny, însă, ”bear” este din bher-5 ”brown”și s-ar putea să greșească, ca și în cazul altor nume de animale.

      Nisetrul mai e numit ”diamond sturgeon” și ar putea exista o conexiune cu PIE *ney- ”to shine, to sparkle” (nei-2, neiǝ- : nī- ”to move vividly, be excited; to shine” la Pokorny) – v.ind. nētra- ”ochi” , lat. nitidus ”strălucitor”).

      O rocă e numită gnais – ”probably from Middle High German gneist „spark” (so called because the rock glitters)” (etymonline.com), PIE *g(h)nAit- ”embers, spark”

      Caracteristica cea mai remarcabilă a nisetrului e data de scuturile osoase. pe care le poartă pe tot parcursul vieții; m-am referit la ele și în articol.

      http://www.youtube.com/watch?v=TPbKj7JJW4U

      Comentariu de Roderick — August 8, 2013 @ 10:10 am | Răspunde

  2. S-ar putea ca multe cuvinte cu etimologie slavă, care la noi au o vocală neutră [â] infixă să fie autohtone sau măcar să păstreze o particularitate tracică. Amintesc alb. mjekër(barbă, bărbie) vine dintr-un rad.*smakr-(*smek la Pokorny). Ăsta-i doar un exemplu, căci sînt mai multe (motër).
    La noi acest /â/ sau /ă/ pot veni din e, i sau a (și u).

    Comentariu de Sorin5780 — August 4, 2013 @ 10:40 am | Răspunde

  3. În primul rînd cum se traduce „acipensis/acupenser” din latină? O legătură cu timologia lui accipiter? http://en.wiktionary.org/wiki/accipio#Latin
    Originea etimologică a lat.sturio și eng.sturgeon (to stir) e urm. http://en.wiktionary.org/wiki/Appendix:Proto-Indo-European/sterh%E2%82%83-#Proto-Indo-European
    lit.erskatras provine probabil din *(o)rū-, *(o)rū-g-, etc.; *orw- to dig, ditch.
    Dacă nisetru ar fi un compus precum rostrum (cu sufix -strum) din IE **rō̆d- / *rā̆d- „to dig, to scrape”, atunci nis- trebuie să însemne a săpa, a disturba, dar sufixul acela crează nume de obiecte, instrumente : aratrum, rostrum.
    Probabil că nisetru nu e chiar așa antic, altfel nis devenea de mult niș-. Năsătru poate fi originalul dacă presupunem un inițial nas- cu accentul pe sufix/pe ultima parte.
    Ar avea sens o legătură cu nasturtium? http://en.wiktionary.org/wiki/nasturtium

    Năsătru să fie comparat cu eng.nostril? nos-tril ( http://en.wiktionary.org/wiki/thirl#Etymology_1 )
    Dacă accentul s-ar muta pe sufix atunci [a] devine [ă]: năsắtru (*năsétru), cu condiția să avem o aluzie la nas. Păstrugă e numită „uzun burun” (nas lung) de către turci. Nisetrul are nasul mai mic. Dacă sufixul -tru vine din IE -tor, atunci prima parte trebuie să fie un verb.
    Amintesc „nástru s.n. (reg.) numele unei unelte de ciobănie.” Cine știe ce reprezintă? Eu n-am văzut, nici auzit de așa ceva,.

    În schimb ar putea fi comparat cu „nastúre (pl.násturi)- 1. (Înv.) Șiret, panglică. – 2. Buton. – Mr. nastur(e).”
    Ar fi o aluzie la plăcile osoase de pe margini, deci contaminat de sl.isetru.

    Nasture are o etimologie foarte isteață din IE *nedh- „a lega” (nădi, nadă) unde odată alipit sufixului (poate chiar -trom), acest *dt devine [st] și-n dacică, conform mai multor exemple, dar cel mai clar mi se pare alb. breshtë (brădet) din bredh cu sufixul de plural -ët sau -të. Nu-i nevoie să dăm nu știu ce etimon gotic sau latin, putea evolua direct pe tărîm dacic, iar la final am avea o rotacizare a unei terminații clasic daco-albaneze -ul sau -ull.

    Nisetru ar mai putea fi explicat printr-o compoziție: ni- (jos) și -istru coradical cu lat.sturion sau alb. shtrij. E greu de susținut căci nu știu dacă avem în altă parte ni- jos.
    Totuși, nu e de aruncat ideea descriptivă nistrul avînd acele plăci dispuse ca niște panglici, deci un derivat din nasture (șiret, panglică) coradical cu it.nastrino (panglică); nediminutivat ar fi nastro.
    Sau separat prin *nedh plus sufixul -trom și am obține *năstrum, abia apoi năsătru sau nisetru prin contaminarecu slava sau independent cu o vocală neutră infixă (găsit și-n alte lexeme, albaneze și române).

    Comentariu de Sorin5780 — August 8, 2013 @ 1:07 pm | Răspunde

    • Uitasem să menționez că S. Paliga include ”nasture” în aceeași familie.
      Conexiunea cu derivatele PIE *nedh- e prea vagă față de altele.

      Comentariu de Roderick — August 8, 2013 @ 1:37 pm | Răspunde

      • Ce propune Paliga e mereu vag și nu lasă nici măcar loc de interpretări, căci nu știi la ce se referă cu pre-indo-europenii lui.

        Comentariu de Sorin5780 — August 8, 2013 @ 3:29 pm

    • Nasturtium este rom. năsturel, explicat prin ”nasture” (”Fructele plantei sunt cilindrice aducând cu un nasture”- Șăineanu). În realitate rom. năsturel moștenește lat. nasturtium, contaminat cu ”nasture” (*năsturțel se poate ușor confunda cu năsturel).

      Comentariu de Roderick — Aprilie 14, 2014 @ 3:02 pm | Răspunde

  4. O altă posibilitate ar fi ca nis- din ”nisetru” să fi fost un *ins- / *ans- , transformat prin metateză. Aceasta ar explica lipsa lui n în ”osetr”; în limbile slave acesta ar dispărea. ( PIE *ans- ”handle” – lit. ąsà ; PIE *g’hans- ”gâscă” – slav *gǭsь ).

    Nisetrul s-ar putea regăsi în rădăcina eurasiatică *ʔVnCV ”a k. of fish”; proto-uralic *ončV ”a k. of salmon” (ostiac uṇč ”coregon”). Cu aceeași origine eurasiatică, itelmen ‘ǝ̆ńč ”pește”.
    Ca să vezi origine antediluviană…

    Comentariu de Roderick — August 8, 2013 @ 4:37 pm | Răspunde

  5. După ideea ta cu PIE *nas- am putea avea un derivat din latinescul năsut spre năsătru, cu asimilarea lui [u] la [ă] și un adaos normal al lui ”r” devine ”năsătru” ( dărâma, drapăn> dărapăn (sensul de tăiere: gr.drapanon).
    Fac o comparație morfologică cu eng.nostrils și OCS nozdri (nări), dar nu și semantic. Pentru dacică mă gândesc la sensul metaforic de „promontoriu” (*nasya/*nesya) : sl.поsъ `nose, ‘Russian’ promontory ‘ , cu aluzie la scoabele de pe corpul nisetrului.

    nástur, -ă, násturi, -e, adj. (reg.) zănatic, bezmetic, nerod. :)
    NÉDER, nederi, s. m. (Reg.) Om nătâng; om zăpăcit, nebun. – Et. nec. bărbat tânăr, flăcău (care chiuie la horă)
    Pokorny *nei-2 , neiǝ- : nī- to move vividly, be excited; to shine (reg.nedei) sau radicalul *ned- to roar, flow? (Nestos > *nedto) (In Sanskirt nadati – makes noise, nadi – river; Irish nes – river. ) Cred că mai e vorba de IE*naw- to float, swim.

    Comentariu de Sorin5780 — Aprilie 14, 2014 @ 4:49 pm | Răspunde

  6. Nu știu dacă are rost să pun asta aici, dar căutând explicații pentru nisetru (altele decât cele slave) am dat peste câteva regionalisme interesante: http://dexonline.ro/definitie/n%C4%83stimi
    Cred că ies din *nāk- ”reach, attain” , mai exact din următorul radical pus la comentarii: *(e)nek’- ‘to reach, to come’
    http://dexonline.ro/definitie/n%C4%83stimi
    E destul de rar ca să-mi placă, iar ca etimologie slavă merită amintit bosn.nastati. prefixul slav na- și un verb derivat din *stā-, dar are și albaneza din același radical, un verb shtoj- a crește (shtim). Dar morfologic nu dă bine.

    Apoi parcă are sens să fie conectat de radicalul *nek’ , un verb *nasti-mi cu terminație de prezent pers.întâit sg.). Se poatesă avem și un sufix -emn,-men în acest *năstim.
    ”Lithuanian nešti „to bear, carry” are coradicale de forma *nesti aproape în toate lb.slave.
    Proto-Baltic: *nā̂k- vb. intr. (1)
    Meaning: ripen, come

    nățăluí, nățăluiésc, vb. IV (reg.) a broda. ?

    Acum și nástru s.n. (reg.) numele unei unelte de ciobănie. poate avea legătură cu PIE *k(‘)nē- ”to scratch, to scrape” (v.gr. knē̂stis ”racletă”).

    Comentariu de Sorin5780 — Aprilie 16, 2014 @ 10:50 am | Răspunde

    • Aici e verbul slav nesti- a purta, confundat cu nastaviti – a așeza, institui: http://dexonline.ro/lexem/n%C4%83st%C4%83vi/36497
      A evoluat semantic spre alte sensuri, semn că e foarte vechi. http://dexonline.ro/definitie/st%C4%83vi
      Cum ar fi ajuns la noi verbul lat. a se stabili (a stăvi? stavăr- constanță, perseverență). Mă surprinde uneori cât de multe cuvinte și construcții erau doar ușor diferite în vechime, dar recognoscibile: a cumineca(comunica), sulcă (lat.sulcus), flaur (care putea înlocui ușor neol.flaut), a învești (a îmbrăca), avem și un reg.al (usturoi) față de ai (lat.alium), arh.vântă complet uitat, etc.
      Cu situl ăsta descopăr o mulțime de cuvinte de care nu auzisem niciodată până acum, dar am și regretul de a constat că nu contează mai deloc în economia limbii.

      Comentariu de Sorin5780 — Aprilie 16, 2014 @ 1:05 pm | Răspunde

  7. nosádru, nosádri, s.m. (reg.) numele unei specii de pește.

    Comentariu de Sorin5780 — Iunie 30, 2016 @ 11:31 am | Răspunde

  8. Alb. njilatra, njila ”scobar” reprezintă după V. Orel o formă dialectală din ngjalë ”anghilă”, care e împrumut din lat. anguilla.

    Comentariu de Roderick — Septembrie 16, 2016 @ 11:27 am | Răspunde


RSS feed for comments on this post. TrackBack URI

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

Creează un sit web gratuit sau un blog la WordPress.com.

%d blogeri au apreciat asta: