Istoriile lui Roderick

August 25, 2013

Solz

Filed under: Traco-geto-dacii — Roderick @ 1:18 pm

Un cuvânt pe cât de uzual, pe atât de greu de explicat.

solz (-zi), s. m.1. Placă mică tegumentară; scuamă. – 2. Lamă, placă de metal al unei armuri. – 3. Pulbere pe aripile fluturilor. – 4. (Arg.) Bani. Origine necunoscută. Der. din lat. sǒlĭdum (Hasdeu, Cuv. din Bătrîni, I, 302; Philippide, Principii, 148; Pușcariu, Dacor., VII, 480; Pușcariu, Lr., 187) sau din sl. slŭzŭ „muci” (Cihac, II, 354; Candrea), care apare o singură dată cu sensul de „solz”, neconsolidat în sl., nu pare posibil, în primul rînd pentru că pentru că asemenea caz pl. ar trebui să fie *solji, ca mînz, piez sau, ca în cazul lui viteaz, breaz etc. Prezența lui -zi pledează în favoarea unei creații, expresive, deși ideea sa nu este clară. Cf. bulz.Der. solzi, vb. (a acoperi cu solzi); solzos, adj. (acoperit cu un strat ca de solzi).” (DER, dexonline.ro)

În cele ce urmează, câteva alternative etimologice.

Mă gândesc la expresia -mai rar întâlnită acum, dar încă utilizată- ”solz de sare”. E posibil ca solzul să fi fost la început cristalul de sare, poate cel abia ivit în urma evaporării apei; avem expresia ”marea cu sarea”, dar și multe izvoare sărate pe teritoriul României. PIE sal- ”salt; salty water”.

Solzii se întâlnesc la pești și reptile. Numele unora din acestea provin din PIE *selak(‘)h- ”a k. of fish, seal, snail”  (v.irl. selige ”broască țestoasă”, alb.  shligë ”șarpe”, engl. seal); legat de rădăcina sel-5 ”to sneak, creep” din dicționarul lui Pokorny.  Poate că unele din aceste nume de animale înseamnă de fapt ”solzos”.

Însă solz ar putea fi moștenit -pe linie ”satem”- din PIE *k’ol- ”thorn, awn, a k. of thorny plant” (corad. deci cu engl. holly ). La fel, din PIE k̂ō(i)- ”to sharpen, whet” (v.ind. śilā́ ”piatră, stâncă”, arm. sali ”lespede”), PIE  *k’el- ”cover; to cover” (v.ind.  śáras- ”caimac”, engl. hull ”coajă, păstaie, a decortica” )-o bună posibilitate, zic eu-, ori, mai puțin probabil, PIE *k’al- ”pointed stick” (v.ind. śalyá- ”ghimpe, vârf de lance”).

Dacă sensul originar este ”murdărie, jeg care se depune pe piele, în formă de mici cruste” (nr. 5 din DEX), originea ar putea fi PIE *sal- ”dirt, dirty” (lat. saliva, galez salw ”cenușiu”).

Nu e exclus nici să fie un cuvânt de origine non-IE, cf. basc azal ”piele”, azala ”scoarță”, proto-basc  *asal ”́1 bark  2 skin  3 rind  4 peel (of fruit)”.

 

 

15 comentarii »

  1. http://en.wiktionary.org/wiki/solido#Verb
    solidō- I fasten together
    Dacă a existat acest verb în străromână un *solz nu putea fi decît interpretat ca „însăilat”. Apoi nu poate fi evitat sensul de dur.
    „solz de sare”(eu n-am auzit așa ceva) ar fi cristalele de sare cum spui, deci iar avem un sens de solid mai vechi. Asta dacă dacă nu cumva „solz” se traduce „scaby, rough”
    De obicei se mai găsesc forme similare cu româna care atestă o deviație sau o formă din latina vulgară diferită un pic de cea clasică cunoscută.

    E bun și *sal- dirty, căci avem „mîine solzoase”- „Acoperit de o murdărie învechită și uscată” sau „Pulbere pe aripile fluturilor” sau „Mold. un fel de eczemă pe capul pruncilor.” Nu pot fi toate la figurativ din solz.
    Sufixul -dho se adaugă la morfeme pentru a obține adjective.

    Pot fi doi radicali diferiți.
    Nu știu de ce IE *salw- „safe, healthy, whole” devine alb.gjallë. (*s >gj). Să fie corespondentul unui tracic *șal- ?

    Comentariu de Sorin5780 — August 25, 2013 @ 7:00 pm | Răspunde

    • ”a însăila” nu cred că e legat de ”solz”. Un cuvânt disputat, după Russu ar fi autohton (?), dar nu știu ce explicație dă.
      Interesant e că Scriban îl face … gotic:
      ”însăĭléz v. tr. (got. insailjan, a lega cu funiĭ. V. sailă, saĭa 2 și sălai. Cp. și cu ung. szál, ață). Înșulăresc, cos cu împunsăturĭ rare și în mod provizoriŭ: a însăila o rochie.” (dexonline.ro)

      Nu e greu de găsit goticul ” *in-sailjan wk. `let down’” , rudă cu ON seila-st ”reach out as far as possible”
      Cât despre ung. szál ”fir, fibră”, ar fi un cuv. fino-ugric, din rădăcina *śalkV ”pole, stick; tree trunk”

      Comentariu de Roderick — August 25, 2013 @ 7:28 pm | Răspunde

      • Nici n-am spus că ar fi legat de verbul a însălila, ci de verbul „solidō” (I fasten together- a fixa, a prinde laolaltă..așa cum par să fie solzii). Prin urmare solz s-ar traduce „însăilătură” „înlănțuire”..something fastend together, ca să fiu corect înțeles și-n engleză.

        Comentariu de Sorin5780 — August 25, 2013 @ 7:36 pm

      • „fastenend together”

        Comentariu de Sorin5780 — August 25, 2013 @ 7:38 pm

      • fastened.. încep să mă bîlbîi și în scris!

        Comentariu de Sorin5780 — August 25, 2013 @ 7:39 pm

      • Mea culpa !
        goticul insailjan la care se referă Scriban, cu foarte clarul corespondent german „anseilen”, provine din PIE sē(i)-3 „to bind; strap” ; îl găsiți în dicționarul lui Pokorny.

        Comentariu de Roderick — August 26, 2013 @ 11:38 am

      • M-am interesat un pic cum ar fi ”solzul” într-o limbă iranică.
        Dacă nu am greșit, în ossetină este ”hærv” și ”tsar”.

        Primul ar putea proveni (?) dintr-un IE *seilw, deci nu e exclus PIE sē(i)-3 “to bind; strap”

        Cum se numeau oare solzii cataphractarilor iranici pe limba lor?

        Comentariu de Roderick — August 26, 2013 @ 12:00 pm

    • altfel, PIE si̯ū- „to sew” – la Pokorny

      Comentariu de Roderick — August 25, 2013 @ 7:35 pm | Răspunde

    • Nu știu dacă este autohton sau latin, dar am citit ieri un reg. cigmăian : soalde, sold vb.tranz. – a da forma aluatului, întorcându-l între palme, înainte de a-l băga în cuptor pe un cărpător. (nu are aparența unui verb)
      http://en.wiktionary.org/wiki/solido#Etymology_2 SĂ fi evoluat de aici cu sensul a face un bulgăre? La fel și sintagma „solz de sare” s-ar putea referi la sarea grunjoasă sau cum spune în povești, sare în bucate..în drobi.

      http://www.bjt.ro/bv/ScritoriBanateni/FILIP_Ion/Filipglosar.pdf
      Sunt mai multe cuvinte aici care nu par să aibă sens prin ceea ce cunoaștem îndeobște sau ce vrea autorul să spună. De exemplu vb. a slobozi (a se lăsa în jos, a atârna) poate să fi evoluat din slobozi(a elibera), dar merge și *leb- (“to hang loosely”).
      – sărăhoi , s.m. = Vagabond, barabă, uşernic; sărac.
      Pare limpede, dar ar merge și IE *ser- „to hurry, to flow, to attack” (a se sărmădza- împrăștia; Oaș).

      Mai e verbul a școrfăi (a purta cu negrijă o încălțăminte, uzând-o excesiv), înrudit probabil cu alte reg. de forma a scorfi, scorfesc (Olt). Zice în dicționarul respectiv că ar veni din șcarpă( încălțăminte veche și slabă). Cred că ambele sunt autohtone, dacice, dar nu din același radical IE.

      Nu are rost să ne încurcăm de transformarea lui [p] în [f], s-a mai întâmplat de câteva ori. Un caz foarte cunoscut ar fi alb. rrufeja, rrufë și un corespondent bulgar. Ambele vin din *rump- „to break, split” (mi-am adus aminte cercetând „fulgelerele” tracilor pentru Digodan). Alt exemplu este variabila curfăn din Ardeal pentru curpen.

      Comentariu de Sorin5780 — Octombrie 1, 2014 @ 10:25 am | Răspunde

  2. http://en.wiktionary.org/wiki/sordeo#Latin
    Tot din latină am putea avea o derotacizare din sordeo sau sordes.

    Comentariu de Sorin5780 — August 25, 2013 @ 7:16 pm | Răspunde

  3. scuze pentru comentariu, sunt total habarnist în acest domeniu.

    « Nu e exclus nici să fie un cuvânt de origine non-IE, cf. basc azal ”piele”, azala ”scoarță” »

    o mică observație:
    solzi nu au doar peștii și reptilele, ci și păsările (tehnic, și ele sunt tot reptile).
    zonele fără pene (picioarele, gâtul, părți ale craniului) sunt acoperite de solzi, asemănători cu ai crocodililor (dar, firește, mult mai mici și mult mai moi).
    omul obișnuit percepe acei solzi ca piele, ca o piele scorțoasă.
    deci e foarte plauzibil să se fi ajuns de la piele sau scoarță (piele scorțoasă) la solzi (diferențiind pielea scorțoasă de cea fină, și apoi extinzând denumirea celei scorțoase și asupra celei și mai scorțoase, a peștilor).

    scuze dacă bat câmpii :)

    Comentariu de General (r) Lulu Miau Bălcescu — August 25, 2013 @ 7:30 pm | Răspunde

    • E OK, firește, dpdv semantic. Problema este aici fonetica; poate să provină ”solz” dintr-un ”azal” ? Poate că da, dar e cale lungă.

      Și istoric ar fi o problemă, pentru că suntem cam departe de basci. Dar s-ar putea -zic eu- să avem un fond comun, de la o populație străveche care locuia munții din jurul Mediteranei; ori, ceva mai aproape de vremea noastră, au fost și coloniști hispanici aduși în Dacia de romani.

      Comentariu de Roderick — August 25, 2013 @ 7:43 pm | Răspunde

      • din câte știu, cu cât un concept este mai apropiat de ceea ce îi era familiar omul preistoric, cu atât este mai durabil, deci e mai mare probabilitatea să se regăsească în mai multe familii de limbi (mai ales din Eurasia).
        cică numeralele, pronumele și unele adverbe sunt înlocuite o dată la 10 mii de ani, ori chiar mai rar.
        probabil că și denumirea pielii de găină?
        cuvântul de acum multe mii de ani s-a putut păstra și în familiile africane, și în cea indo-europeană, cu o oarecare diferențiere de sens?

        Comentariu de General (r) Lulu Miau Bălcescu — August 25, 2013 @ 8:02 pm

  4. În momentul de față opțiunea cea mai probabilă mi se pare PIE *k’el- ”cover; to cover” > engl. hull.

    Ar mai fi un PIE *k(‘)ley- „to cover, to hide” , cf. starling.rinet.ru ( „Somewhat different in Pok.”), > engl. lid

    Comentariu de Roderick — August 26, 2013 @ 9:35 am | Răspunde

  5. După Pokorny, lat. silex provine din PIE s)kel-1 ”to cut”, ca și alb. halë ”așchie, bavură” și engl. scale ”solz”

    ”halë [f] (tg)‘awn, beard; nettle-leaf; fish-bone’
    PAlb. *halia̅< QIE *s-Kol(H)-ieh2 {1}(AE 193)
    PIE *s-Kol(H)-‘to cut, snip; prick’(Pok. 923)
    W. col(a) ‘point, awn, beard’
    Notes: {1} Phonetically, s-Kol(H)g(h)- is also possible.” (Demiraj)

    Comentariu de Roderick — August 26, 2013 @ 12:38 pm | Răspunde


RSS feed for comments on this post. TrackBack URI

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

Creează un sit web gratuit sau un blog la WordPress.com.

%d blogeri au apreciat asta: