Istoriile lui Roderick

Septembrie 9, 2013

Corcodan

Filed under: Alte istorii,Traco-geto-dacii — Roderick @ 11:56 pm

„Corcodan”, unul din numele păunului:

corcodán (-ni), s. m.1. Păun. – 2. Fumăriță (Fumaria officinalis). Formație expresivă, care urmărește să imite zgomotul făcut de păun, cf. colcăi, cîrcîi, cîrcni. Pentru legătura semantică între păun și fumăriță, cf. alt nume al plantei, iarbă-de-curcă. Aparțin aceleiași familii expresive cîteva cuvinte a căror legătură pare evidentă, fără însă a fi și intenția imitativă: corcodină, s. f. (curcă); corcoață, s. f. (femeie stricată; cîrpă), care pare a reproduce semantismul sp. pava, fr. poule sau cocotte (dacă această ipoteză este justă, este interesant de observat evoluția de la „prostituată” la „cîrpă”, care apare în sens invers într-un mare număr de cuvinte, cf. buleandră); corcodi, vb. (a împodobi, a dichisi); corcodel, s. m. (cufundar, Gallinula chloropus; nume dat mai multor păsări de apă care obișnuiesc să se scufunde: Podiceps cristatus, Podiceps rubricollis, Colymbus arcticus, etc.), al căror nume pare a imita clipocitul apei la scufundare, cf. colcăi (întrucît este poreclă foarte curentă la țigani, s-a considerat de origine țig.; după Scriban, din alb. korkodhilj „crocodil”; ambele ipoteze sînt neverosimile); corchezi, vb. (a stîlci, a vorbi stricat o limbă; a face ceva de mîntuială), pe care DAR încearcă să-l reducă la mag. kurkázni „a iscodi” sau a corci „a degenera” (după Scriban, din mag. korcsosni); corcoduș (var. curcuduș, curcudel, corcodel, culduș, toltuș), s. m. (varietate de prun, Prunus cerasifera), al cărui nume se poate explica prin obiceiul foarte generalizat de a face din fructele sale un fel de ciorbă deasă (cf. chisăliță), și prin zgomotul produs de fructe la fierbere, cf. corcofeală; corcodușe, s. f. (varietate de prună); corcofeală, s. f. (păsat, terci; bolboroseală); corcoli (var. corconi, corcosi), vb. (a bolborosi; a tîndăli; a răsfăța, a linguși), al cărui ultim sens pare a rezulta dintr-o confuzie cu cocoli (pentru originea onomatopeică a acestui cuvînt, cf. Philippide, II, 708); corcos, adj. (verde, crud, necopt, acru). ”  (DER, dexonline.ro)

Păunul este originar din India; pare deci interesantă asemănarea dintre corcodan și o denumire în sanscrită a păsării, kRkavAku ; acesta mai înseamnă și ”cocoș”, dar și ”șopârlă, cameleon”, existând o coincidență similară cu aceea dintre rom. corcodel și alb. . korkodhilj „crocodil”. Tot în sanscrită, kurkuTa = cocoș, karakaTa = fazan.

Într-un comentariu mai vechi legam corcodel de PIE *kerk- ”a k. of bird”, cf. gr. kerkithalis “stârc”. Altă rădăcină, PIE *krek- ”a k. of bird”, este la originea acelui sanscrit kr̥ka-vā́ku- `cock; peacock’ cf. starling.rinet.ru (în dicționarul lui Pokorny e vorba însă de aceeași rădăcină, ker-1 ”a k. of sound (hoarse shrieking, etc.)” ).

Crocodilul ar avea la origine cf. etymonline.com, PIE k̂orkā ”gravel, boulder” (din dicționarul lui Pokorny); aceeași referință în dicționarul lui Pokorny o indică și site-ul starling.rinet.ru, în legătură cu rădăcina *krok- ”a k. of big lizard”.

S-ar putea pune întrebarea dacă acest nume al păunului –corcodan , ori o variantă a lui- a călătorit cumva o data cu pasărea până la noi.  Oare dacii cunoșteau păunul? Desigur cunoșteau găina, originară tot din India; se știe de exemplu că dacii din așezarea de la Pecica o aveau în meniu.

Păunul era binecunoscut grecilor din perioada elenistică, fiind pasărea consacrată zeiței Hera :

”In Hellenistic imagery, Hera’s chariot was pulled by peacocks, birds not known to Greeks before the conquests of Alexander. Alexander’s tutor, Aristotle, refers to it as „the Persian bird.” ” ( http://en.wikipedia.org/wiki/Hera )

După unii, însă, păunul era cunoscut mai demult de către greci, pe la jumătatea sec. al V-lea î. Chr. ; e foarte plauzibil ca pasărea să fi fost știută și de către daci -cel puțin aceia din ”perioada clasică”- nu neapărat prin intermediul lumii grecești.

Cum numeau însă dacii păunul și cât de vechi e în limba noastră cuvântul ”corcodan” rămân mai departe întrebări fără răspuns.

 

*

Corcos verde, crud, necopt, acru” ar putea fi un cuvânt autohton, din PIE (s)ker-4 ”to cut”, cf. lit. kartùs `bitter’.

Avem și

corícov (-va), adj. – (Măr) pădureț. Origine incertă. Din sl. gorŭkŭ „amar” (DAR) sau din sb. gorak „amar” (Scriban); însă fonetismul nu este clar. Mai curînd, în legătură cu rădăcina expresivă corc-.”  (DER)

”Corcoduș” cred că nu e legat de ”corcodan” și probabil nici de ”corcos”. Ar putea fi legat de gr. ákherdos ”Pyrus amigdaliformes” (PIE *(a)g’herd- ?); ar putea reflecta PIE *kermus- ”bird-cherry tree” (gr. kerasós, cireș) într-o formă deformată de intențiile expresive, ori PIE *kek- ”oats, pea” (lit. kẽkē ”strugure”). Poate fi înrudit și cu gr. kokkos ””a grain, a seed,” especially „kermes-berry, gall of the kermes oak” (actually an insect)” (etymonline.com), coc= bacterie sferică.

 

Varianta colduș (= corcoduș) e legată, cred, de

GOLDÁNĂ, goldane, s. f. Fructul goldanului, de formă aproape sferică, cu pielița subțire și cu miezul galben, zemos și dulce. – Et. nec. ” (DEX 98, dexonline.ro)

goldánă f., pl. e. Est. Un fel de prună sferică mare roșie al căreĭ sîmbure nu se desprinde ușor de mez [!] (R. S. Prună cu gît). – În Olt. gorgană.” (Scriban, dexonline.ro)

GOLDÁN s. (BOT.; Prunus insititia) renglot, (reg.) culcuduș, prun gogoneț, (Transilv.) crichin. ” (Sinonime, dexonline.ro)

Între altele, numele s-ar putea referi la culoarea galbenă (a miezului, uneori și a fructelor); PIE *ghel(w) ”yellow”, lit. geltonas ”galben”.

 

4 comentarii »

  1. Există și regionalismul gorgoasă sau gorgoază

    gorgoáză s.f. (reg.) fruct, poamă necoaptă; broboană.
    Sursa: DAR (2002)

    gorgoáze, corcoáse și corfoáse (oa dift.) f. pl. (din aceĭașĭ răd. cu corcoațe, corcolesc, cocolesc, cocoloș). Est. Fam. Bolbotine, rogodele, poame crude saŭ și coapte.
    Sursa: Scriban (1939)

    GORGOÁZĂ, gorgoaze, s. f. (reg.) Corcodușă.
    Sursa: Neoficial (faptul că nu e oficial nu înseamnă că nu există)

    Se referă mai mult la corcodușele verzi

    Comentariu de sabinus — Septembrie 10, 2013 @ 10:08 am | Răspunde

  2. Pe unde mi-au mai rămas din rubedenii, pe plaiurile natale, corcodanului i se spune tutcan, un păun mai curcănesc, aşa. Şi spuneţi-mi dacă ştiţi, cei care au învăţat franceza la şcoală, cum li se spune la corcoduşe în limba lui Baudelaire? Li se spune mirabele, mirabelles. Frumos, aşa’i? Mirabil. Corcodusianic.

    Cât despre corcoduş, numit stiintific „Prunus cerasifera“, câteva găsiţi pe-aici, lămuritor:

    „Are etimologia necunoscuta. O discutie lingvistica, ca si intrebarea cine e primul: oul sau gaina? incearca sa lamureasca daca fructul sau pomul e mai vechi in limba romana. Dictionarul limbii romanesti de Scriban, din 1939, sustine ca din corcodusa a derivat corcodus, idee formulata si de DEX, considerand corcodus un derivat regresiv.
    Dictionarul limbii romane moderne, sub redactia lui D. Macrea, explica invers: pomul fiind mai vechi in limba.
    Lingvistul Th. Hristea afirma ca raportul dintre perechea corcodusa-corcodus ramane obscur, ca si in cazurile afin-afina, macies-maciasa.

    Sinonimul regional pentru corcodus, „tarnosliv“ provine din limba slava – „tarnosliva“, dupa unii din bulgara – „tarnoslivka“, dupa altii din sarbo-croata – „stronsljina“. Dar e cert ca etimonul strain in cele doua versiuni este un compus, in care intra „sliva“ – pruna, ceea ce stabileste relatia cu denumirea stiintifica „Prunus cerasifera“.

    Comentariu de Camelia — Septembrie 11, 2013 @ 11:48 am | Răspunde

  3. […] în dicționarul lui Pokorny,  ker-1 ”a k. of sound (hoarse shrieking, etc.)” (vezi și art. https://hroderic.wordpress.com/2013/09/09/corcodan/ ), ori kā̆u-, kē̆u-, kū- ”to howl” (cf. poate rom. cuacă- stârc de noapte, PIE *kauk- […]

    Pingback de Corlă, a (se) corli | Istoriile lui Roderick — Noiembrie 28, 2013 @ 1:15 pm | Răspunde

  4. E posibil ca pe-aici să se încadreze și denumiri dispărute (?) ale dropiei, Otis tarda. Pasărea mai poartă numele de ”curcan sălbatic”; la fel spaniolul ”pava” înseamnă curcă, dar și dropie (din lat. pavus ”păun”).
    Dropia mare indiană (Ardeotis nigriceps) e numită kharchal de către marele mogul Babur.

    Dropia trăiește în stepe întinse, lipsite de copaci; tocmai acest gen de locuri au fost culoare ale migrațiilor popoarelor. Ar fi cu atât mai interesant ca româna să fi moștenit un nume al dropiei (chiar dacă azi e dispărut).

    Comentariu de Roderick — Septembrie 22, 2014 @ 7:50 pm | Răspunde


RSS feed for comments on this post. TrackBack URI

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

Blog la WordPress.com.

%d blogeri au apreciat asta: