Istoriile lui Roderick

Septembrie 16, 2013

Cârțar

Filed under: Traco-geto-dacii — Roderick @ 8:26 pm

cârțár, cârțári, s.m. (reg.) ied ori miel mai tânăr de un an.” (DAR, dexonline.ro)

Următorul stadiu în viața micului rumegător -dacă nu e transformat în fripturi și drob- este cel de ”noaten”:

noáten (vest) și -in (est,) (oa dift.) s. (lat. annótinus, -na, de un an, d. annus, an. Cp. cu cîrlan, godac, vătuĭ). Vest și nord. Mĭel, mioară de un an. Sud. Mînz, mînză de un an. – Dim. notior, -oară. V. strîjnic, dănac. ”  (Scriban, dexonline.ro)

Fără să știu prea multe despre acest ”cârțar”, m-am gândit la o etimologie destul de interesantă. E posibil ca acest cuvânt să aibă un sens temporal, ca și ”noaten”.

Ar putea reflecta PIE *kʷert- ”time (e. g. for the second ~)” (rădăcina – cf. starling.rinet.ru, având ca referință  (s)ker-4 ”to cut” din dicționarul lui Pokorny); let. kā̀rta ”strat, număr, poziție”, divkārt ”de două ori, dublu”, lit. kartà ”generație”, rus кра́та”interval de timp”.  sanscr. sakŕ̥t ‘once, at once’ ).

Sensul exact al lui ”cârțar” e î.a.c. neclar, dar apropiat de ”nou născut” sau ”în primul interval de timp din viață”.

Atrage atenția și asemănarea -mai mult ca formă decât ca sens- dintre ”cârțar” și ”cârlan”; ultimul a fost un subiect abordat (și dezbătut în comentarii) anterior, vezi https://hroderic.wordpress.com/2011/05/24/carlan/.

cîrlán, -ă s. (sas. jórlänk, jêrlänk, la Mosella gêrlenk, mĭel de un an; germ. jährling, copil de un an. D. rom. vine ung. kerlány, mĭel de un an. Cp. fr. brelan, chambellan, d. vgerm. bretlenc, chamarlinc, și cu rom. dănac, godac, noatin). Trans. Munt. Mold. Mĭel înțărcat pînă pe la 12-18 lunĭ. Adj. Lînă cîrlană, lînă măruntă, tîrcavă (V. mior). Olt. Arg. Ml. Mînz de un an (noatin, strîjnic). ”  (Scriban, dexonline.ro)

Nu cred că acest ”cârțar ”e o simplă deformare din ”cârlan”.

*

Din  (s)ker-4 ”to cut” provine lat. curtus ( rom. scurt) și cordus „late-born”, originally „stunted in growth” ” (etymonline.com); ”cârțar” poate avea aceeași origine IE, dar cu un alt sens decât cel indicat mai sus.

În cojocărit -mai ales pentru confecționarea căciulilor- sunt folosite pieile de miel; poate că sensul lui ”cârțar” este de ”animal bun pentru piele”; PIE *(s)kert- ”to skin” e legat tot de  (s)ker-4 ”to cut” (v.ind. kŕ̥tti- f. `skin, hide’; germ. elvețian härde ”blană de oaie sau capră”; să fie aici și rom. hârșie ”blană (neagră) de miel, cu lâna creață și măruntă, din care se fac căciuli, gulere etc.” ?).

Exclus, cred, PIE *kerdh- ”file, row, herd” (engl. herd).

Cea mai plauzibilă etimologie (de aici :) ) mi se pare prima; un posibil cuvânt autohton.

Anunțuri

11 comentarii »

  1. scuze, poate că zic o tâmpenie.
    în maghiară, kora înseamnă timpuriu, prematur.
    Google Translate îl dă chiar ca copii.
    de aici (din ambele variante) la câr+țar e un pas destul de mic.

    Comentariu de Dan Lungescu — Septembrie 16, 2013 @ 8:59 pm | Răspunde

  2. In Sicilia cuvantul este neonatti. Deci nou nascut, probabil aceeasi constructie.

    Comentariu de Doru Panaitescu — Septembrie 17, 2013 @ 8:08 am | Răspunde

  3. Cuvântul ar putea reflecta o rădăcină foarte veche, eurasiatică: *ḳʷVŕV ”young of animals”.
    Din ea provin tamil kor_i ”oaie”, turc kuzu ”miel”, mongol quriɣan ”miel”, georgian ḳraw- ”miel” și în română – cerb (lat. cervus, din PIE *kerw-). Cuvinte din grupe diferite de limbi.
    Sensul de ‘newborn animal’ apare în manciuriană: iče , din aceeași rădăcină străveche.

    Și mai veche este rădăcina boreană KVRV ”young of animals”, din care provine cea eurasiatică.

    Comentariu de Roderick — Septembrie 17, 2013 @ 11:46 am | Răspunde

  4. În Maramureș apare un fonetism interesant: a cârti = a cârpi:

    ”cârtí, cârtesc, vb. tranz. – A petici: „Duce-m-oi la maica-acasă / Opinca să mi-o cârtéască” (Calendar 1980: 16). – Din cârpă (< sl. krŭpa „cârpă„).” (DRAM, dexonline.ro)

    Dacă e posibil ca în locul lui ț din ”cârțar” să fi fost un mai vechi p, cuvântul ar putea fi turcic, cf. turc körpe ”newborn lamb”, din p-altaicul *k`i̯ŭrpe ”young (animal, fish)”.
    ”Cârțar”, însă, nu apare în DRAM (așa cum este el pe wikisource), deci probabil nu e un regionalism maramureșean.

    Comentariu de Roderick — Septembrie 17, 2013 @ 12:06 pm | Răspunde

    • fenomenul maramureșan e cel analizat și pentru verbul a se cunti (cumti) într-un articol, care în original era cumpti, deci e vorba de un specific regional unde p urmat de o vocală anterioară devine „pt”. Ulterior cred că se simplifică în „t”.

      Comentariu de Sorin5780 — Septembrie 17, 2013 @ 1:48 pm | Răspunde

    • E posibil să aibă legătură și cu termenul de curpen, cu înțeles de ramură tânără și moale, desprinsă din trunchi

      CÚRPEN, curpeni, s. m. Mlădiță lungă și subțire a viței de vie sau a altei plante agățătoare, care se încolăcește sau se agață de alte plante, de araci etc.; tulpina unor plante târâtoare ca dovleacul, pepenele etc.; p. ext. ramură tânără și flexibilă. DEX ’98 (1998)

      Comentariu de sabinus — Septembrie 19, 2013 @ 6:40 am | Răspunde

  5. Am mai discutat despre sufixul -ar ce apare și-n cuvinte autohtone, dar și latine. Pentru cel din urmă avem o explicație http://en.wiktionary.org/wiki/-aris#Latin
    Are loc o disimulare dacă tema sufixată conține un [l]. Nu rețin dacă am remarcat vreo asemănare în cele autohtone (maldăr conține un „l”) sau e un sufix latin ce permiază și-n lexicul autohton. Poate fi și o evoluție internă normală în dacică.

    Îmi imaginezi, la fel ca tine în articol, că un radical *ker- a tăia putea da o paralelă dacică a lat.curtus sau cordus, adică un sens de animal micuț.Totuși nu mă împac cu acest [ț]. Să fie satemizarea unul *k’ sau e doar e o africată (t urmat de i)?
    Tema pare să fie „cârț” sau „cărț”. Nu-i imposibil să avem chiar aici o sincopare a unei vocale înainte de [ț]. Mă gîndesc la un posibil sufix diminutival în ț, similar cu cel albanez în [th] sau ç (ex: kërriç- măgar). Am avea o temă tracică *kara http://en.wiktionary.org/wiki/k%C3%ABrr#Albanian
    de unde alb. kërr.
    Sufixarea în dacică s-ar produce în două feluri: unul cu sufixul diminutival în ț, foarte comun și azi, altul în -lean (var.lan?) folosit doar regional în nordul țării, deci cîrlan și cîrțar.
    Nici o legătură cu „cârțan, cârțani s. m. 1. om naiv. 2. persoană necivilizată.”

    Comentariu de Sorin5780 — Septembrie 19, 2013 @ 8:15 am | Răspunde

  6. PIE *kʷert- ”time (e. g. for the second ~)

    Sensul trei și sinonimele:
    círtă (círte), s. f. – 1. Trăsătură. – 2. Cantitate mică, pic. – 3. Moment, secundă. Sl. črŭta (Miklosich, Slaw. Elem., 52; Cihac, 56; Pușcariu, Dacor., VIII, 349); cf. ciort, care aparține aceleiași rădăcini. După Edelspacher 12, din rom. provine mag. csirta. Din aceeași familie fac parte ciorsăi; certat, adj. (tăiat), din sl. čertŭ (Pușcariu, Dacor., IV, 680); cest, s. n. (înv., bucată, fragment, crîmpei), din bg. čest (Tiktin).
    Sursa: DER (1958-1966) https://dexonline.ro/lexem/cirt%C4%83/10747
    CÍRTĂ s. v. ceas, clipă, clipită, minut, moment, oră, secundă, timp, vreme.

    Poate-i slavic, poate nu! Unele sensuri sunt, dar nu toate.

    E o fam.lexicală mai mare: https://dexonline.ro/definitie/certez
    Toponimu „Certez” ca întindere: https://toponime.files.wordpress.com/2012/04/harta_romaniei_cu_judete-certez.jpg

    Un bizar Certinae (castra) ( ancient name Certinae, Cersie or Certie ) fără explicație. S-ar putea să fi avut o africată [ț], Cerțina
    https://ro.wikipedia.org/wiki/Castrul_roman_Certinae
    http://memim.com/certinae-castra.html

    Cu siguranță am avut verbul a certa- a tăia cf. participiului substantivat certat. Un derivat certină/cerțină ar fi însemnat curătură, runc.
    N-ar fi primul cuvânt autohton sau romanic care intră în concurență cu slavisme și sunt modificate sau corupte ca formă, dar nu ca înțeles.

    Comentariu de Sorin5780 — Octombrie 14, 2015 @ 11:34 am | Răspunde


RSS feed for comments on this post. TrackBack URI

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: