Istoriile lui Roderick

Septembrie 18, 2013

Hăușit

Filed under: Alte istorii — Roderick @ 12:45 pm

Un cuvânt care nu există deocamdată în dicționarele disponibile pe net; nici căutarea google nu îl găsește. N-aș putea spune prin ce parte a țării apare; l-am auzit de la cineva din Cluj, care însă e de multă vreme o zonă cosmopolită.

”Hăușit” înseamnă foarte obosit, dărâmat, extenuat, care abia se ține pe picioare.

Cel mai probabil e, cred, o creație expresivă, ori legat de ”hău”:

hăŭ n., pl. urĭ (cp. cu ung. hó, zăpadă, și loc. cît e hău și dudău saŭ pîrău). Haos, abis (exemple numaĭ la scriitoriĭ din sec. XIX încoace). Fig. Greutate, sarcină: hău și greu caseĭ. Cît e hău saŭ cît hău și dudău (saŭ pîrău), cît e lumea și pămîntu, nicĭodată.” (Scriban, dexonline.ro)

háu interj. – Redă strigătele de chemare sau de bucurie, ca și lătratul. – Var. hău, hu. Creație expresivă, cf. aui.Der. hăui (var. hăuli, hăuni, aoli), vb. (a țipa; a chema în gura mare; a cînta; a urla); hăucăi, vb. (a lătra), cf. rut. kaukati; haulă, s. f. (casă mare pustie), numită astfel datorită ecoului pereților săi; haot, s. n. (Munt., zgomot, larmă); hău, s. n. (abis, prăpastie), din pricina ecoului (Cihac, II, 663 și Philippide, Principii, 154 se gîndesc la o posibilă der. din ngr. χάος; DAR consideră etimonul necunoscut; Scriban pornește de la mag. „zăpadă”).” (DER, dexonline.ro)

Hău are două sensuri de bază: ”pustiu, vid” și ”greutate, sarcină”. Din ambele poate rezulta foarte ușor sensul de ”obosit, distrus de oboseală”.  Engl. exhausted are sensurile de ”extenuat, zdrobit” și ”golit complet, vid” ; (din lat. exhaustusex+haurire , al doilea din PIE  aus- ”to draw (water), ladle” ).

Mai avem un

hușít, -ă, adj. (reg.) care-i cu gândurile aiurea; împrăștiat, tehui.” (DAR), care poate fi o variantă a lui ”hăușit”.

O posibilă origine onomatopeică, cf. huș = uș ! (interj.)

hîș interj. – Servește pentru a alunga păsările din ogradă. – Var. huș, uș. Creație spontană. – Der. hîșîi (var. cîșîi, cîșăi, hușii, hîcîi, hăcili, hîciui, hîșîi, hîșei, hucii, hușcăi, etc.), vb. (a goni, a speria, a alunga păsările); hușit, adj. (prostit, aiurit); hîtcîi, vb. (a speria, a goni). ” (DER)

*

Acum câteva ipoteze fantastice pentru un cuvânt abia atestat; prima ar fi chiar originea în PIE  aus- ”to draw” , cf. tras ”(despre față sau părți ale ei) Slab, obosit, sleit (de boală, de supărare etc.); (despre oameni) care are fața slabă, obosită, suptă”  (DEX 98)

M-aș mai gândi la PIE u̯ei-2 ”to wither” (Pokorny), *(a)wēy- ”to fade, to get tired, exhausted” (starling.rinet.ru); v.ind. vāyati `to become languid, weary, exhausted’, norv. visa ”(om) moale, slăbit”. Prezența lui h în loc de v poate fi explicabilă regional (cf. hulpe, hârtop)

(Din acest radical îl avem, foarte probabil, pe ”veșted”, cu o origine discutabilă, în opinia mea; din  u̯ei-2  provin lat. viēscō ”a se usca, ofili”, lit. vī́sti ”a se ofili”

În DER:

véșted (-dă), adj. – Ofilit, uscat. – Mr. veaștid. Lat. viscĭdus „acru, amar” (Cipariu, Principii, 395; Densusianu, Hlr., 39; Iordan, Dift., 119; REW 9271; cf. împotrivă Pușcariu 1877), cf. sard. biskidu „rînced”. Semantismul presupune o fază intermediară „trecut, stricat”. Der. din lat. *vescĭdus de la vescus „slăbit” (Candrea, Éléments, 13; Pușcariu 1877; Philippide, II, 661; Rosetti, I, 172) nu pare preferabilă. – Der. veșteji (var. înv. veștezi), vb. (a se ofili, a se usca). ”)

Engl. woe ”durere, jale” este coradical rom. vai ( ”Old English wa, a common exclamation of lament in many languages (cf. Latin væ, Greek oa, German weh, Lettish wai, Old Irish fe, Welsh gwae, Armenian vay). The noun is attested from late 12c., from the interjection.” -etymonline.com)

14 comentarii »

  1. Un sinonim pentru hăușit ar fi istovit.

    Comentariu de sabinus — Septembrie 19, 2013 @ 6:32 am | Răspunde

    • Știi cumva din ce zonă este regionalismul?

      Comentariu de Roderick — Septembrie 19, 2013 @ 12:24 pm | Răspunde

      • Nu cunosc de unde este regionalismul, însă nu este din Bucovina. Posibil să fie dintr-o zonă de munte, pentru că hăuri sunt numai la munte.

        Comentariu de sabinus — Septembrie 20, 2013 @ 8:03 am

  2. Când H este N avem câteva cuvinte asemănătoare.

    năuc = amețit

    Vezi hăbăuc, dar și zăbăuc, cu același înțeles.

    …………..

    Haos devine naos, cu sensul de abis, de spațiu unde se aude ecoul (vezi termenul bisericesc, ce desemnează o parte din construcția unei biserici).

    cf. rut. kaukati; haulă, s. f. (casă mare pustie), numită astfel datorită ecoului pereților săi

    De altfel, numele de hău provine de la onomatopeea hau, un strigăt folosit de oameni de a se chema pe distanțe mari (de exemplu, de pe un munte pe altul)

    Comentariu de sabinus — Septembrie 20, 2013 @ 10:38 am | Răspunde

    • Creație expresivă, cf. aui. – Der. hăui – a chema în gura mare

      Comentariu de sabinus — Septembrie 20, 2013 @ 10:40 am | Răspunde

    • De la haos cu sensul de spațiu între patru pereți, în care se produce ecou, au derivat termeni Haus (germ.) și house (engl.), care înseamnă casă, dar și nas (cavitatea nasului). Poate și noise (zgomot) sau nous (suflet, dar pronume la francezi = noi).

      Comentariu de sabinus — Septembrie 21, 2013 @ 5:19 pm | Răspunde

  3. O altă variantă a regionalismului este tăhui, întâlnit în Bucovina, unde se spune că ești tăhui (tahui) de cap atunci când ai mintea împrăștiată (Ca, de exemplu, când cineva vorbește foarte mult și îți distrage atenția, te face tăhui de cap, adică te amețește că vorbește prea mult)

    hușít, -ă, adj. (reg.) care-i cu gândurile aiurea; împrăștiat, tehui.” (DAR)

    Denumirea de tăhui ar putea veni de la tău, o altă variantă a hăului. (tăul este numai la munte !)

    Comentariu de sabinus — Septembrie 20, 2013 @ 10:46 am | Răspunde

  4. PIE aus- ”to draw”

    În limba germană există particula aus, care înseamnă afară, și se referă la ceva care este scos în afară de locul de care se vorbește

    Comentariu de sabinus — Septembrie 20, 2013 @ 10:50 am | Răspunde

    • De exemplu, a se descălța de papuci sau a se dezbrăca de haine se spune aus-ziehen (ausziehen). La a se îmbrăca se folosește particula an (anziehen)

      Comentariu de sabinus — Septembrie 20, 2013 @ 10:53 am | Răspunde

  5. „-Hăi (var. hîi), vb. (a apăsa; a se apleca; a se prăbuși), pare de asemenea creație expresivă, și este posibil să exprime aceeași intenție (DAR îl pune în legătură cu mag. hajlani „a se înclina”).” (DER, dexonline.ro)

    „hăușit” s-ar putea încadra și aici (=”încovoiat de greutăți”)

    Comentariu de Roderick — Septembrie 20, 2013 @ 10:58 am | Răspunde

  6. haot, s. n. (Munt., zgomot, larmă) devine chiot, dar și a chicoti

    Comentariu de sabinus — Septembrie 20, 2013 @ 2:39 pm | Răspunde

  7. Cu sensul de vorbă care se duce departe și se întoarce ca un ecou într-un abis avem termenul de hulă. Este sinonim cu bârfa.

    Un alt sens al hulei este ondulare a apei mării, fără valuri care să se spargă. Unda apei se poate compara cu unda zgomotului, sau a vorbe, în cazul de mai sus.

    „Hulă se numește o mișcare ondulatorie a apei de la suprafața mării sau oceanului, ce continuă și după încetarea vântului care a provocat-o.” (wikipedia)

    Comentariu de sabinus — Septembrie 20, 2013 @ 2:44 pm | Răspunde

  8. Cum am zis, cel mai probabil e o totuși creație expresivă; de la rădăcina hău- cu sufixul -și, poate format asemănător cu ”a mocoși”

    Comentariu de Roderick — Septembrie 21, 2013 @ 11:22 am | Răspunde

  9. Există o expresie care devine foarte interesantă din perspectiva legăturii dintre ”hău” și ngr. ”haos”: ”de când hăul” (= de foarte multă vreme, dintotdeauna). Dacă nu are doar un caracter plastic, expresiv, sintagma s-ar putea referi la haosul dinaintea creației lumii.

    Comentariu de Roderick — Martie 9, 2014 @ 8:13 pm | Răspunde


RSS feed for comments on this post. TrackBack URI

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

Blog la WordPress.com.

%d blogeri au apreciat asta: