Istoriile lui Roderick

Septembrie 23, 2013

Năpârcă, a năpârli

Filed under: Traco-geto-dacii — Roderick @ 1:37 pm

Năpârcă, un cuvânt posibil autohton.

Ar putea reflecta un PIE kenē-p- , din ken-2 to rub, scrape off; ashes” (dicționarul lui Pokorny), cf. v.gr. κνώψ ”animale care mușcă”, κῐνώπετον ”șerpi veninoși”. O paralelă destul de clară.

E firesc ca ”a năpârli” să aibă aceeași origine în ken-2 , putând să nu fie însă prea îndeaproape înrudit cu ”năpârcă”.

Atrage atenția și engl. snap ”quick, sudden bite or cut”, cu origine totuși neclară; poate cf. sensului de ”bici” al lui năpârcă (??). Însă din rădăcina mai sus menționată provin mai multe cuvinte IE cu sensul de ”a bate, a lovi”.

De menționat și PIE *k(‘)nīp- ”to squeeze, to pinch”, rădăcina engl. knife.

În DER,

năpîrcă (-ci), s. f.1. Viperă (Vipera berus). – 2. Bici. – Var. (rar) nopîrca. Mr. nipîrtică, megl. năprotcă. Creație expresivă. Coincide cu alb. nepër(t)ke, dar nu e probabil să se explice prin el, cum se susține de obicei (Cihac, II, 719; Meyer 303; Pascu, II, 221; Philippide, II, 221; Rosetti, II, 119). Trebuie să fie o var. expresivă a lui *năpîrlă, cf. năpîrli; pentru alternanța expresivă a ambelor terminații, cf. șopîrlă și șopîrcăi, sfîrlă și sfîrc, mîrlan și mîrc etc. Atît năpîrcă, cît și năpîrli și șopîrlă nu au fost explicate satisfăcător pînă acum; provin, fără dubiu, din aceeași sursă expresivă, a cărei idee de bază pare a fi cea de „șerpuire” sau de „mișcare rapidă”, ca în ciocîrlie, cf. și țopîrlan (ca și ciocîrlan); această explicație este singura care merge în același timp pentru năpîrcă „bici”, ca și pentru înrudirea sa evidentă cu șopîrlă. Der. din lat. *viperana (Crețu 350) sau dintr-o combinație între natrix și pertica (Capidan, Raporturile, 542) este inacceptabilă. Der. năpîrcos, adj. (veninos); năpîrli, vb. (despre reptile, a-și schimba pielea; despre mamifere, a-și schimba părul; despre păsări, a-și schimba penele), cu suf. expresiv –li (după Cihac, II, 251, legat de sl. pero „pară”, cf. împotrivă Tiktin; după Conev 87, din sl. naprŭliti sau naprliti „a pîrli”, după Drăganu, Dacor., VI, 517); năpîrleală, s. f. (primenire, năpîrlire). Alb. trebuie să provină din rom. ” (dexonline.ro)

Anunțuri

3 comentarii »

  1. […] din aceeași rădăcină; sensul pe care îl are azi cuvântul contrazice însă ipoteza (v. și https://hroderic.wordpress.com/2013/09/23/naparca-a-naparli/ […]

    Pingback de Năpău | Istoriile lui Roderick — Ianuarie 16, 2015 @ 4:00 pm | Răspunde

  2. S-ar putea ca sensurile lui năpârcă să derive din două rădăcini IE sufixate identic. Unul ar fi cel rațional *snéh₁- ‎(“to spin, twist”) din care am avea un dacism ipotetic *năpi (twist, spin) neatestat, iar altul ar fi un omonim *napi- (flow, swim, etc.) discutat pe larg referitor la hidronimul Naparis, dar care se aplică de minune și aici dacă ne gândim la sensul de „luntre mică și îngustă”.
    https://ro.wikipedia.org/wiki/N%C4%83p%C3%A2rc%C4%83

    De observat în filmulețele din josul paginii că năpârca înoată puțin..sau cel puțin se descurcă să treacă peste plaur.

    http://www.dorupanaitescu.ro/vipere-din-romania-ce-trebuie-facem-cand-vedem-vipera.html

    În link-ul ăsta s-ar putea compara arealul viperei sau a șarpelui numite năpârcă. Trebuie să fie răspândit în zonele adiacente râurilor cu stuf, astfel încât să numească și vietatea asta, dar și un tip de luntre. Nu-i neapărat nevoie dacă acestea vin din doi radicali separați (sau unul mai special)

    Ce este interesant pentru mine e acest sufix -ercă, -earcă. Cred că apare în mai multe cuvinte: tulearcă (*tol-, *tel- „to bear, to carry, to endure, suffer”), bedearcă (*bʰod- ‎“to pierce, dig”), malercă (pop.femeia mare, grasă; coradical probabil cu adj.mălos/melean sau mal- deal; țărm).
    Mutercă sau manercă sunt străinisme probabil.

    Apare și-n latină: noverca https://en.wiktionary.org/wiki/noverca
    arom.nearcă , alb.njerkë

    Apropo de lat.novus (arm.nor), avem în lexicul vechi un neară (lege nouă; supliment la o lege,…etc.), care nu are un corespondent direct în greaca modernă, din câte știu, în afara acelei mențiuni la completări asupra legilor lui Iustinian, dar sigur e coradical cu acesta. Se poate să fi avut și dacii un derivat *nowros sau *newros, la fel ca grecii și armenii.
    https://en.wiktionary.org/wiki/%CE%BD%CE%B5%CE%B1%CF%81%CF%8C%CF%82#Greek
    https://dexonline.ro/lexem/neara/103470

    Cultism sau nu, e interesant. Puteam să-l păstrăm foarte bine și chiar să-l resemantizăm puțin. Cum ar suna *neară (update)?

    E posibil ca arom.nearcă și alb.njerkë să fie preromanice.

    Comentariu de Sorin5780 — Iulie 16, 2016 @ 3:59 pm | Răspunde


RSS feed for comments on this post. TrackBack URI

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: