Istoriile lui Roderick

Octombrie 3, 2013

A brudi, brudiu

Filed under: Traco-geto-dacii — Roderick @ 4:28 am

Două cuvinte posibil autohtone, dar cu origini diferite, cel puțin în opinia mea.

brudí, -esc, vb. tranz. – A afuma (slănina crudă). – Et. nec.” (DRAM, dexonline.ro)

O rudă îndepărtată a acestui cuvânt poate fi irlandezul boladh ”miros”, cu originea în PIE bholo- ”smoke, steam” (Pokorny); înrudit, let. buls, bula ”aer tulbure, fum”.

Însă ”a brudi” poate proveni din bher-6 ”to roast, cook” (în dicț. lui Pokorny; rudă, deci, cu ”fiert” și ”fript”, din latină); turnura semantică este posibilă, cf. let. bir̂ga ”ceață, fum, praf de cărbune”.

Mai există o rădăcină altaică *bŏ́ru ”dust; smoke, whirlwind” (din care ar proveni după unii ”Bărăganul” nostru), legată de PIE *bhAur- ”storm”; o origine mai puțin probabilă decât precedentele.

”A brudi” ar putea fi cumva legat de ”abur”, cuvânt autohton, dar cu origine neclară.

*

Brudiu – ”tânăr, necopt” poate fi rudă cu engl. bairn ”copil” și alb. bir  ”fiu”, ambele din PIE  *bherǝ- ”to give birth”. După unii lingviști din acest radical provine și engl. bird ( ”Middle English, in which bird referred to various young animals and even human beings, may have preserved the original meaning of this word” -etymonline.com).

Cred că există și o etimologie clar ”în linie tracică” a acestui cuvânt. Din PIE *(a)mal[a]- / -e-, *(a)mlā- ”soft, weak, tender” , cf. sanscr. mr̥dú- `soft, tender, mild’, mr̥ḍati`to be gracious, favourable’; b în loc de m cf. alternanței specifice limbilor trace. Din același radical provin cuvintele slave însemnând ”tânăr” (rus молодо́й, ceh mladý etc.). De această etimologie a fost foarte pe-aproape d-l Ioan Albu în comentariile de la https://hroderic.wordpress.com/2009/09/08/intre-galben-si-rosu/ . Brudă = molan (pește), cuvintele pot fi chiar coradicale – PIE *(a)mal[a]- / -e-, *(a)mlā-. Alb. brydh ”moale” (pe care l-a observat tot d-l Albu în legătură cu brudiu) se poate încadra tot aici.

În DER cuvântul e legat de ”a brodi”:

brodí (-désc, -ít), vb. 1. (Înv.) a bălăci. – 2. A vorbi aiurea, a spune prăpăstii. – 3. A nimeri, a potrivi, a ajunge la țintă. Sl. broditi, al cărui sens de bază este „a tranzita, a trece prin vad” (Miklosich, Slaw. Elem., 15; Cihac, II, 29; DAR), cf. brod, de asemenea, sb. broditi „a trece prin vad”, slov. broditi „a hoinări” și breditĭ „a da greș”. Sensul fundamental din rom., „a nimeri” se explică în DAR prin ideea intermediară de „a ajunge la timp pentru a se urca pe ponton, a nimeri momentul”; dar aceasta înseamnă să se derive un sens primar de la o accepție secundară și tîrzie. A brodi trebuie să fi însemnat mai întîi „a găsi vadul” sau „a afla drumul”, cf. bg. izbroždanĭă „a afla, a descoperi”. Der. brodeală, s. f. (întîmplare, hazard); brudiu (var. înv. brodiu, brodiv), adj. (aiurit, zăpăcit, nesăbuit, bezmetic), legat direct de accepția 2; brudnic, adj. (zăpăcit). Este greșită opinia lui Loewe 70, care îl leagă pe brudiu de lat. brutus. ” (DER, dexonline.ro)

Brudiu – ”bezmetic” – cf. brudnic ”zburdalnic” – ar putea fi la origine alt cuvânt, reflectând PIE *bhūr- ”to move quickly, to be excited” (v.ind. bhuraṇyú- ”quivering, stirring, restless”), bher-2 ”to boil, swell; to get high” în dicționarul lui Pokorny.

Anunțuri

11 comentarii »

  1. PIE bhrag- , „besser bhrǝ-g-” – to smell (Pokorny), lat fragrare și bracul german, posibil înrudite cu ”a brudi”

    Comentariu de Roderick — Octombrie 3, 2013 @ 10:12 am | Răspunde

    • Încă o chestie; ținând cont de faptul că e regionalism maramureșean, di din ”a brudi” poate fi la origine ghe/ghi, cf. măderan -măghiran

      Comentariu de Roderick — Octombrie 3, 2013 @ 6:25 pm | Răspunde

  2. A brodi se identifică cu „a bălăci” de două ori. Odată sensul principal de „mișcare, țopăială” pe care-l împarte cu alb.brodha (jump, spring) și al doilea sensul de vorbire: a brodi- „A vorbi aiurea, a spune prăpăstii” bălăci – „a sta la taclale, a bîrfi, a îndruga verzi și uscate; a batjocori”.
    Al doilea ar putea fi coradical cu lit. bals, byloti din IE *bhel- to sound, speak http://starling.rinet.ru/cgi-bin/response.cgi?single=1&basename=/data/ie/pokorny&text_number=+219&root=config

    Comentariu de Sorin5780 — Octombrie 3, 2013 @ 5:23 pm | Răspunde

    • La Nicolae Costin („Scrieri”, în două volume) am găsit un verb a brudi(a) – a naviga. Acum, de la a trece printr-un vad și a naviga e o diferență notabilă.
      Se pare că graiul moldovenesc cuprindea o sumedenie de cuvinte interesante. Nu numai că aveau sensuri mai multe pentru cuvinte uzuale astăzi și compuneau noi sinonime prin derivare cu vechi sufixe de origine latină, dar unele (voroave) sunt de-a dreptul superbe prin implicații.
      Unele au fost discutate aici pe blog, dar le pun ca să subliniez vechimea lor și faptul că aveau o întindere mai largă:

      – madzuri = adausuri. S-ar putea să avem aici un împrumut rusesc (maz), dar nu-i exclus să avem și un coradical al alb.madh (mare). De obicei, graiurile noastre nu folosesc africate în împrumuturi lexicale, ci sunt marca vechimii în limbă. . http://en.wiktionary.org/wiki/madh#Etymology_1
      http://dexonline.ro/definitie/maz
      – dricul – punct culminant
      – molteni = munteni (?)
      – năroi (a se) = a cădea jos de pe cal
      – podan = supus
      – mărul = podoabă crăiască (IE *mero- a străluci; de văzut articol măr moramăr)
      – rumtoare = împărăție (?); nu știu unde să-l plasez.
      – expr. de sârgu = de zor (der: sârguială)
      – spudză = mulțime mare
      – șterc = gunoi, așchie mică
      – a șpărcui = a ârcui, a sfâșia în bucăți
      – țince = cățea
      – vierșun = înverșunare, aversiune

      Vol.II

      – avaiile = veniturile
      – baia (a) = a mânui, a purta, a mâgâia, a dezmierda IE *bher- to bear, to carry, to be carrying http://en.wiktionary.org/wiki/Appendix:Proto-Indo-European/b%CA%B0%C3%A9re-
      alb.bje – to bring http://en.wiktionary.org/wiki/mbaj#Etymology
      http://en.wiktionary.org/wiki/mbar#Etymology
      – cale = cuviință
      – carbuc, carbunc = bubă rea, dalac (rotacizare atipică); probabil înrudit și cu călbează. http://en.wiktionary.org/wiki/kalb
      – darea (a) = a da
      – crunt = victorios

      Comentariu de Sorin5780 — Aprilie 29, 2015 @ 8:07 pm | Răspunde

      • Cred că verbul a brudi (a naviga) trebuie conectat cu rad. *bhera- to cut (a tăia); to beat, to hew, to struggle (scrape, to cut Pokorny), la fel cum eng.sail provine din rad. *sek- to cut (a tăia). http://www.etymonline.com/index.php?allowed_in_frame=0&search=sail&searchmode=none

        Mă întreb dacă avem un sufix verbal -(u)di în dacică sau e vorba de radicalul *dhe- a pune, a așeza (dialectal vb.a da- „a se așeza” Hunedoara)! Acesta din urmă nu l-am găsit în construcții verbale, ci forma substantive în albaneză. (këpurdhë- ciupercă)
        Poate fi pur și simplu un radical IE original la care se adaugă vechiul sufix verbal prezent în abaneză (-oj) și-n română uneori https://en.wiktionary.org/wiki/brydh%C3%ABt#Albanian

        Comentariu de Sorin5780 — Septembrie 12, 2015 @ 10:49 am

  3. Brudiu e românizarea lui brodiv sau avem terminația -iu care formează adjective și vine din lat-ius (fem.-ia,neutru -ium)? http://en.wiktionary.org/wiki/-ius#Latin
    Ar însemna că *brud e substantiv și coradical cu eng.bird (bridd).

    Comentariu de Sorin5780 — Octombrie 5, 2013 @ 10:13 pm | Răspunde

    • Mă întreb dacă exista o nuanță în adjectivul brudiu sau dacă aveam și o formă zero brud, -ă? Alte adjective au așa ceva: albiu (cam alb, albicios), aspriu (cam aspru).

      Comentariu de Sorin5780 — Ianuarie 25, 2017 @ 10:12 pm | Răspunde

  4. a brudi (a afuma) ar fi trebuit să dea *bruditoare (afumătoare), în schimb avem buditoare (afumătoare). Cred că s-a modificat prin contactul cu .. budă „cocioabă, colibă; latrină”. https://ro.wikisource.org/wiki/Dic%C8%9Bionar_de_regionalisme_%C8%99i_arhaisme_din_Maramure%C8%99_(ed._a_II-a)/Clase_semantice_de_substantive

    Unele dacisme au verbul sursă care formează derivate (a găbui – găbănaș, „depozit, cămară”), altele nu: gădărai < *gʰed- "to find, to hold" (alb.gjej, gjenj sau eng.get, lat.praehendo, gândac, a gândi).
    Mă întreb dacă gădărai nu-i o formă prefixată (că-) dintr-un dacic *dară "ușă" (alb.derë, eng.door): "with the door"
    https://en.wiktionary.org/wiki/con-#Latin

    Ce sens ar avea aici prefixul *că? " Used in compounds to indicate a being or bringing together of several objects "
    *Dărai ar fi lemne sau ce aduci cu mânile (alb. sg. dorë, pl. duart)? Mi-am exprimat dubiile privind explicația dată pentru zestre (*g'hes-ro "hand"), mai ales în lumina faptul că avem verbul a zăsti (a îngrămădi). Să avem cumva iar prefixul intensiv *să-/ ză-?
    alt ex: caloian

    Used in compounds to indicate the completeness, perfecting of any act, and thus gives intensity to the signification of the simple word
    Aici aș putea da câteva exemple din albaneză. Nu-mi vin în minte verbe sau cuvinte românești. Poate a cărâmba.

    Comentariu de Sorin5780 — Iunie 16, 2016 @ 7:06 am | Răspunde

    • *gʰed- „to find, to hold” DAR (2002) < alb.gath, gjeth, gjeshk

      Pentru gașcă am propus același radical IE, dar sunt sigur că mai sunt și:

      gad, s.m. sg. (reg.) Pureci, păduchi.

      GAD s. v. bestie, dihanie, fiară, jivină, lighioană, sălbăticiune.
      *gad m., pl. gazĭ (vgr. gados, un fel de mihalț). Zool. Un gen de peștĭ care aŭ o barbă mică supt [!] buza de jos și din care face parte și mihalțu. (alb.gath – goat's dewlap)gadiță

      gad s. m. – (Trans.) Animal, gînganie, lighioană. Sl. gadŭ (DAR). Cuvînt rar. – Der. gadină, s. f. (animal, lighioană), din sl. gadinŭ (Miklosich, Lexicon, 125; Cihac, II, 112), cf. bg. gadin, pol. hadina, rus. gadina; gădinete, s. f. (Olt., sărbătoare de iarnă, care se ține pentru a îndepărta primejdia venirii lupilor); gîdiuță, s. f. (rar, șoarece), dim. de la gad.
      C\nd dau o căutare, aproape niciodată nu dau imediat de referințele din DEX. Unde-i sl. гaдъ „insecte parazitare”?

      Avem și un sufix tipic oltenesc, pe care l-am pus în aceeași serie cu altele aiurea prin România. gădinete, s. f. (Olt., sărbătoare de iarnă, care se ține pentru a îndepărta primejdia venirii lupilor);

      Am zis odinioară despre băcit că ar cuprinde un sufix posesiv daco-albanez. La fel este și ciobănit pe care l-am citit pe blogul unui anonim ca… ''taxă de ciobănit''. La prima vedere s-ar putea spune că-s forme de participiu substantivat din verbele a băciui/a băci, a ciobăni, apoi băci(u)t și ciobănit, dar gădinete? Dacă NP Râmbeta din Hunedoara cuprinde un sufix posesiv! Ridică niște semne de întrebare legitime, așa-i?

      Nu există din câte știu un verb a gădini, dar sunt cazuri unde substantive pot lua terminația de participiu pentru a forma denumiri toponimice ca Cireșata, Măceșata, vârful Buscat(a) in Apuseni (din reg. local busc- vreascuri), etc.
      Eu am zis că-i un sufix colectiv ‘-et’ , dar cu schepsis..și în mare parte pierdut aproape complet, la fel ca acest nou sufix colectiv -ia/-a al lui Ioniță.
      Are sens ce spun sau nu?

      https://toponime.wordpress.com/2014/02/12/muschet-muscet/
      Omul cu blogul toponimic nu observă subtilitățile astea privind afixele, pentru că nu cunoaște albaneza: ’mușchete’,’mușchi de animal conservat în grăsime’. Nici nu putea fi mai clar! Nu-i un diminutiv, nici un sufix colectiv.
      Mai demult găsisem și un nou sens pentru druete, care nu-i în dicționare. Cred că era trunchi de copac (poate tăiat). Și acolo, în funcție de sensul său se poate argumenta un sufix posesiv -et, folosit în același sens ca sl. -ov.

      Alt exemplu unde n-are sens decât un sufix colectiv -et (cu var. -it?)
      https://dexonline.ro/definitie/gropit
      Dar Gropata.. și Adâncata? Astea nu fac referire la o calitatea descriptivă geografică, ci sunt clar cu acel sufix colectiv.

      Pentru aceste cazuri dialectale, recunosc că sufixul -et poate deveni -at foarte ușor. La fel avem -amă în loc de -ime (șerpime) dar eu cred că-i ceva mai mult de atât, după cum am spus. Coincidențele sau accidentele în astfel de cazuri nu-și au locul. E prea mare spațiul acoperit de acestea. Poți spune că avem o diftongare -em / -eamă/ -amă sau -et / -eat / -ată. Dar toți s-au dus pe direcția asta?

      CE FOAME MI S-A FĂCUT! http://www.bucovina360.ro/ghid-turistic/gastronomia/adancata-32

      Comentariu de Sorin5780 — Ianuarie 22, 2017 @ 10:44 am | Răspunde

  5. brudiu (var. înv. brodiu, brodiv), adj. (aiurit, zăpăcit, nesăbuit, bezmetic). Adjectivul ăsta n-are sens fără eng.broth și lat. brodium (dalm.bruod). Nu cred că e germanic, ci ilir https://en.wiktionary.org/wiki/brodo#Etymology

    pasta in brodo genoveză ar fi dat păsatul nostru sau pasta cerchezilor, o fiertură din nordul-estul Mării Negre. Nu prea cred asta: https://books.google.ro/books?id=1xjFDAAAQBAJ&pg=PA140&lpg=PA140&dq=singur+kuk&source=bl&ots=glJLMAWfpy&sig=GT_MD_pqqJoWaGdE3Bj5-YeaFKo&hl=ro&sa=X&ved=0ahUKEwjxooHXm9_RAhWED8AKHeJsBToQ6AEIOjAG#v=onepage&q&f=true

    Abrud este și hidronim.

    Comentariu de Sorin5780 — Ianuarie 26, 2017 @ 1:36 pm | Răspunde

  6. Cred că a brudi (a frăgezi) și a budi (a afuma) s-au confundat.
    budí, budesc, (brudi), vb. tranz. – (reg.) A afuma (carnea, slănina): „Budim la vecin, are căsucă mică” (Grai. rom., 2000; Biserica Albă). – Et. nec.

    Comentariu de Sorin5780 — Ianuarie 26, 2017 @ 1:52 pm | Răspunde


RSS feed for comments on this post. TrackBack URI

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

Creează un sit web gratuit sau un blog la WordPress.com.

%d blogeri au apreciat asta: