Istoriile lui Roderick

Octombrie 6, 2013

Torelle

Filed under: Traco-geto-dacii — Roderick @ 12:27 pm

torélle ‘a refrain of lament, mourn (song)’ (Hesych.). There is no acceptable etymology” (I. Duridanov, ”The Language of the Thracians”).

Nu știu ce se înțelege prin ”acceptable etymology”; pare din nou un caz greu de soluționat datorită abundenței soluțiilor. Ar fi, în dicționarul lui Pokorny:

-PIE tor- ”loud, distinct” (v.gr. τορός ”cu voce tare, sonor, penetrant”); poate fi vorba de un fel de bocet, care se strigă și el cu voce tare. Din această rădăcină avem probabil tărăboi. După lingvistul Sorin Paliga, trișcă ”fluier” e legat de tracul torelle și v.gr. τορός.

-PIE  ter-3 ”to rub” ; e vorba de un cântec care exprimă suferința, cf. lat. tetricus ”ursuz , sumbru”.

Însă îmi atrage atenția asemănarea dintre torelle și numele turturicii (Streptopelio turtur) , al cărei cântec a sugerat foarte multor popoare ideea de tânguire; vezi aici și legenda turturicii, tristă, firește.

”The Turtle Dove is featured in a number of folk songs about love and loss.”  (http://en.wikipedia.org/wiki/Turtle_Dove )

Din păcate, deși am mai bântuit coclaurii, nu pot spune că am întâlnit vreodată această pasăre. Spre deosebire de vărul japonez, guguștiucul, e foarte greu de văzut, cel puțin pentru mine:

Numele turturelei provine din PIE tet(e)r- ”to quack”, legat -cf. Pokorny- de acel tor- ”loud, distinct”.

Mai puțin probabil e ca numele să-i fie strict legat de ideea de ”trecere” (=moarte), PIE ter-4 ”to cross, transgress” (lat. terminus).

Despre subiectul de față s-au mai exprimat și alți iluștri lingviști, găsind posibile conexiuni cu ”a turui” (d-l Ioan Albu) sau ”tărărai”, ”a tărărui”, ”a t(ă)răgăna” (cf. germ. träge ”lent, leneș” ??), ”taragot” (propuse de autorul acestui articol).

Mai e posibilă o rădăcină comună cu lat. tardus „slow, sluggish, dull, stupid” (cf. a tărăgăna?), cuvântul latin având origine necunoscută (cf. etymonline.com).

Anunțuri

9 comentarii »

  1. alb.tarallak (buzzard; șorecar)
    sufixul -ak formează adjective, cum ar fi shtëpiak (domestic) din shtëpi (acasă). (e înrudit cu etimologia lui stăpîn după părerea prof.Caragea)

    Comentariu de Sorin5780 — Octombrie 6, 2013 @ 5:35 pm | Răspunde

  2. „dârlái, -uri, s.n. – 1. Cântec (de dragoste, de dor); doină: „Buhăitul zimbrilor, / Dârlăitul zânelor” (Memoria 2004-bis: 1188). 2. Strigătură la horă. Atestat doar în Maram. – Din dârlâi / dârlăi „a cânta dintr-un instrument”, cf. dârlă „bucium”.” (DRAM)
    „dârlăí, dârlăiesc, (dârlâi), vb. intranz. – A cânta, a hori, a zice o hoare. – Cf. dârlă.” (DRAM)

    „DURLÓI ~oáie n. reg. Fluier primitiv. /Orig. nec.” (NODEX)
    „dîrlóĭ n., pl. oaĭe (imit. înrudit cu țurloĭ). Btș. Bîzoĭ fluĭeru gros care ține basu la cimpoĭ (nota re). Pin Trans. dîrloĭ și durloĭ, fluĭer de salcie orĭ de alun. V. carabă.” (Scriban)
    „durlán și dârlắu m. (cp. cu tîrlă 2 și cu dîrloĭ, fluĭeru cel mare al cimpoĭuluĭ, adică „lungan”). Est. Fam. Flăcăŭ, hojmălăŭ, tînăr înalt.” (Scriban)

    Fluierul cimpoiului se mai numește și ”țurloi”, poate coincid doar prin sufix. Cred că nu e exclus ca maramureșeanul ”a dârlăi” să reflecte chiar o variantă a tracului torelle.

    Comentariu de Roderick — Octombrie 30, 2013 @ 12:00 pm | Răspunde

  3. Mă gândeam acum dacă tărăgăna nu vine dintr-o formă ușor modificată (pentru eufonie) *tărgăna, deși cred că originalul era trăgăna. Adică să avem un prefix proto-tracic *ter- din IE *ter- așa cum au latinii pe trans- iar albanezii pe acel tër- despre care am scris sub articolul Tarandos.

    La fel s-ar putea imagina un construct și pentru tărăboi, în care tema să fie legată de sl.voi (război, luptă) și un posibil coradical traco-ilir de care s-a mai discutat.

    Comentariu de Sorin5780 — Septembrie 4, 2014 @ 12:32 pm | Răspunde

    • S-ar putea ca prefixul alb. tër- să provină din adv. tosc tërë (all. ful, whole). http://en.wiktionary.org/wiki/t%C3%ABr%C3%AB#Albanian
      Ex: tërmonë http://en.wiktionary.org/wiki/t%C3%ABrmon%C3%AB
      Mă bazam pe interpretarea lui tërmal (downwards) care conține subst. mal (munte) și care în mintea mea, prefixul respectiv nu putea avea același sens precum în exemplul de mai sus. Se pare că m-am înșelat!
      tërmal se mai traduce „pantă abruptă”, deci o traducere mot-a-mot ar putea fi „all mountainess, adică abrupt și de aici sensul „în jos, josan”.

      Comentariu de Sorin5780 — Septembrie 4, 2014 @ 1:18 pm | Răspunde

    • tarbocá, tarbocále, s.f. (reg.) ceartă, cicăleală. *tor- ”loud, distinct” ( Greek θόρυβος ‎(thóryvos) ‘noise’, Alb. tërboz ‘noise’, tërboj ‘to rage’)

      E o serie mică de cuvinte în care apare sufixul -oc(a). Să fie doar o variabilă pentru sufixul adjectival -ac?

      Comentariu de Sorin5780 — Iulie 9, 2016 @ 9:00 am | Răspunde

    • tărăpánie s.f. (reg.) 1. hărmălaie, tămbălău. (-anie: copanie/copaie)
      a tărăpăni „a îmblăti”; „a ciomăgi” (let. trāpīt, „hit” ceh. trapič (din trapit) ”tormentor, torturer”)
      răpăni(a răpăi) https://dexonline.ro/intrare/r%C4%83p%C4%83i/47261

      Lexicul nostru ar trebui analizat de specialiști și adus la un numitor comun, să se evidențieze forma primară cea mai veche. Acel de mai sus, a tărăpăni ar trebui să fie ”a trăpăni”, la fel ca verbul ”a trăgăna”, cu sufix iterativ -ăni. Abia apoi se poate imagina un derivat regresiv *trăpanie.

      Acum nu-s complet sigur, dar căutam mai multe cuvinte explicate prin prefixul albanez tër- (whole) din adv. tërë (all, whole): tărăboi, tărălenca (a îmbla ~ ). Poate sunt și ele din seria asta!

      Comentariu de Sorin5780 — Ianuarie 23, 2017 @ 5:14 pm | Răspunde

      • Mai demult am propus în contul acestui tărăboi un daco+slav boj „luptă” (de fapt ”voj” la slavi), doar pentru că seamănă şi pentru că separam prefixul *tără- (all, whole). Acum mă întreb dacă nu cumva am moștenit și noi cuvintele noastre. De ce n-ar fi oare *buire o formă corectă din toate punctele de vedere, adică un derivat din ”a se boi” (răsboi, război). Pe baza termenul acesta puteau românii și aromânii să-l resemantizeze ducând la seria a se bura (burez, burăm..).
        Hai să zicem că boaistră și buiestru ar putea fi coradicale. Probabil singurele cuvinte care au mai rămas din numele acelor *-bosti. Bizar că am tendința de a scrie *bostri. Se vede că nu slăbește niciodată apetența asta, Și lectură scriu ”leptură” câteodată, pe lângă ”labanez” în loc de albanez și altele.

        eng.war și daco-sl.boj trebuie să fie același lucru dintotdeauna, o încleștare în haosului îmbulzelii: *wers- ‎(“to mix up, confuse, beat, thresh”), ce mai vura-bura. :)

        Mai știi, poate bură (furtună) și a se bura sunt coradicale, dar, așa cum arată sufixul verbal -ez, trebuie plecat de la un substantiv, nu neapărat un verb.
        E practic același semantism . Viscol (a vetri) și a se ”a se vișca” (cu veșt; vijelie) sunt probabil coradicale, în același sens cu discuția de față. *(a)wē- „to blow (of wind); wind” sau *wisos, *wīsos, *wiHsos („fluidity, slime, poison”).

        Vifor (arh.vihor) ar putea fi conectat cu o temă dacică *viș din al doilea radical. De obicei [s] în albaneză devine [h], trecând probabil prin etapa palatalei [ș]. Oare nu-i cazul și aici?

        Comentariu de Sorin5780 — Ianuarie 24, 2017 @ 12:29 pm | Răspunde

      • Dorin Ștef spune că Borșe, Borșa (voievod) a dat numele loc.Borșa (sl. Borša, Miklosich) < tema Bor(u) (< sl. bora „luptă") https://ro.wikisource.org/wiki/Dic%C8%9Bionar_etimologic_al_localit%C4%83%C8%9Bilor_din_jude%C8%9Bul_Maramure%C8%99_/Localit%C4%83%C8%9Bi_din_jude%C8%9Bul_Maramure%C8%99

        Dacă s-ar folosi termenul pentru a numi războinicul cum ar fi, boraș sau burist(ru)? :)

        alte opinii: „Așezarea are o denumire dacică, așa după cum o găsim pomenită prima dată în documente (Borsa), din bora, care înseamnă furtună, așa cum s-a format și Apșa (loc între ape), Cupșa sau Harșa” (Mihaly, Timiș, 2000: 88)
        E interesant tipul ăsta de formare a numelor personale și a toponimelor. Ai zice că -șa este un sufix locativ după acesta, dar eu cred că ar putea fi și un sufix feminizant(ex: lupșa), dar și unul adjectival.

        https://ro.wikipedia.org/wiki/Cup%C8%99a

        ''După Anderco, numele de Borșa vine de la cuvântul slav abârșia, care abreviat a devenit cuvântul Borșa. Obârșia este locul de unde pornesc apele” (Mihaly, Timiș, 2000: 89)''.
        a se aburca putea avea o paralelă pe panta descendentă: a se *aburci-*obârcie-obârșie

        Reamintesc aici de sufixul -ea, -a, ce formează patronimice de neam.
        Unele nume se potrivesc cum nu se poate mai bine:
        BUZEȘTI Satul nu are o vechime apreciabilă, ceea ce înseamnă că inițial putea să fie doar un grup de case, un cătun, populat cu „crescători de oi și capre”, după cum susțin autorii monografiei comunei (v. Fărcașa, 2004:18). Se putea, deci, ca în istoria așezării să fi existat un personaj oarecare, un păcurar, cu porecla de Buză, fruntaș al satului, de la care să provină numele localității.

        Byzantion, Byzes, Persian بز ‎(boz, “goat”), eng.buck. https://en.wiktionary.org/wiki/buck#Etymology_1

        Încă o chestie, sensul toponimic de margine (buzărie) al buzei s-ar putea să nu vină din sensul de buze, ci din cel de fund: budă , a budi – *budja
        https://en.wiktionary.org/wiki/buz%C3%AB#Albanian
        La o adică, ambele provin din același radical, așa um mai târziu se confundă sensurile daco-lat. buci.

        Comentariu de Sorin5780 — Ianuarie 24, 2017 @ 2:10 pm | Răspunde

  4. https://en.wiktionary.org/wiki/th%C3%ABrras

    ar putea fi coradical cu țăruș conform semantismului s. țeapă-țipa.

    Comentariu de Sorin5780 — Ianuarie 26, 2016 @ 10:45 pm | Răspunde


RSS feed for comments on this post. TrackBack URI

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: