Istoriile lui Roderick

Octombrie 16, 2013

Dragavei

Filed under: Alte istorii,Traco-geto-dacii — Roderick @ 9:52 pm

DRAGAVÉI, dragavei, s. m. Plantă erbacee cu tulpina înaltă, cu flori mici, verzui, cu frunze dințate, lungi și înguste, comestibile (Rumex crispus).Et. nec. ” (DEX, dexonline.ro)

Cuvântul e în uz în Banat și Oltenia; după Scriban, e de origine sârbă; după Șăineanu, e derivat din ”drag”:

dragavei m. plantă ale cării frunze tinere, fierte, le mănâncă țăranul primăvara (Rumex crispus). [Derivat din drag, oarecum plantă prețioasă, căci cu sucul ei țăranul vindecă bubele (cf. serb. DRAGOVATI, a mângăia)]. ” (Șăineanu, dexonline.ro)

Foarte puțin probabil să fie așa; însă e foarte probabilă contaminarea cu ”drag”.

După Ciorănescu (DER),

” Nu este clară der. de la dragavei, s. m. (măcriș, Rumex crispus); după Tiktin, ar fi în legătură cu sb. draga „vale”.” (dexonline.ro)

*

Cred că dragavei este destul de clar legat de gr. draba ”acru”, din care provine numele genului botanic Draba (vezi http://www.ovrghs.ca/articles/Genus/Draba.htm ). Dragaveiul conține mari cantități de acid oxalic; în catalană se numește agrella , regional în România măcriș.

Problema ar fi originea cuvântului grec; ar putea fi legat de v.gr. δρῑμύς ”pungent, astringent, bitter”, din  PIE der- ”to cut, split, skin” din dicționarul lui Pokorny.

Aceasta este ipoteza principală. Cele care urmează sunt doar mici completări, care astupă găuri prin care s-ar putea scurge adevărul :)

*

În interiorul limbii române, dragavei ar putea avea o rudă -deși destul de puțin probabilă totuși- în drog (2).

”DROG2 subst. Numele a două plante: a) arbust cu flori gălbui solitare, care crește prin locuri pietroase și aride (Genista albida); b) plantă târâtoare din familia leguminoaselor, care crește prin pășuni montane (Genista oligosperma).Et. nec. ”    (DEX 98, dexonline.ro)

drog și drob m. (rus. drok, o plantă, genista tinctoria). Grozamă, mălin, un copăcel din familia salcîmuluĭ (cýtisus [albus, hirsútus, falcátus, nigricans ș.a.]). Jolteală, șoldeală, alt copăcel, din aceĭașĭ familie (genista tinctória, care servește la colorat în galben, și genista álbida [sagittális ș.a.]). Altă plantă cruciferă, cu florĭ micĭ galbene auriĭ (néslea paniculáta). Altă plantă cruciferă cu flori galbene, ale căreĭ foĭ daŭ un albastru maĭ frumos de cît al indiguluĭ (isatis tinctoria).  ” (Scriban, dexonline.ro)

Greu de zis care e ”numitorul comun” al acestor plante. Dacă e faptul că unele din ele sunt folosite la vopsit, ar putea fi legate de

”*drog n., pl. urĭ (fr. drogue, d. ol. droog, germ. trocken, uscat; it. sp. droga). Substanță chimică, farmaceŭtică orĭ de văpsitorie.” (Scriban)

Grozama (=drog) are spini, ar putea fi î.a.c. din PIE dheregh- ”thorn” (Pokorny); vezi și articolele https://hroderic.wordpress.com/2012/11/01/drete/ , https://hroderic.wordpress.com/2012/09/05/drocea/ .

Despre numele genului și speciei, din wikipedia italiană:

”Il nome del genere Rumex deriva dal latino lancia e la specie crispus dalla caratteristica delle foglie di avere i bordi increspati.”

*

Legată de rădăcina PIE der- ”to cut, split, skin” din dicționarul lui Pokorny este PIE *darǝw- / *derǝw- ”field; a k. of wild cereals” (starling.rinet.ru); v.ind. dū́rvā ”bent grass, panic grass”, lit. dirva  ”sol, teren”, engl. tare

IE w putea să devină g din dragavei (cf. fagure-lat. favus, neg – lat. naevus, poate și strugure –vezi și https://hroderic.wordpress.com/2010/12/16/struguri/).

*

O altă posibilitate este originea în PIE *derbh- ”grass, turf” (v.ind. darbhá m. `tuft or bunch of grass’, engl. turf). Probabil de aici provine și țig. draba ”plantă”.

Pentru apariția lui g în loc de b, poate cf. mai sus ori rug din lat. rubus , drog și drob – nume ale aceleiași plante.

Altfel, cu o evoluție ”centum”, din PIE *dArg’h- ”fenced lot” (lit. dar̃žas – grădină, de care l-am legat cândva chiar pe zeul Derzelas).

*

Nu e exclus ca dragaveiul să-și aibă originea numelui în utilitatea lui; e o plantă comestibilă aproape proverbială, care umplea stomacul creștinului în timpul lungului Post Mare,

PIE *dorkʷ- ”supper” e la originea alb. darkë ”cină”, v.gr. dórpon ”masă, cină”; teoretic e posibil ca o numele unei plante mult folosită în alimentație să își aibă originea aici.

*

Dragavei pare să aibă același sufix ca retevei (posibilă rădăcină autohtonă, din PIE  rēt-, rōt-, rǝt- “par, trunchi”).

Caravei ar putea însemna la origine ”uscătură” (PIE (s)ker-1 ”to shrink, wrinkle; dry, thin”) ori ”scurtătură/retezătură” (din PIE  (s)ker-4 ”to cut”)- vezi citatul lui Scriban:

cărăvéĭ și caravéĭ n., pl. eĭe (cp. cu reteveĭ). Ban. Olt. Lodbă, bucată de lemn scurtă și groasă: băgaŭ (în foc) caraveĭe, că era pădurea lîngă bordeĭ (NPl. Ceaur, 39). Fig. Iron. Om scund și gros, buricu pămîntuluĭ. ”

”Retevei” e un cuvânt mai răspândit (”pop.”, cf. dicționarelor), dar ”dragavei” și ”caravei” sunt proprii Olteniei și Banatului.

Poate fi vorba de un sufix expresiv mai nou, adăugat unor rădăcini arhaice.

24 comentarii »

  1. Pentru dava/dawa/daua se propune un rad. *dhē și un sufix derivativ -w-. Am putea avea același lucru pentru caravei (aravă?), dragavei, retevei (rătevei/ratevei).

    Mai aduc aminte de o formă, grivei : „GRIVÉI, grivei, adj. (Reg.; adesea substantivat) Griv. – Griv + suf. -ei.”
    S-ar aplica și pentru celelalte. Am avea cîte o formă dragav- și sufix -ei, rătev- și sufix -ei.
    Ce o însemna acest suf. -ei (diminutival? *-elis?) nu știu! Nu prea găsești în librărie o carte care să discute pe larg afixele mai rar folosite și originea lor.

    Rumex Crispus – dragavei
    cispus – 1.curly, crimpled; 2. tremulous (care tremură), deci „drîgîi, a -í v. tr. (vrus. drugátĭ, a tremura. Bern. 1, 231). Est. Zgîlțîi. – În nord (iron.) drîgîie-te, dîrdîie, tremură!”
    alb.dridhje- shaking.
    Ar fi o explicație.

    Comentariu de Sorin5780 — Octombrie 16, 2013 @ 11:21 pm | Răspunde

    • Limbile slave formează adjective cu sufixul -av:
      sb.-cr. kòvrčav adj.- curly
      ceh. kučerav- curly (cu articol hotărît: kučeravī ). Bănuiesc că -ei ar putea fi un articol hotărît de origine slavică cf. cu acest -ī , transformat în -ei!
      Nu știu ce rol are în română.

      Comentariu de Sorin5780 — Octombrie 16, 2013 @ 11:41 pm | Răspunde

    • crispus aici e cu sensul 1, ”curly”

      ”la specie crispus dalla caratteristica delle foglie di avere i bordi increspati.” (știm italiană, nu?)
      engl. curled dock !

      Comentariu de Roderick — Octombrie 17, 2013 @ 11:41 am | Răspunde

    • „rotofei” are și varianta ”rotovei”. După DER, e o posibilă derivare expresivă din ”roată”.

      Eu zic că ”dragavei” are o rădăcină autohtonă, cu un sufix expresiv. După tine ar fi un cuvânt sau cel puțin un sufix slav.
      w-ul IE nu s-ar păstra nici la final în cuv. autohtone, ar deveni eventual g.

      Comentariu de Roderick — Octombrie 17, 2013 @ 6:56 pm | Răspunde

    • Sufixul nu e atât de important aici, avem și sinonimul ”dragomir”, Rumex conglomeratus

      Rumex conglomeratus= măcrișul calului, (reg.) brustan, dragavei, dragomir (Sinonime, dexonline.ro)

      Comentariu de Roderick — Noiembrie 2, 2013 @ 8:41 pm | Răspunde

  2. Mă gîndesc și la posibilitatea ca unele verbe dacice la participiu să fi devenit în același timp și adjective. Exact acest lucru s-a întîmplat în albaneză : – verbul iki (a fugi) http://en.wiktionary.org/wiki/ikur#Albanian
    – gëzuar (participiu din gëzoj) http://en.wiktionary.org/wiki/g%C3%ABzuar#Albanian
    – bukur (frumos) e foarte probabil un participiu al unui verb pierdut *buk- a crește, a se umfla.
    – vdes (a muri) http://en.wiktionary.org/wiki/vdekur#Albanian
    – njoh (a cunoaște) http://en.wiktionary.org/wiki/njohur#Albanian
    – zgjuar http://en.wiktionary.org/wiki/zgjuar#Albanian

    E posibil ca *dragav să fie conjugarea unui verb dacic necunoscut, poate cu înțelesul de „a încreți” să zicem, care funcționa și ca adjectiv.
    Pentru paralele cu participiul albanez putem fi optimiști. Am dat două exemple mai demult.

    La fel și mai celebrul *dava, putea fi inițial o conjugare a verbului dacic cu sensul de „a așeza, a pune” . Putea evolua ulterior ca adjectiv, apoi substantivat cu acest -a.
    PS: de ce spune în dreptul lui Grivei „adesea substantivat”? Ca nume sau datorită sufixului -ei?

    Comentariu de Sorin5780 — Octombrie 17, 2013 @ 9:35 pm | Răspunde

    • Eu spuneam că v din *dragav acesta al tău nu se poate păstra într-un cuv. autohton.

      Acum îți pierzi vremea, ca și mine după prima ipoteză din articol; aceea este etimologia corectă.

      Caută și PIE *dherg’h- ”to weave, to spin”, dacă vrei să tragi de păr ( PIE *dhrigh- ) o explicație.

      Comentariu de Roderick — Octombrie 17, 2013 @ 10:04 pm | Răspunde

      • E timpul meu să-l pierd!

        Comentariu de Sorin5780 — Octombrie 17, 2013 @ 10:33 pm

    • Timpul trecut în albaneza se formează cu suvixul în -ov(a)

      Comentariu de Sorin5780 — Octombrie 18, 2013 @ 11:13 am | Răspunde

    • *buk- „a crește, a (se) umfla” putea da buceag- „un păduriș des și jos, ori covorul de mușchi verde și moale, sau chiar pământul pustiu, lipsit de păduri, doar cu buruieni și ierbărie” http://ro.wikipedia.org/wiki/Toponimia_Bucegilor

      S.Olteanu spune că sufixul -eag e slavic.

      Comentariu de Sorin5780 — Octombrie 18, 2013 @ 12:13 pm | Răspunde

  3. Tot PIE *der- ”to cut, split, skin” putea produce un cuvânt sinonim cu ”crestățea”, alt nume al șteviei-dragavei; ” frunze dințate, lungi și înguste”.

    Iar muncesc degeaba…

    Comentariu de Roderick — Octombrie 17, 2013 @ 10:18 pm | Răspunde

  4. Vezi și germanicul traube, care înseamnă strugure (traube – draube – draub)

    Comentariu de sabinus — Octombrie 21, 2013 @ 1:50 pm | Răspunde

  5. http://en.wikipedia.org/wiki/Dregovichs
    Dragavei ar putea însemna „plantă de mlaștină” și ar avea legătură cu slavii de est din primul mileniu, înainte de g > h din termenul rutean dat în următorul link: http://en.wikipedia.org/wiki/Dregovichs

    În mod bizar, rus.dryagva și Ukr. dryagovina, au un sens original de „shaking” care stă la baza sensului de „mlaștină” al clor două, deci sînt încă în cărți cu explicația mea de mai sus: http://enc-dic.com/fasmer/Drjagva-4039.html :)
    http://dexonline.ro/definitie/dr%C3%A2g%C3%A2i

    Deci -va sau -ov este un sufix identic cu cel dacic -w- care evoluase dialectal în -ua (atestări grecești , primul mileniu î.d.Hr.), -va și -ba.
    Același parcurs semantic îl găsim la ir.bogach (swamp) discutat în articolul despre arom.bagiu.

    Dragaveiul preferă terneuri umede, pe cînd drogul pe cele montane aride.Probabil e doar o coincidență numele lor.

    Comentariu de Sorin5780 — Noiembrie 2, 2013 @ 1:10 pm | Răspunde

  6. Fiind și o plantă agățătoare ar fi nimerit și rad.*dhrag- http://starling.rinet.ru/cgi-bin/response.cgi?single=1&basename=/data/ie/piet&text_number=2854&root=config
    Ar însemna că avem un sufix -avus/-avos.

    Comentariu de Sorin5780 — Noiembrie 2, 2013 @ 3:38 pm | Răspunde

    • Nu m-am prins cine e plantă agățătoare.

      *dhrag- l-am propus și eu în art. ”Drețe”, având în vedere și drog ”plantă târâtoare din familia leguminoaselor” – https://hroderic.wordpress.com/2012/11/01/drete/

      Comentariu de Roderick — Noiembrie 2, 2013 @ 8:38 pm | Răspunde

      • „This casing enables the seeds to float on water and get caught in wool and animal fur, and this helps the seeds to spread to new locations” Rumex Crispus a.k.a. dragavei
        http://en.wikipedia.org/wiki/Rumex_crispus

        Comentariu de Sorin5780 — Noiembrie 2, 2013 @ 8:56 pm

      • Nu se prea agață ștevia asta, nu atât cât să fie o calitate remarcabilă.

        Vezi că are și o rudă acvatică :), Rumex palustris.
        Măcrișul -Rumex acetosa- după DER provine din bg. mokreš, din mokăr „umed”, deci tot cu umezeală.

        Aceste lucruri care îți confirmă unele teorii ți le scriu doar ca să nu mai insiști pe tema asta.

        În realitate rădăcina lui ”dragavei” înseamnă la origine acru, ca și a engl. sorrel, lit. rūgštynė (rū́gti, -sta ”acru”) și ca și a ”măcrișului” despre care am vorbit altă dată.

        Comentariu de Roderick — Noiembrie 2, 2013 @ 9:09 pm

      • Citește mai bine, scrie clar acolo: Rumex Crispus. E vorba de dragavei, nu altceva, iar nu planta în sine se agață ci „hoaspele” care conțin semințe. Scrie negru pe alb acolo. Vrei o traducere în italiană? Dacă înțelegi, bineînțeles!

        Comentariu de Sorin5780 — Noiembrie 2, 2013 @ 10:12 pm

      • Pot să îți zic 100 de plante ale căror semințe se agață în lâna oilor. Nimic impresionant.
        Am citit bine, să fii sigur.

        Comentariu de Roderick — Noiembrie 2, 2013 @ 10:18 pm

      • Nu-mi confirmă mare lucru! Dragavei sînt cele două plante: Rumex Crispus și Rumex patientia. Dacă au astea ceva în comun în mod sigur nu e verbul sîrbesc dragovati- a mîngîia (?). E stupidă idee și luată la întîmplare.

        Nu se confirmă nici ce ai scris mai sus. E drept că *der- putea da un sens de acru, acetos, dar ipoteza rămîne în suspensie la fel ca ideea mea cu termenii slavi de răsărit pentru mlaștină. La fel va rămîne și în Dex, etim. nec.

        Comentariu de Sorin5780 — Noiembrie 2, 2013 @ 10:34 pm

  7. Eu știam că se mănîncă doar frunzele, nu rădăcina.

    Comentariu de Sorin5780 — Noiembrie 2, 2013 @ 10:37 pm | Răspunde

  8. […] ”Macavei” ar putea fi un cuvânt conținând un vechi radical autohton, cu un sufix mai nou (-vei), caz poate similar lui dragavei  (vezi https://hroderic.wordpress.com/2013/10/16/dragavei/ ). […]

    Pingback de Macavei | Istoriile lui Roderick — Martie 12, 2014 @ 11:41 pm | Răspunde


RSS feed for comments on this post. TrackBack URI

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

Creează un sit web gratuit sau un blog la WordPress.com.

%d blogeri au apreciat asta: