Istoriile lui Roderick

Noiembrie 1, 2013

Lostun

Filed under: Alte istorii — Roderick @ 11:18 pm

Despre lostun cu un sens oarecum bizar:

LOSTÚN s. v. guzgan, șobolan” (Sinonime, dexonline.ro)

Cuvântul ar putea fi legat de slavul (rus) láska  ”nevăstuică”. După Vasmer ar fi vorba la origine de un adjectiv coloristic, cf. let.  luoss ” palid , albicios , gălbui – gri „. După alții láska este legat de germanicul  wisulo(n)  ”nevăstuică” (engl. wiesel), legătură reflectată în v.ceh vlasicě , bulg . vlasitsa. După alții e o denumire tabuizantă, luând în considerare cuvântul omonim din rusă láska ”caress, kindness”; acesta ar putea fi legat și de lastochka  ”rândunică, lăstun”, care ar fi altă denumire tabuizantă (după Vasmer, însă, e legat probabil de  lit. lakstau, lakstyti „fly”, lakstus „fast”). Rus. láska ”caress, kindness” provine din PIE *las- ”to long for pleasure” (la Pokorny, las-  ”willing, active, covetous”); corad. cu lat. lascivus , engl. lust.

Din toate cele de mai sus, pentru lostunul-guzgan e de reținut doar posibilitatea unui adj. coloristic (cf. grivan). Nu cred că șobolanul ar putea avea o denumire tabuizantă în genul ”dragul, iubitul”.

Însă poate că o opțiune și mai bună pentru lostun ar fi PIE les- ”to gather, pick up”, cf. lit. lesù, lèsti ”a ciuguli, a culege cereale”, germ. lesen ”a culege, a recolta”. Unele rozătoare, cum ar fi hârciogul, pot depozita în galerii cantități impresionante de hrană (până la 90 de kilograme (!),  hârciogul fiind un animal solitar).

Atrag atenția și câteva denumiri celtice ale șoarecelui: galez llygoden , irl. luch ( ? ).

*

În română există o mare varietate de denumiri regionale ale șobolanului, multe împrumutate din alte limbi (inclusiv numele generic, ”șobolan”):

ȘOBOLÁN s. (ZOOL.) 1. (Mus decumanus) guzgan, (reg.) chițcan, chițoran, cloțan, gherlan, ghiorțan, grivan, guz, hârciog, hârț, lostun, mioarcă, miogârțan, mitorlan, mițorgan, pășoi, pință, pâțoc, popândău, popânzac, poponeț, poțoc, sobol, spurc, șoacăț, șomâc, țușcan, zezeran. 2. (Rattus norvegicus) guzgan, (reg.) cloțan, mițorgan, potcan, șoacăț. 3. șobolan de casă v. șobolan negru; șobolan-moscat (Desmana moschata) = desman; șobolan negru (Rattus rattus) = șobolan de casă.” (Sinonime, dexonline.ro)

”Țușcan” are probabil o origine turcică; cf. turc sıçan , tăt. tɨčqan, ung. cickány (proto-turcic *sɨčgan).

Interesant mi se pare zezeran , pe care nu știu încă de ce anume să îl leg; poate rădăcina PIE *g’har(a)- ”to scratch, to scrape” (lit. žarstī́ti ”scrape”) ? Ori o denumire expresivă, cf. onomatopeei zâz , a zâzâi ( mioarcă fiind cf. a miorcăi) ?

Mitorlan/mițorgan ar putea reflecta rădăcina PIE mus , cf. alb. mī  ”șoarece”.

Anunțuri

16 comentarii »

  1. Dacă lostunul ar fi un guzgan ”cu picățele” (cf. lostriță ?), originea numelui ar putea fi PIE lak̂- ”to be spotted; salmon”

    Comentariu de Roderick — Noiembrie 2, 2013 @ 12:16 pm | Răspunde

  2. PIE : ĝ(h)eĝh- ”ferret” (Pokorny); v.ind. jáhakā ”dihor”, lit. šẽškas
    Să fie aici și ”zezeran” ?

    Comentariu de Roderick — Noiembrie 2, 2013 @ 3:04 pm | Răspunde

  3. Oare acest ”lostun”-șobolan a inspirat autoturismul Dacia Lăstun – http://ro.wikipedia.org/wiki/Dacia_L%C4%83stun ?

    Comentariu de Nauti's — Noiembrie 2, 2013 @ 8:54 pm | Răspunde

    • nu, e vorba de lăstunul-pasăre și viteza lui de 11m/secundă

      Comentariu de Roderick — Noiembrie 2, 2013 @ 9:14 pm | Răspunde

  4. Dacă numele englezesc e un indiciu (swallow) atunci lăstun/lostun (guzgan și rîndunică) ar fi conectate cu IE *las- „to long for” .
    pop. lostun ar indica că circula mai mult în părțile Maram. Crișan și Mold. Acolo am văzut multe transformări ă spre o.

    „A sta lăstun pe capul cuiva a deranja pe cineva (cu rugăminți insistente); a nu da pace cuiva.” http://dexonline.ro/definitie/l%C4%83stun deci „wonton, lustful, active, covetous”” pentru ambele vietăți.

    Mai e o specie de lăstun de mal numit drepnea sau drepănea , iar la alb.bregcë (breg- mal). O fi o legătură cu verbul mold. drápăn (drăpăna, dărăpăna) și gr.drepanon (coasă) : IE drep- „cut”.
    Poate e o dezvoltare din verbul a tăia spre viteză.

    Dacia Lăstun era asemănată metaforic cu rîndunica. http://en.wikipedia.org/wiki/Dacia_L%C4%83stun

    Comentariu de Sorin5780 — Noiembrie 2, 2013 @ 9:58 pm | Răspunde

    • strălúnț, strălúnți, s.m. (reg.) lăstun.
      Pricep sufixul stră- (lat.extra-), dar ce înseamnă -lunț. Să fie vorba de *lewk- „to shine; light, white”, datorită burții albe lăstunului de casă?

      Comentariu de Sorin5780 — Aprilie 10, 2014 @ 4:22 pm | Răspunde

      • Ar putea fi legat etimologic de lotru Adj. (Reg.) Iute în mișcări, sprinten. ♦ Ager la minte, isteț. Suc.vesel, vioi.
        – Mold. arțăgos (epitet dat mai ales haiducilor): lotrii, puișori de smei POP.; 3. Tr. ager, iute, viu. [Vechiu-rom. (document 1602) lotru, om fără căpătâiu = pol. LOTR, ștrengar, hoț (din nemț. Lotter)].

        din rad. *alā- to wander ? (dacic Alutas cf. cu let. aluot , aluoties `wander, go astray

        lunț < *(a)lu-tia

        Comentariu de Sorin5780 — Aprilie 10, 2014 @ 5:04 pm

      • -lunț ar putea evidenția „legea țoiului” : – *luks (*lewk- to shine) http://en.wiktionary.org/wiki/luna#Etymology_3
        lunț ar fi un adj.pierdut ca sens.
        Mă gândeam și la reg.lușcă (narcisă, oaie albă), dacă nu vine din radicalul dat mai sus, poate e vorba de verbul a spăla *lawe (alb.laj, lat.lavo , rom. a lăi).
        .

        Comentariu de Sorin5780 — Aprilie 13, 2014 @ 10:20 am

      • Am uitat să precizez participiul lăut, paralelă cu lat.lōtus http://en.wiktionary.org/wiki/lotus#Pronunciation_3
        La fel de bine puteam avea o formă de participiu *lauș-că

        Comentariu de Sorin5780 — Aprilie 13, 2014 @ 10:29 am

      • https://en.wiktionary.org/wiki/%C3%A4lv#Etymology
        älv – „a river” < proto-germ. albi

        http://www.ancient-origins.net/news-general/elfdalian-ancient-viking-forest-language-sweden-set-be-revived-003093

        Diversele cuvinte dacice cu tema *alb se pot traduce drept râu. Poate un anumit tip, așa cum suedezii deosebesc între strom, alv, a (coradical cu lat. aqua), flod.
        Albanezii zic përrua (rrua stream) și lumë, dar sunt deosebite, fiecare acoperă o nișă.

        lumë – stream, river, flow, effluent, avalanche, barrator
        përrua – stream, torrent, brook, creek, watercourse, small river

        Comentariu de Sorin5780 — Mai 23, 2016 @ 10:47 am

      • *Lunț (strălunț) ar putea surprinde un nume dacic al fulgerului (rar. străfulgerare) din rad. *lowks, *lewks (legea țoiului).
        Strălunțul (lăstunul) este o pasăre foarte rapidă, 11m/s, zice cineva mai sus.

        Comentariu de Sorin5780 — Iunie 24, 2016 @ 8:16 am

      • NP Luț/a, -aș, -ă, -ca, -i, -oiu, Luț, Luțăscul, Luțina, Luțcan. Constantinescu spune că-s variabile din Luxa, Luxiá, Luxandra (și cu o)< Roxa, Ruxandra
        pag.313 http://en.calameo.com/read/0008274335b621fdb22bb
        Oare și d-ul C. consideră că avem transformarea *ks spre ț (ts)?

        Am găsit și o variantă Luțai prin nordul țării (preotul Grigore Luțai). Să fie oare sufixul adjectival -ai?

        Comentariu de Sorin5780 — Septembrie 12, 2016 @ 1:28 pm

      • „Ruxs in Alanic means „radiant light”, thus the ethnonym Roxolani could be understood as „bright Alans”.[2] It has been theorized that the name Roxolani a combination of two separate tribal names: the Rus and the Alans.[2] Rus were closely associated with the Alans in the Sarmatian period.” https://en.wikipedia.org/wiki/Roxolani

        Roxana, soția scitică a lui Alexandru. Poate chiar se potrivesc cu numele noastre, dar independent una de lata.

        Albanian lushë ‎(“bitch, savage dog, promiscuous woman”) e atltceva. https://en.wiktionary.org/wiki/lush%C3%AB
        PIE *las- „to be eager, wanton, or unruly” http://www.etymonline.com/index.php?term=lust&allowed_in_frame=0

        La albanismul ăsta se gândea Hașdeu. Dacă lostun/lăstun sunt coradicale, ar trebui ca *lost să se traducă tot ca eng.lust (dorință, senzualitate).

        Comentariu de Sorin5780 — Septembrie 14, 2016 @ 4:42 pm

  5. Pentru sensul de „om care așteaptă să fie hrănit de altu, parazit, lacom” al lui lăstun ar putea exista o contaminare cu ”a lăsti”:

    ”lăstésc v. tr. (vsl. lĭstiti, a înșela, lĭstĭ, înșelăcĭune, d. got. lists, germ. list, viclenie, V. prilăstesc). Vechĭ. Înșel. – Și lăstire și -itúră, înșelăcĭune.” (Scriban, dexonline.ro)

    Comentariu de Roderick — Noiembrie 2, 2013 @ 10:15 pm | Răspunde

  6. let. luoss ” palid , albicios , gălbui

    Tot pe ideea asta coloristică cred că s-a mers atunci când s-a numit lostopasca (var. pentru rostopască; Scriban) în română…. sau direct din dacică?

    ROSTOPÁSCĂ s. f. Plantă erbacee cu flori galbene-aurii, a cărei tulpină conține un suc galben-portocaliu, acru, otrăvitor, folosit în medicină; negelariță (Chelidonium majus)

    Evident că *pasca sau *pasta ar fi subiectul, sucul galben-portocaliu (acru, otrăvitor). Păstură (lat.pastura) îi zice la polenul depozitat de albine, dar are o explicație romanică .. plină de incertitudini, dacă citim DER-ul:

    pắstură (-ri), s. f. – Sediment, depunere de miere. – Var. (Banat) prestură. Origine îndoielnică. Dicționarele glosează foarte diferit acest cuvînt: „lăptișor alb cu care se hrănesc larvele de albină” (Damé); „excremente de albine moarte de dizenterie” (Tiktin); „miere de calitate inferioară, care se culege din flori mai puțin adecvate” (Scriban). Aceste interpretări diferite au condus la explicații diferite: din lat. pastūra „aliment” (‹ pascĕre „a paște”) după P. Papahagi, Notițe, 41; Pascu, I, 139; Scriban; (cf. REW împotrivă REW 6282); sau din lat. *pestŭla, din pestis „pestă”, după Tiktin, Pascu, Sufixe, 57 și Pascu, Beiträge, 11 (după Philippide, II, 727, în legătură cu alb. busturë). Probabil e vorba de un der. din lat. pistūra „măciniș”, luat inițial în sensul de „resturi, pleavă de la măciniș”.

    Poate avem un construct dacic original, de ce nu? Citeam următoarele comentarii când mi-au venit ideile astea (caută //Asemănări cu numele românești//) : https://ro.wikipedia.org/wiki/Denumiri_dacice_de_plante_medicinale

    Curios că eu n-am auzit de denumirea crusta pentru rostopască: ”rostopasca, rostopaste și crusta pentru dacicul crustana”. Să fie legat etimologic de reg.crună și corespondentul său albanez (tot o aluzie la sucul plantei) sau face aluzie la o denumire dacică a negului din rad.*krus-to ‎(“that which has been hardened”)? https://en.wiktionary.org/wiki/crust

    E interesant pentru mine că-mi pot explica încă un nume preromanic al negilor prin partea inițială al acestui lostopască/lostopastă. Mă gândesc la alb.lyth https://en.wiktionary.org/wiki/lyth#Albanian
    Proto-albaneza obișnuia să producă o metateză a grupurile consonantice -st și -zd spre africatele -ts și dz (azi sunt consoanele fricative th și dh)? Exemple: alb.pidh https://en.wiktionary.org/wiki/pidh
    badhër https://en.wiktionary.org/wiki/bad%C3%ABr

    Curioase supoziții, corect?

    Comentariu de Sorin5780 — Decembrie 27, 2016 @ 9:58 am | Răspunde

    • Două completări.
      Var. prestura din Banat ar putea fi ceva diferit de păstură, în sensul că am putea avea un compus dacic per-stura, unde stura ar fi coradical cu lat.sternere prin rad. *sterh₃- ”to spread, extend, stretch out”.
      Este verbul dacic a cărui existență o intuiam mai demult în cazul unor toponime TDM.

      Într-un comentariu pe net am găsit mențiunea unui cuvânt bănățean bizar… reg. barz = negeu. Ce poate fi negeul, un diminutiv pentru neg?

      Comentariu de Sorin5780 — Ianuarie 4, 2017 @ 11:57 pm | Răspunde


RSS feed for comments on this post. TrackBack URI

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: