Istoriile lui Roderick

November 5, 2013

Tarandos

Filed under: Alte istorii — Roderick @ 1:05 am

Tarandos este numele sub care apare în scrierile lui (Pseudo)Aristotel un cervid misterios; de aici provine și denumirea științifică a speciei Rangifer tarandus , renul.

”Among the Scythians called Geloni they say that there is a beast, excessively rare, which is called “tarandos”; they say that it changes the colour of its hair according to the place it is in. For this reason it is difficult to catch; for it becomes the same colour as the trees and the ground, and generally of the place in which it is. But the changing of the colour of the hair is most remarkable; other creatures change their skin like the chameleon and polypus, but this animal is of the size of an ox. But its head is of the same kind as a deer.”

(Ps-Aristotel, ”De Mirabilibus Auscultationibus”; în același corpus de curiozități naturale apar relatări despre animalul monaipos – cunoscut și ca bonnacon – ori ciudata piatră spinos despre care am mai vorbit aici )

Sciții geloni ar locui în cetatea Gelonus , pe pământurile budinilor, care ar fi însă -după Herodot- alt popor decât gelonii.

”The Budini for their part, being a large and numerous nation, are all mightily blue-eyed and ruddy. And a city among them has been built, a wooden city, and the name of the city is Gelonus. Of its wall then in size each side is of thirty stades and high and all wooden. And their homes are wooden and their shrines. For indeed there is in the very place Greek gods’ shrines adorned in the Greek way with statues, altars and wooden shrines and for triennial Dionysus festivals in honour of Dionysus…”

”Above the Sauromatae (Sarmatians), possessing the second region, dwell the Budini, whose territory is thickly wooded with trees of every kind. The Budini are a large and powerful nation: they have all deep blue eyes, and bright red hair. The Budini, however, do not speak the same language as the Geloni, nor is their mode of life the same. They are the aboriginal people of the country, and are nomads; unlike any of the neighbouring races, they eat ‘phtheir’. Their country is thickly planted with trees of all manner of kinds. In the very woodiest part is a broad deep lake, surrounded by marshy ground with reeds growing on it. Here otters are caught, and beavers, with another sort of animal which has a square face. With the skins of this last the natives border their capotes: and they also get from them a remedy, which is of virtue in diseases of the womb…Beyond the Budini, as one goes northward, first there is a desert, seven days’ journey across…”

Budinii sunt considerați în Encyclopædia Britannica (1911) un popor fino-ugric.

Cuvântul ‘phtheir’ e tradus uneori ca ”păduchi”, alții considerând că trebuie să fie vorba de fapt de un alt sens, secundar, al cuvântului. Însă ar putea fi vorba chiar de consumul păduchilor -ca aliment ori remediu-, atestat la mai multe grupuri umane; apare destul de frecvent la triburi din America (vezi aici).

Limba vorbită de budini și familia din care face parte rămâne o necunoscută; însă gelonii vorbeau o limbă indo-europeană, un amestec de greacă și scită -în opinia lui Herodot, care susține că ei sunt la origine greci care s-au stabilit în mijlocul budinilor. În acest caz de unde să fi împrumutat grecii cuvinte scitice, decât din partea budinilor? Se poate spune că identitatea ”scită” este ceva vag, însă Herodot precizează în cazul unor popoare -cum ar fi antropofagii sau melanchlenii– că ”nu sunt sciți”.

E mai probabil deci ca budinii să fie un popor scitic. Numele lor ar putea proveni din rădăcina PIE bheu-, bhū- ”to be, to grow” (mai interesant, dar mai puțin probabil ar fi să fie vorba de un exonim, din PIE *bad-/-o- ”yellow, brown”, cu referire la culoarea părului -”bright red hair”- cf. lat. badius ”castaniu”, OIr buide ”galben”).

Herodot nu spune nimic despre tarandos ; menționează în schimb un animal necunoscut (”another sort of animal which has a square face”), a cărui piele este folosită pentru tivirea mantiilor budinilor. Ar putea fi samurul (?), al cărui areal de azi se întinde doar la est de Urali, ori altă mustelidă pe care să nu o fi cunoscut grecii de atunci; poate nurca, fiind vorba de un animal care trăiește în preajma apei, însă ea e întâlnită și azi în Delta Dunării; e foarte puțin probabil -cred- să fie vorba de gluton (wolverine).

Tarandos e descris ca un animal foarte rar; e mai probabil, deci, să fie solitar decât să trăiască în turme. Povestea schimbării culorii părului poate să fie datorată doar faptului că se camuflează bine în mediu. Poate fi vorba de ren (mai probabil o subspecie de pădure, ca renul finlandez), dar și de elan (acesta, preferând zonele lacustre și mlăștinoase din păduri, e foarte probabil să fi trăit și pe malurile lacului budinilor).

Numele cervidului tarandos este foarte probabil de origine indo-europeană.

Ar putea reflecta PIE *taur- (/*tarw-)  ”aurochs”, însă această rădăcină a dat în general nume de bovide, nu cervide.

O altă posibilitate ar fi înrudirea cu alb. dre / drẽ ”cerb”; acesta ar fi înrudit cu v.gr. ἀράνης  ”cerb”, din PIE eren- ”ram, sheep, lamb”. Forma cuvântului albanez e datorată unei prefixări cu un d(V)- .  Ceva similar ar putea exista și în ”tarandus”. Se poate și ca t- inițial să fie doar un articol hotărât; vezi de ex. proto-balticul *ta-  ”that”, din PIE *to-.

E posibil și ca t inițial să nu fie autentic, ci înlocuind un k sau s. În cazul acesta lucrurile ar fi mai simple, *karandos ori *sarandos putând reflecta PIE k̂er-, k̂erǝ- ”head, horn”; cf. anglo-sax. hrīðer ”animal cornut”, hrān ”ren”, germ. Rind, v.gr. κόρυδος .

Mai puțin probabil e ca tarandos să provină din PIE tor- ”loud” (dacă e un animal care vocalizează puternic, fapt nemenționat) , *ter- ”tender, young” (cf, v.ind. tarṇaka- `calf, young animal’), *steur- ”bull”, ter-3 ”to rub” , *tere- ”to bore” (poate în legătură cu vreun sens de ”ascuțit, corn”?), *t[e]rn “crown of the head” (starling.rinet.ru) ș.a.

 

 

8 Comments »

  1. Dacă alb. avea prefixul d- la fel ca sl. do- (pe de-a întregul, complet) sigur nu e atașat în dre (cerb).Ar însemna ca acest virtual -re să aibă un înțeles în sine.
    rrunë – ”lamb” vine din IE *wer- ram, lamb, sheep (*u̯eren-)

    Comment by Sorin5780 — November 5, 2013 @ 11:29 am | Reply

  2. “another sort of animal which has a square face. With the skins of this last the natives border their capotes”

    Ar putea fi chiar hermelina, a cărei blană tivea și mantiile domnitorilor români. Arealul ei nu se întinde prea mult spre sud; în Balcani, e întâlnită doar în România și N Serbiei. Lipsește și din Crimeea. Era, foarte probabil, un animal nefamiliar lui Herodot.

    http://en.wikipedia.org/wiki/Stoat

    Comment by Roderick — September 2, 2014 @ 1:29 pm | Reply

  3. „Se poate și ca t- inițial să fie doar un articol hotărât; vezi de ex. proto-balticul *ta- ”that”, din PIE *to-.”

    Cred că în albaneză formează noi derivate ca prefix ce accentuează sensul temei: tepër (more, very, excesiv) < *tōd – *uperum (*ō devine [e] în albaneză);
    terr- darkness < *t(ë) – err http://en.wiktionary.org/wiki/err#Albanian
    tamë (stench) < *t(ë) – amëz http://en.wiktionary.org/wiki/am%C3%ABz

    Dacă tarandos ar fi tracic și albaneza e un astfel de dialect, atunci aș înclina spre prefixul tër- : tërposht (downwards), tërmonë (adv.always, ever), tërmal (downwards), tërpjetë (up, upwards), tërthortë (indirect, oblique).
    Totuși, tarandos e la nordul Mării Negre în interior. E greu să argumentezi o origine tracică acolo.

    Comment by Sorin5780 — September 3, 2014 @ 9:41 am | Reply

  4. Consumul păduchilor există -și e încă practicat- și în medicina noastră populară, ca remediu contra hepatitei (se pare că doza e de 40 de păduchi/zi) – v. http://www.formula-as.ro/2000/401/medicina-naturista-25/medicina-naturista-1240.

    Comment by Roderick — December 13, 2014 @ 9:41 pm | Reply

  5. ”According to Karaliūnas the passage of Herodotus should not be read literally. Basing on the fact that Lith. geluonìs ‘sting (of a bee or serpent); core’, Latv. dzeluons id. (< Baltic *gelōn- < IE *ghelōn-) coincide formally with the ethnonym Γελωνοί, he assumes that in Proto-Baltic times *gelōn- meant pars pro toto a serpent, and considers both the ethnonym and the tribe to be of Baltic origin (for a more detailed discussion cf. Karaliūnas BPIŠ I, p. 42-51).” https://ro.scribd.com/doc/256423896/Foundations-of-Baltic-Languages

    Se încearcă și tălmăcirea etnonimului Neurii: ”Neurii”, o discuție foarte interesantă: ”Firstly, one has to connect etymologically the ethnonym Νευροί with OGr. νεῦρον ‘sinew, tendon; cord; nerve; strength’, Latin nervus id. (with -ur- metathesis), Toch. B ṣñaura ‘sinew, tendon’ ( crowd, company, regiment’ (in a similar way as for Lith. virvė ‘cord, string’ and ‘row, line, company’, Latv. val̃gs and valdziņi id., et al.).”

    Karaliūnas vede și-n Budini niște baltici, dar eu cred că erau fino-ugrici (poate strămoșii finlandezilor sau chiar a estonilor – Aesti). Referitor la Neuri spune că țara lor e invadată cândva de ”șerpi” și tribul e nevoit să migreze. Cred că-i o relatare adevărată, puternic mitologizată, a unor evenimente din primul mileniu înainte de Hristos, când iranicii își fac loc în Ucraina de azi alungând proto-slavi și/sau proto-baltici.
    Când ungurii sunt atacați de pecenegi și alungați din ”Etelköz”, ei spun că ”vulturii” („besenyő – își are originea în vechiul cuvânt unguresc bese – vultur”) i-au alungat peste Carpați.

    Șerpii, în cazul de mai sus Γελωνοί, sunt triburile de limbă iranică care-și confecționau armătură din copitele cailor și semăna cu pielea solzoasă. Mult mai târziu, aceștia vor intra în mitologia slavilor din jurul Kievului ca zmei (bg. zmiĭa); la fel și-n mitologia românilor. https://hroderic.wordpress.com/2013/07/31/zmeur/

    Comment by Sorin5780 — March 30, 2020 @ 7:22 am | Reply

  6. Nu e exclus ca numele budinilor să fie înrudit cu rom. budă, engl. booth, posibil un exonim, un fel de ”colibași” (dealtfel erau un popor nomad care cutreiera pădurile).

    Comment by Roderick — September 25, 2022 @ 8:33 pm | Reply


RSS feed for comments on this post. TrackBack URI

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out /  Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out /  Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out /  Change )

Connecting to %s

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

%d bloggers like this: