Istoriile lui Roderick

Noiembrie 6, 2013

Poadă, padiș și altele

Filed under: Alte istorii,Traco-geto-dacii — Roderick @ 12:18 pm

poádă, poáde, s.f. (reg.) păr care cade din blana unui câine bătrân sau jigărit; lână aspră, fără păr.” (DAR, dexonline.ro)

și

podós, -oásă, adj. (reg.; despre lână) încâlcit; (despre animale) care are părul încâlcit și aspru.” (DAR, dexonline.ro)

Cel mai la îndemână ar fi să comparăm ”poadă” cu ”zăpoadă”/”zăpodie” ori ”zăpadă”; sensul de bază fiind de ”căzătură” (=păr căzut); slav *pádǭ, PIE *pAd- / *ped- ”to fall” (din care v.ind. padyate `to fall, fall down, perish’).

Există și un cuvânt latin – padus ”thread”- despre care însă n-am aflat prea multe; o variantă a sa ar putea să fie chiar la originea lui poadă și podos.

E improbabilă, dar totuși de menționat o posibilă metateză din dop/dup , cf.

”dup, dupi, s.m. (reg.) 1. smoc de lână, cocoloș de blană, de păr, de postav.” (DAR, dexonline.ro)
dupurós, -oásă adj. (d. dup 2). Nord. Cu dupĭ, nețeselat, zbîrlit, murdar: cal dupuros. Postav dupuros, pin unele locurĭ maĭ gros, pin altele maĭ supțire.  ”  (Scriban, dexonline.ro)

*

Să menționăm un foarte interesant cuvânt englez,

pod ””seed of beans,” 1680s, of uncertain origin; found earlier in podware „seed of legumes, seed grain” (mid-15c.), which had a parallel form codware „husked or seeded plants” (late 14c.), related to cod „husk of seeded plants,” which was in Old English.” (etymonline.com)

Aceste forme paralele, cod/pod s-ar putea regăsi în PIE *kʷēt- ”bran” (starling.rinet.ru, corespunzând lui  ku̯ēt- ”to shake, winnow” din dicționarul lui Pokorny), cf. v.gr. (lacon.) pḗtea , m.irl. cāith ”chaff, bran” ; sunt deci posibile cuvinte celtice.

Să mai adăugăm

pad – ”1550s, „bundle of straw to lie on,” possibly from or related to Low German or obsolete Flemish pad „sole of the foot,” which is perhaps from PIE *pent- „to tread, go” (see find (v.)), but cf. path (n.).” (etymonline.com)

Acesta seamănă prea bine cu patul nostru, ”din ngr. pátos „drum bătut” ”, după DEX, dar avânt o explicație diferită în DER:

pat (páturi), s. n.1. Strat, bază, sol. – 2. Mobilă de dormit; așternut. – 3. Partea de lemn a puștii sau a tunului. – Mr., megl. pat. Lat. pactum, din pangĕre „a stabili”, cf. it. patto „așternut de paie”, pattume „pat”, impatto „așternut pentru vite”, impattare „a așterne la vite” (H. Meyer, Vox Rom., X, 73-86; cf. REW 6138a). Rezultatul normal, *papt, trebuie să fi pierdut un p, prin disimilare, ca în botez, sau prin încrucișare cu gr. πάτος „fund”, „strat de adîncime”, cf. gr. πάτος „drum pietruit” (Meyer, Alb. St., IV, 73; Candrea-Dens., 1356; Tiktin; Philippide, II, 726; Capidan, 217; Graur, BL, V, 73; Rohlfs, ZRPh., LXVII, 300), cf. sb. pàtos „laviță” și de asemeni sb., cr. pät „sul de căpătîi”, ven. pato, pe care Vasmer, Gr., 112, îl reduce totuși la gr. πατερόν „căpătîi la pat”(pentru relația semantică a lui „căpătîi” cu „pat”, cf. fr. sommier, traversin). În realitate, atît etimonul lat., cît și cel gr. par să constituie în sine explicații suficiente pentru rom.”  (DER, dexonline.ro)

După DER, așadar, originea IE a ”patului” este  *pāg’e ”to nail, fasten”.

Cred că nu trebuie pierdut din vedere faptul că patul românesc (ca și pad-ul englez) e deseori -și poate la origine- un așternut de paie sau coceni. Poate că în sensul acesta trebuie căutată o explicație; PIE *kʷēt- ar putea fi o variantă, poate prin filieră celtică.

PIE  *kʷēd- ”sharp” (”to prick; to drill, sharpen” la Pokorny) este după I.I. Russu o posibilă origine a dacicului coadama. Nu știu dacă sunt cunoscute cuvinte celtice sau grecești din această rădăcină ( kʷ > p ). Sub aspect semantic, ar putea sta la originea lui podos , dacă are sensul de ”aspru”; mă gândesc însă și la alt cuvânt, cu etimologie neelucidată, padeș, s. n. (Trans. de N., zmeuriș), neclar legat de ”padină” (DER):

pádiș s.n. (reg.) loc cu rugi de merișoare, afină și zmeură, încărcați cu fructe” (DAR, dexonline.ro)

Nu e exclus ca sensul originar al lui ”padeș” să fie de ”tufăriș spinos”, posibil legat de PIE *kʷēd- , ori de ”rug încâlcit”, posibil legat de misteriosul lat. padus ”thread”. Însă sensul sugerat în DAR este de ”loc cu multe fructe” (de ex. afinul nu are spini, nici nu e prea încâlcit ori întins pe sol).

”Padiș” nu poate să nu amintească lat. padus , prezent în denumiri științifice (Prunus padus – mălin ), de origine greacă – πάδος ;  πῆδος = prun mahaleb. Un posibil cuvânt autohton, cu conexiuni balcanice (firește, provenit din latină, ar spune unii :) ). Interesant e că nici originea lat. pomus  (rom. poamă, pom) nu este elucidată.

Altfel, padiș ar putea să fie legat de PIE *peyǝw-ā ”meadow” ( pei̯(ǝ)- ”fat, milk” la Pokorny) ori *pāy- ”to graze, to feed” ( pō(i)-1 ”to graze”, la Pokorny).

Anunțuri

6 comentarii »

  1. Să înțeleg că și ”French Poodle” tot de aici derivă (datorită părului)? E interesantă explicația wiki: http://en.wikipedia.org/wiki/Poodle ”câine care sare-n băltoacă” :) Adaug „paw” (labă) care trimite cu gandul la ”pad” (așternut…bătătorit cu labele/picioarele)…

    Comentariu de RazvanMihaeanu — Noiembrie 7, 2013 @ 8:57 am | Răspunde

  2. S-ar putea ca padiș (-iș sufix similar lui -ime sau -iște) să vină din radicalul ce a dat și lat. pandere (a răspândi?), la fel ca etimologia paltinului sau a păltioarei(dacă nu e vorba de gustul „tăios”). :)
    Am mai discutat odată despre bizara etimologie a cuvântului pădure prin prisma unui autohton *padul, nicidecum un sens de mlaștină și pădure din latină.
    IE *palw- clay, mud, morass (reg.palucă, păleocă)

    Comentariu de Sorin5780 — Aprilie 29, 2014 @ 10:05 am | Răspunde

  3. padimént s.n. (reg.) 1. pardoseală. 2. fundul scocului la moară. DAR (2002)

    Sună aproape identic ca neol. paviment încât mă întreb dacă nu pornește de la un ipotetic verb a *pădăi (a bate, a lovi). Ipotetic n-are de ce să fie căci există în același areal verbul …pădăiá, pădăiésc, vb. I (reg.) a lovi tare, a bate zdravăn.
    Apoi nici transformarea asta a unor vocale între două consoane dure în vocală neutră (â, ă) nu era generalizată în graiuri. Mă refer la sufixul -mânt: armânt (armament), scăzământ, crezământ, poorământ, etc.

    Are vreun sens tragerea măcar a sensului doi din rad. PIE *pAd- / *ped- ”to fall” ? După cum se vede radicalul a avut multiple forme și derivări în română. Încep să mă întreb dacă zăpadă este atât de slavic în ciuda evidenței.
    Ar fi ridicol să-mi imaginez acea particulă albaneză sa (eng.so, lat.suad) ca un corespondent al unui dacic *sa/*să sau *za/*ză, căci am avea *sapadă = so fallen (atât de căzut) ori „as fallen, so much fallen” . :)

    alb.sa -“how much, so, as”.
    Ca prefix, ză este folosit cu niște sensuri interesante în tot arealul vestic al României până în Maramureș. Nu poate fi doar influența sârbei. https://en.wiktionary.org/wiki/so#Etymology_1
    Prefixul din verbul a zăuita, la care mă gândesc, nu pare să aibă o acțiune intensificatoare asupra temei, dar poate DEXul nu reține sensul corect. Ar trebui să revăd articolele despre graiul almăjan.

    Nu avem de ce să nu reconsiderăm un pic și afixele astea considerate slavice.

    Comentariu de Sorin5780 — Februarie 3, 2016 @ 6:33 am | Răspunde

  4. Nu știu dacă mi-a mai dat prin cap ideea asta, dar iată: ce ar fi să avem pentru păstaie (var.păstare, postaĭe (Lex. Bud.)) același radical ca și pentru verbul a păstra sau „păstru” (economie, șpăruire), IE *pāg’e ”to nail, fasten”. (pajimă, panză, păușă, etc.)
    Știu că arom.pãstalji și rom.păstaie (*păstalie) ar trebui să conțină sufixul lat. -alia care formează un plurale tantuum (măruntaie), dar cred că este doar o coincidență cu un sufix dacic de participiu -ja …sau chiar -alja.

    păstărí, păstărésc, vb. IV (reg.) a scoate boabele din păstăi; a păstăi, a postăci.
    Nici acest verb nu l-aș da (așeza, pune) sub lat. pistare, știind că avem alb.pastroj și coradicalele arom. și rom.

    păstáie (păstắi), s. f. – Teacă, coajă. – Var. păstare, păstău, înv. postaie. Mr. păstal’e, pistal’e. Origine îndoielnică. Mr. pare să indice prezența unui etimon lat. terminat în -alia; s-a propus *pistalia, din pistare „a urlui” (Candrea-Dens., 1351; Pascu, I, 143; Graur, BL, V, 109); *quassitalia, din quassare „a rupe” (Pușcariu, Dacor., III, 679); *pyxitalia, din pyxis „capsulă” (Giuglea, Dacor, X, 60); sau din alb. pištaië (Candrea). Nici una din aceste explicații nu pare suficientă. – Der. păstăios, adj. (cu păstăi, cu coajă). Din rom. provine rut. pastaja.

    păstaie f. Mold. pojghiță: păstaie de fasole, de ardeiu. [Origină necunoscută].
    păstrár s.n. (reg.) păstură, catrință, fotă.

    Cred că ar merge de minune și un dacic păstar (*pas-tar; cf. alb.pashë- „I saw”) din IE *peh₂- ‎(“to protect”), cum avem păstor din lat.pastor, deși aici mă gândeam oarecum la Patruissa ca având un coradical *pătru (personaj mitologic) cu arm.hawra din *peh₂-tro- ‎(“guarder, protecter, keeper”) https://en.wiktionary.org/wiki/%D5%B0%D6%85%D6%80%D5%A1%D5%B6#Old_Armenian
    https://en.wiktionary.org/wiki/Reconstruction:Proto-Indo-European/peh%E2%82%82-

    Germanic: *fōdrą ‎(“fodder, sheath”) https://en.wiktionary.org/wiki/Reconstruction:Proto-Germanic/f%C5%8Ddr%C4%85

    Altele: pătul.
    a apăra (Mold. a opri; a apăra),
    a se părda https://dexonline.ro/definitie/p%C4%83rda

    Comentariu de Sorin5780 — Iunie 28, 2016 @ 2:48 pm | Răspunde

  5. PĂȘÚNE s. imaș, izlaz, (pop.) păscătoare, suhat, (înv. și reg.) păștiune, siliște, (reg.) ierbărit, păscălău, păscăneț, păscătorie, păscătură, pășunare, pășunat, pășunet, prelucă, suhăție, (prin Ban. și Transilv.) sit, (Munt. și Olt.) tabun. (Vitele pasc pe ~.)

    Se zice că „sit” n-ar fi chiar atât de vechi în română, dar ar fi putut exista și un dacic sit ( imaș, izlaz, păștiune) coradical cu ab.sjetulla sau tracic sitoni.
    De fapt cred că top.Sita Buzăului ar trebui să se traducă izlaz sau imaș, deci e o minimă posibilitate să avem așa ceva și în Setidava sau alte tracisme neidentificate.

    Comentariu de Sorin5780 — Iunie 28, 2016 @ 2:59 pm | Răspunde


RSS feed for comments on this post. TrackBack URI

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: