”nocoțeá, nocoțéle, s.f. (reg.) numele unei flori.” (DAR, dexonline.ro)
Despre ce floare să fie vorba? Am aflat ceva din scrierile botanistului Al. Borza. E vorba de un regionalism din Oltenia nordică; nocoțelele se mai numesc gălbinuși.
Avem
”gălbinuș n. 1. globul galben din mijlocul oului; 2. plantă cu florile galbene, crește prin locuri nisipoase și se cultivă pentru semințele-i oleaginoase (Camelina sativa).” (Șăineanu, dexonline.ro)
(sursa imaginii: wikipedia)
Așadar e vorba de Camelina sativa , numită în engleză wild flax, false flax iar în franceză -în aceeași idee- lin bâtard,
”…une plante de la famille des Brassicaceae, originaire d’Europe du Nord et d’Asie centrale, et cultivée en Europe depuis plus de 3 000 ans pour la production d’huile végétale et de nourriture pour animaux.” (http://fr.wikipedia.org/wiki/Camelina_sativa )
E posibil ca și numele românesc –nocoțea– să aibă de-a face cu inul , deși au în comun doar litera n , iar (i)nocoțea ca derivat din in e, dacă nu improbabil, măcar foarte problematic. Avem ineață, inuță, iniță, inăriță ; ar fi posibilă și o *inocuță (cf. lostocuță = lostriță), care să fi devenit (?) ”nocoțea”. Mai e posibil ca nocoțea să reflecte -deformat- un compus latin (linum + ?).
O altă posibilitate e ca nocoțea să aibă o origine legată de calitatea de plantă oleaginoasă (cf. engl. Siberian oilseed) ; poate din PIE ongʷ- ”to anoint”, cf. v.ind. anákti ”to smear with, anoint”, v.prus. anctan , MHG anke ”unt”, lat. unctus. Am putea avea aici alt termen autohton.
*
”nocílă, nocíle, s.f. (reg.) mică plantă erbacee cu flori albe, mici.” (DAR, dexonline.ro)
De pe un site cu fotografii aflu că nocila este o plantă specifică golului alpin din Carpați. E vorba de specia Hornungia alpina (Pritzelago alpina). Coincidență sau nu, atât nocoțeaua, cât și nocila fac parte din familia Brassicaceae.
(sursa imaginii: wikipedia)
Din capul locului trebuie spus că nocila e un cuvânt care seamănă mult cu o veche denumire științifică a genului, Noccaea (alpina). Cred că e mai degrabă vorba de o coincidență (deși e posibil ca numele unei specii ornamentale -planta se mai și cultivă în parcuri-, să fie transferat către o specie sălbatică; cazul lui rododendron). Noccaea e legată de numele botanistului Domenico Nocca (în italiană nocca = cot).
Ar fi frumos ca în ”nocilă” să avem PIE *nak- ”fell, fliece” (cf. denumirilor unor flori- lânăriță, flocoșea), dar înfățișarea florii nu susține acest lucru.
Cred că ar putea fi vorba de un vechi adjectiv coloristic, poate legat de PIE *ney- ”to shine, to sparkle”.
De menționat cuvintele sanscrite nAka ”heaven, tin, sky, sun, firmament” și nAku ”mountain, anthill”. După unii cel dintâi e legat chiar de nak- ”fur” (firmamentul ca ”piele”?); al doilea ar putea fi legat de sanscr. nága- `mountain; any tree or plant’, din PIE *nAgʷ- ”trunk”.
Nu e exclus nici ca nocoțea și nocilă să fie doar variante derotacizate ale lui rocoțea , rocilă ; aceasta, însă, ar comporta o cu totul altă discuție.
nacáș, nacáși, s.m. (înv.) vopsitor, zugrav.
Mai sunt câteva nume cu tema *Nac prin Ardeal și Maramureș care n-au o explicație satisfăcătoare: Nace(a), Naciu, Nacian, Nacu, Nacoe, Năcescu. S-ar putea ca unele să fie hipocoristice. http://en.wiktionary.org/wiki/natus#Etymology
Depinzând cum separi urm. cuvinte, unele ar putea cuprinde un adj. , cum probabil se găsește șin reg.nocoroabă: http://dexonline.ro/definitie/nacab%C4%83u
http://dexonline.ro/lexem/n%C4%83c%C4%83fiu/103112
Comment by Sorin5780 — May 2, 2015 @ 12:21 pm |
[…] altă denumire a gălbenelelor îmi dă de gândit – năcoţele (v. și articolul https://hroderic.wordpress.com/2013/11/23/nocotea-si-nocila/). Nocoțea se mai numește planta Camelina sativa, gălbinuș. Numitorul comun pare să fie […]
Pingback by Silie | Istoriile lui Roderick — May 9, 2015 @ 12:25 pm |