Nocoțea și nocilă

”nocoțeá, nocoțéle, s.f. (reg.) numele unei flori.” (DAR, dexonline.ro)

Despre ce floare să fie vorba? Am aflat ceva din scrierile botanistului Al. Borza. E vorba de un regionalism din Oltenia nordică; nocoțelele se mai numesc gălbinuși.

Avem

”gălbinuș n. 1. globul galben din mijlocul oului; 2. plantă cu florile galbene, crește prin locuri nisipoase și se cultivă pentru semințele-i oleaginoase (Camelina sativa).” (Șăineanu, dexonline.ro)

(sursa imaginii: wikipedia)

Așadar e vorba de Camelina sativa , numită în engleză wild flax, false flax iar în franceză -în aceeași idee-  lin bâtard,

”…une plante de la famille des Brassicaceae, originaire d’Europe du Nord et d’Asie centrale, et cultivée en Europe depuis plus de 3 000 ans pour la production d’huile végétale et de nourriture pour animaux.”  (http://fr.wikipedia.org/wiki/Camelina_sativa )

E posibil ca și numele românesc –nocoțea– să aibă de-a face cu inul , deși au în comun doar litera n , iar (i)nocoțea ca derivat din in e, dacă nu improbabil, măcar foarte problematic. Avem ineață, inuță, iniță, inăriță ; ar fi posibilă și o *inocuță (cf. lostocuță = lostriță), care să fi devenit (?) ”nocoțea”. Mai e posibil ca nocoțea să reflecte -deformat- un compus latin (linum + ?).

O altă posibilitate e ca nocoțea să aibă o origine legată de calitatea de plantă oleaginoasă (cf. engl. Siberian oilseed) ; poate din PIE  ongʷ- ”to anoint”, cf. v.ind. anákti  ”to smear with, anoint”, v.prus. anctan , MHG  anke ”unt”, lat. unctus. Am putea avea aici alt termen autohton.

*

”nocílă, nocíle, s.f. (reg.) mică plantă erbacee cu flori albe, mici.” (DAR, dexonline.ro)

De pe un site cu fotografii aflu că nocila este o plantă specifică golului alpin din Carpați. E vorba de specia Hornungia alpina (Pritzelago alpina). Coincidență sau nu, atât nocoțeaua, cât și nocila fac parte din familia Brassicaceae.

(sursa imaginii: wikipedia)

Din capul locului trebuie spus că nocila e un cuvânt care seamănă mult cu o veche denumire științifică a genului, Noccaea (alpina). Cred că e mai degrabă vorba de o coincidență (deși e posibil ca numele unei specii ornamentale -planta se mai și cultivă în parcuri-, să fie transferat către o specie sălbatică; cazul lui rododendron). Noccaea e legată de numele botanistului Domenico Nocca (în italiană nocca = cot).

Ar fi frumos ca în ”nocilă” să avem PIE *nak- ”fell, fliece” (cf. denumirilor unor flori- lânăriță, flocoșea), dar înfățișarea florii nu susține acest lucru.

Cred că ar putea fi vorba de un vechi adjectiv coloristic, poate legat de PIE *ney- ”to shine, to sparkle”.

De menționat cuvintele sanscrite nAka ”heaven, tin, sky, sun, firmament” și nAku ”mountain, anthill”. După unii cel dintâi e legat chiar de nak- ”fur” (firmamentul ca ”piele”?); al doilea ar putea fi legat de sanscr. nága- `mountain; any tree or plant’, din PIE *nAgʷ- ”trunk”.

Nu e exclus nici ca nocoțea și nocilă să fie doar variante derotacizate ale lui rocoțea , rocilă ; aceasta, însă, ar comporta o cu totul altă discuție.