Istoriile lui Roderick

Decembrie 11, 2013

Doină

Filed under: Traco-geto-dacii — Roderick @ 8:44 pm

Doina, un cuvânt considerat de către mulți cercetători a fi dacic.

dóină (dóine), s. f. – Cîntec elegiac tipic, gen liric al poeziei populare, caracterizat prin adînca sa emotivitate și bazat în principal pe sentimentul dorului. – Var. (Trans.) daină. Sl. (sb.) daljina „depărtare”, ca sb. haljinahaină; nume explicabil datorită sentimentului de singurătate și dor, care corespunde celui exprimat de cuvîntul portughez saudade. Celelalte explicații par insuficiente. Pentru Hasdeu, Col. lui Traian, 1882, 397 și 529, este cuvînt trac; după Cihac, II, 98, din sb., cr. dvojnica „fluier ciobănesc” și legat de lituan. dainá „cîntec popular”. Pentru Scriban, der. din germ. med. don, ton, din lat. tonus. O veche teorie, amintită cu rezerve de Tiktin, consideră doină ca der. de la lat. dolĕre, așa cum moină ar fi reprezentant al lui mollis.Der. doina (var. doini), vb. (a compune sau a cînta doine); doinaș, s. m. (cîntăreț de doine). – Din rom. provine rut. dojna (Candrea, Elemente, 407). ” (DER, dexonline.ro)

doină f. cântec de iubire, de jale și de dor; cuvintele-i pasionate se cântă pe melodii tânguioase, începând totdeauna cu «frunză verde de,..», planta având un raport simbolic cu starea sufletească a cântărețului: visând cu doina tristă a voinicului de munte EM. [Și daină în Tr., Maramureș, cu valoarea unei interjecțiuni în cântecele locale («cine a zis dintâi daina, arsă i-a fost inima!» variantă: «cine o zis dăinu-dăina»), care poate fi punctul de plecare: numele doinei s´ar trage, în acest caz, dintr’o exclamațiune de duioșie (ceeace ar explica dela sine existența sinonimului litfan daină)].” (Șăineanu, dexonline.ro)

dóĭnă și (Maram.) dáĭnă f., pl. e (poate din mgerm. dôn, tôn, ton, răsunet, cîntec, ngerm. bav. dôn, cîntec, sas. doene, ol. deun, cîntec, d. lat. tŏnus, vgr. tónus, ton; nsl. dôn, răsunet, litv. dainá, doĭnă; ung. dana și dal, cîntec [Bern, 1, 211; Papahagi, VR. 1912, 4, 87]. Cp. și cu rus. dóĭnĕa, lăptărie, doitĭ, dáivatĭ, a mulge.V. doniță). Poezie poporală elegiacă românească. Melodie după care se cîntă aceasta (E celebră doĭna luĭ Al. și a luĭ Em.). – În Maram. e și refrenu duĭnu. V. horă, lăută, tril. ” (Scriban, dexonline.ro)

E posibil ca acest cuvânt să aibă aceeași origine IE ca și odă.

S-ar putea pleca de la un (dacic) *audonia , cu au- dispărut ca în ”toamnă” (lat. autumnus)- și metateza lui i, ca în ”câine” (lat. canis). Origine în PIE au̯-6, au̯ed- ”to speak” (v.gr. ἀοιδός ”cântăreț”,  αὐδή ”sunet, voce, limbă”, ἀ () ηδών ”privighetoare”, v.ind. vādayati ”un instrument muzical”,  vándati ”a lăuda, a slăvi”).

Anunțuri

2 comentarii »

  1. Un substrat, in cantecele vechi romanesti, este ca difera timpurile lor de bataie. Astfel, se face o departajare neta intre genuri muzicale. Unele sint in 5,6 timpi (balade – de obicei cele triste care se termina in moarte – Miorita), altele in 8 timpi, 11 timpi (Oda in metru antic), 16 timpi (Iliada) si tot asa. Este „metrul” pe care il abordeaza si Eminescu. Mi-ar placea sa gasesti radacina exacta a tuturor genurilor, si stiu ca este o munca istovitoare. Dar ce se deschide in spatele lor, reprezinta stiinte venite din alte lumi.

    Comentariu de BELSIM — Decembrie 12, 2013 @ 7:55 am | Răspunde

  2. Amintește-mi, am mai comparat vreodată sensul verbului a dăinui cu doina (daina)? „Forma mentis” era acolo, dar n-o vedeam cu mintea peste toate prostiile inventate ca etimologie.
    https://en.wiktionary.org/wiki/daina#Etymology

    Daina și a dăinui au același semantism cu așa zisul slavic a trăi (a dăinui, a viețui)..Știi tu, „Dumnezeu să te trăiască!”./ În balta a treia să te trîntească. etc. etc. https://hroderic.wordpress.com/2014/04/15/buhas/

    În Trans. și Maram. daina mai înseamnă horă lungă.
    https://dexonline.ro/definitie/doin%C4%83
    https://astraromana.wordpress.com/tag/lirismul-popular-romanesc-cu-referinte-balcanice-si-europene/

    Sunt sigur că au mai fost și mai sunt cuvinte din radicalii *dei “to sing, dance”(proto-daco-baltic *doi-) și *dih₁- ‎(“move swiftly”) în Română. Sunt totuși curios dacă pendularea dacilor în transhumanță le-a câștigat un nume de „dai” în vest spre Dunărea mijlocie și geți în partea opusă spre Pont.
    Cum am mai zis în trecut, dacus (dacae) l-am legat de verbul hunedorean a se da (a se așeza; a se stabili;a se stăvi), iar *dauă sau *davă un participiu pasiv substantivat.

    Nu cuva mă înșel aici sau nu era nici o confuzie pentru vorbitorii dialectului nord-tracic. Unii erau mai mobili de felul lor și se puteau susține într-un nou teritoriu prin creșterea animalelor, oi și și boi mici, iar ceilalți, cei mai stabili și constructori asidui de cetăți erau dacii cu davele lor.
    Clar avem o omonimie aici.
    Davus și Dacus alternau în scrierile vechilor greci.

    E posibil oarecare ca etnonimul dai să fi fost *davi sau *dawi în original?

    Ce mă enervează peste măsură când caut publicații sau informații despre Românii din afara țării este lipsa de carte (utilă mie) din librării. Unde sunt românii ăia care se întindeau până în mții. Balcani de care vorbea Carol I la 1877? Unde sunt sau dacă au fost vreodată Români pe Tisa mijlocie ca în harta următoare: http://www.cespe.ro/index5.2.1.html
    Ce-i cu românii ăia la Burgas, la capătul munților Balcani din Bulgaria (ac.hartă). Ultima oară am citit că erau vreo 11.000, dacă îmi duc bine aminte. Să fi coborât din Balcani? Să fie Românii de care se folosea Petru și Asan împotriva bizantinilor?
    Unii spun că ar mai fi peste 200.000 de români în Bulgaria. http://www.formula-as.ro/2008/829/mica-enciclopedie-as-27/gauri-negre-ale-istoriei-tribalia-9945
    Nu mai zic de cartea lui Galopența despre românii răsăriteni pe care-i studiază. Nimic folositor mie nu găsesc în librăriii. E chiar ridicol!

    Comentariu de Sorin5780 — Septembrie 3, 2016 @ 8:28 am | Răspunde


RSS feed for comments on this post. TrackBack URI

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: