Istoriile lui Roderick

Decembrie 18, 2013

Pom înrămurat

Filed under: Alte istorii,Traco-geto-dacii — Roderick @ 11:00 pm

Cu toții avem în casă un brad de Crăciun. Însă poate că adevăratul Pom de iarnă este mărul , cel din refrenul ”florile dalbe, flori de măr” (v. https://hroderic.wordpress.com/2011/11/14/florile-dalbe/ ).

Un motiv care apare în unele colinde este cel al ”merelor căpătate de la Soare”:

”Măruț rămuratu
De mere-ncărcatu.
Sfânt Soare lucea,
Poamile-și cocea,
Vântu’ clătinea,
Merele ptica.
Boierii vine
Și le culeje
Și le trimite
Pă ușe de rai,
La fată de crai.
Luna-n drum le-o stat
Frumos i-o-ntrebat:
– Ce v-ați căpătat?
– Mere-am căpătat
De la Sfântu’ Soare
Cu mare rugare,
‘N coate și-n jenunte,
P-on vârfuț de munte.”

(http://ro.wikisource.org/wiki/M%C4%83ru%C8%9B_r%C4%83muratu ; am aflat întâia oară acest colind într-o ”Antologie de folclor din Țara Lăpușului”, de Pamfil Bilțiu, tot el fiind culegătorul variantei de mai sus)

Ștefan Hrușcă are printre colinde o versiune asemănătoare:

Pom inramuratu,
De poame-ncarcatu’,
Vantu-si traganaru,
Poamele picara,
Prunci le culesara,
Si le trimisara,
La usa de Rai,
La fete de crai,
Luna-n drum le-o stat,
Frumos i-o intrebat,
De unde le-aduceti,
Inapoi le duceti,
De la sfantul soare,
Cu mare rugare,
‘Ncoate si-n jerute,
Pe cel varf de munte.”

Într-un interviu din revista ”Formula As” (http://www.formula-as.ro/2000/445/societate-37/calendar-popular-cele-12-zile-luminate-dintre-ani-1950-print ) aflăm încă o variantă a acestei colinde:

”La masa galbana-i, Doamne,/ Boierii s-aduna./ La mar infloritu-i, Doamne,/ Cu mere d-argintu./ Vantu-si traganara-i, Doamne,/ Merele pticara./ Ingeri le-apucara si le trimisara/ P-o poarta de rai,/ La feciori de crai./ Luna-n drum le-o stat,/ Frumos i-o-ntrebat:/ – De unde le-ati luat?/ – Ba le-am capatat/ De la Sfantu Soare,/ Cu mare rugare/ „n coate si gerunte/ Pa cel varf de munte,/ Muntele s-o ruptu-i, Doamne,/ Noi am tat trecutu”

Merele sunt un dar divin al Soarelui; culese de pe un vârf de munte, ”cu mare rugare” (deci nu ca munca lui Heracles în grădina Hesperidelor), de către ”boieri”, ”prunci” sau ”îngeri”, ele trebuie să treacă prin ”vama” Lunii ca să fie duse, prin poarta raiului, în lumea -se înțelege- pământească, la fete sau feciori de crai.

Se poate spune că vremea Lunii începe la solstițiul de vară, Sânzienele, când se cântă ”Du-te Soare, vino Lună/ Sânzienele îmbună”, ziua începe să scadă, iar Soarele intră în zodia Racului. La Crăciun, evenimentul opus Sânzienelor și momentul când se cântă aceste colinde, ziua începe să crească, iar Soarele învinge noaptea. Merele căpătate de la Soare ajung în lume.

*

Se pare că globurile roșii de sticlă, decorații obișnuite în pomul de Crăciun, imită merele. Povestea spune că au fost făurite întâia oară de niște sticlari săraci din Thuringia, care nu își puteau cumpăra mere și nuci de Crăciun ( http://de.wikipedia.org/wiki/Christbaumschmuck ).

Se pare că aceste fructe -merele și nucile- sunt o prezență obișnuită în mormintele vechi ale popoarelor germanice, fiind asociate -mitologic- cu fertilitatea și viața veșnică.

Mere și nuci sunt oferite și la noi colindătorilor din Ajun; spre deosebire de pomul de iarnă, acesta este un obicei tradițional, nu împrumutat. În unele cazuri, nu gazda oferă nuci și mere, ci micii colindători pleacă de acasă cu ele în traistă:

”Prin unele parti din judetul Gorj, mamele pun copiilor in sacui, la pornire, nuci si mere, pe care copiii in parte le mananca, iar ra­masita o pastreaza, caci aceste nuci si mere purtate de colindatori, descantandu-le si dandu-le sa le manance femeile cari nu fac copii, se crede ca vor naste nu dupa multi ani.” (Tudor Pamfile, http://www.crestinortodox.ro/religie/buna-dimineata-mos-ajun-69737.html )

E posibil ca mărul roșu sau auriu să fie un simbol al Soarelui.

Miracolul acestui fruct e faptul că -dacă e sănătos și bine ținut în cămară- poate trece prin întreaga iarnă păstrându-și prospețimea (după Traian Herseni, aceasta a dus la asocierea mărului cu nemurirea -vezi și Antologia de folclor din Maramureș a lui Dorin Ștef) ; mărul poate reprezenta astfel astrul zilei care străbate, din ce în ce mai slăbit până la Crăciun (evenimentul solstițial), cele mai întunecate zile din an.

4 comentarii »

  1. Ai uitat sa pomenesti despre sorcova care se face din crengute de mar si inca un pom.
    Marul este simbolul Cunoasterii. Asta vor cu totii.

    Comentariu de BELSIM — Decembrie 19, 2013 @ 8:48 am | Răspunde

    • Așa este, dar am scris mai demult câte ceva și despre Sorcovă.

      Sunt intrigat de o ”modă” contemporană în decorarea bradului, cea a globurilor albastre. Foarte mulți oameni (și mai ales firme) pun doar globuri albastre în brad și le evită pe cele roșii. De ce oare?

      Dimpotrivă, cunosc o familie demi-germană care își împodobește bradul doar cu globuri roșii, pentru că așa ar fi tradiția.

      Comentariu de Roderick — Decembrie 19, 2013 @ 2:01 pm | Răspunde

      • Asta cu globurile albastre este luata de la corporatii. Este varianta cravata albastra oficiala, care il face serios si „comunicativ”.

        Parerea mea cu impodobitul bradului este ca el simbolizeaza ciclurile universului si canturile sale. Globurile, sau merele din inceputuri, arata planetele. In varf, Marea Stea, Lumina catre care merg toate. S-a dovedit ca sistemul nostru Solar se deplaseaza spiralat pe traiectorie din ce in ce mai restransa pana va patrunde undeva. Asta nu se mai stie insa, adica unde.
        Ideea impodobirii bradului de Craciun a aparut la romani pe la 1880, sau pe alocuri si a fost atentionata in scris, pentru prima data, de catre Petre Ispirescu, maretul. El spunea ca in vremea copilariei sale bradul se impodobea doar la inmormantari si nicicand altcandva. Asadar, cred ca explicatia trebuie cautata in partea asta. De Craciun era obiceiul arderii unei buturugi si a flacailor de a sari peste foc. Era moartea simbolica a Zeului (Solar) pentru a i se permite Renasterea. De unde si numele de Craciun (sarbatoarea cracii). Este in stransa legatura cu ceea ce va deveni un simbol hieratic pentru cei care-si vor lua numele de Creanga sau expresii precum „de la Ram ne tregem” si tot asa. Dar aici este o alta poveste.
        Ma gandesc totusi cum si Coca-Cola a adoptat culoarea rosie a marului. Cel din Alba ca Zapada, cel din legenda Evei, cel din Eroul Ciubar Voda si cu siguranta si altele.

        Comentariu de BELSIM — Decembrie 19, 2013 @ 5:59 pm

      • Globurile albastre nu sunt mere, sunt de fapt … prune

        Comentariu de sabinus — Decembrie 24, 2013 @ 8:44 am


RSS feed for comments on this post. TrackBack URI

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

Blog la WordPress.com.

%d blogeri au apreciat asta: