Istoriile lui Roderick

decembrie 23, 2013

Mondroi

Filed under: Alte istorii — Roderick @ 1:15 am

mondrói s.m. (reg.) om tăcut, posac, ursuz.” (DAR, dexonline.ro)

Cuvântul este atestat în Șerbănești-Olt (vezi aici), însă termenii înrudiți apar pe o arie foarte extinsă, practic tot teritoriul României, cf. Dicționarului Limbii Române, Ed. Academiei, 1968, unde apar cu etimologie necunoscută:

mondorlogi  (Maramureș) ”a vorbi neclar, a încurca lucrurile”

mondrănit (Feneș -Alba) ”(în legătură cu verbul „a vorbi”) în mod nedesluşit, confuz, pronunţând cuvintele printre dinţi”

a mondrâni  ”a se mişca încet; a lucra încet şi fără spor, a se mocoşi”

mondre ”om prost, prostănac”

mondăneală (Strehaia-Mehedinți) ”pierdere zadarnică de timp”

mondăit (Trans. de S.) ”persoană care lucrează încet şi fără spor” ș.a.

Cuvintele par să aibă o rudă într-o limbă romanică, catalana: mandra ”lene”, cu deriv. mandrós ”leneș”. Explicația acestora pare destul de ciudată; citând dintr-un dicționar al Institutului de Studii Catalane,

”segons Meyer-Lübke REW 5290, mandra en el sentit de ‘peresa’ ve del llatí mandra ‘ramat’, i també en fa venir la locució italiana darsi alla mandra, ‘tenir peresa’, ‘no fer feina’ ”

Mai departe, lat. mandra ”turmă” provine din gr. mándrǟ ”hurdle, stable”, având la origine PIE *mandǝr- ”stall, cattle-shed”.

Nu e însă mai natural ca la originea cuvintelor din română și catalană să fie PIE *mAnd- ”slow” (starling.rinet.ru), cu v.ind. manda- `moving slowly, idle, lazy’, rus мудить ”delay”, bulg. muden „slow”?

E posibil, însă, ca în cazul cuvintelor sus menționate să se fi suprapus doi sau mai mulți termeni cu origini diferite.

În cazul lui ”mondroi” și mai ales ”mondre” m-aș gândi și la o posibilă înrudire IE cu lat. mutus ”prost” (rom. mut); PIE *mōw- ”dumb, foolish” (v.gr. mündós ”prost”).

Pentru ”a mondrăni”, ”a mondorlogi” =a vorbi neclar, printre dinți, originea îndepărtată poate fi PIE menth-2 ”to chew, mouth” (lat. mandō ”a mesteca”, germ. Mund ș.a.). E destul de probabil ca acestea să coincidă doar omonimic/prin contaminare cu mondrâni  ”a se mişca încet”.

Cuvinte cu o mare varietate a formelor regionale, cu o semantică variată și o oarecare asemănare cu termenii cu origine expresivă, onomatopeică. Destul de probabil sunt vechi în limbă; dacă n-ar fi existat corespondentul catalan, aș fi pledat, ca de obicei, pentru varianta autohtonă.

În atare condiții, însă, cred că e vorba de încă o familie de cuvinte cu originea în latina populară. Ar fi fantastic (în toate sensurile cuvântului) ca acest mondroi să aibă corespondentul într-un substrat IE (celtic?) al limbii catalane.

3 comentarii »

  1. Am dat peste o expresie veche și probabil entopică: mândaș subst. (Trans.în expr.) a-și lua mândașul – a nu mai avea nici o speranță; a-și pierde speranța; a renunța.
    Să fie un sinonim autohton pentru speranță/nădejde?

    altul:
    mandúce, mandúc, vb. III (înv.) a ghida, a conduce, a orienta. https://en.wiktionary.org/wiki/mando#Latin ??

    Comentariu de Sorin5780 — august 30, 2015 @ 7:57 am | Răspunde

  2. „Mondorlogi” ar putea fi un compus foarte vechi dintre un adjectiv (*mondor- slow) și un verb arhaic a *logi, niciunul atestat foarte clar din câte știu.
    A slomni e probabil influențat de sl.slovă (a *slovni- vorbi), dar e probabil și un derivat local *slognă (vorbă) și a slogni (atestat) pe lângă un verb mai vechi a logi (a vorbi).
    A silabisi, a vorbi greu explică acest verb a slomni.

    Sl.sulognja este coradical cu gr.logos? https://en.wiktionary.org/wiki/%CE%BB%CF%8C%CE%B3%CE%BF%CF%82#Ancient_Greek

    Comentariu de Sorin5780 — ianuarie 23, 2016 @ 8:17 pm | Răspunde

  3. ” lat. mandra ”turmă” provine din gr. mándrǟ ”hurdle, stable”, având la origine PIE *mandǝr- ”stall, cattle-shed”.”

    La aromâni era un termen care s-ar putea confunda cu unul de-al nostru doar parțial: mandră
    ” […] în munte ei trăesc clipele senine, când, după munca istovitoare din timpul zilei, adunaţi toţi pâlcuri-pâlcuri, împrejurul focului Ia mandră, petrec în glume, cântece şi poveşti.”
    http://documente.bcucluj.ro/web/bibdigit/periodice/dacoromania/pdf/BCUCLUJ_FP_279430_1924-1926_004_partea1.pdf

    Paliga amintește un mandră (”Obs. archaic. a flock of sheep”) la pag.123: https://www.academia.edu/6458557/Etymological_Lexicon_of_the_Indigenous_Thracian_Elements_in_Romanian

    Nu știu de unde l-a luat, nici nu spune. Eu am găsit o mandră cu sensul stână de iernat pentru vite. Era într-o carte despre păstorit undeva la curbura exterioară a Carpaților, dacă-mi amintesc bine. Doar în dicț. de sinonime (2002) are sensul de stână și târlă.

    Aromânii mai aveau o mandră cu sens de *stână. Vezi la pagina 299 ”mandra pentru iernat” iar la pag. 347 Capidan analizează mandra acestora, crezând că la noi nu s-a păstrat nimic.

    Nu-i nimic concret care să-l lege de vreun termen tracic. N-are, din câte știu, corespondenți în albaneză.

    Comentariu de Sorin5780 — ianuarie 12, 2018 @ 5:56 pm | Răspunde


RSS feed for comments on this post. TrackBack URI

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

%d blogeri au apreciat asta: