Istoriile lui Roderick

January 12, 2014

Brilioancă, iarba fiarelor

Filed under: Traco-geto-dacii — Roderick @ 12:55 pm

brilioáncă (brilioánce), s. f. – Plantă asclepiadacee, Vincetoxicum officinale. Probabil în legătură cu sb. brlja, brljaga „mlaștină”, cf. sb. brljak(a) „nume de pasăre”, „Cinclus aquaticus”, Cihac, II, 28, pune în legătură acest cuvînt cu pol. brzanka.” (DER, dexonline.ro)

brilioancă f. Tr. plantă numită obișnuit iarba fiarelor. [Origină necunoscută].” (Șăineanu, dexonline.ro)

În Dicționarul etimologic al cuvintelor autohtone (trace) din limba română, lingvistul S. Paliga grupează nume de plante ca brei, brie, brioală, briboi, breabăn, brândușă în legătură cu o rădăcină autohtonă br-, bre-, bri-. E posibil ca și brilioancă să se încadreze tot aici.

Să mai notăm originea necunoscută a engl. brier ””thorny shrub, heath”.

Vincetoxicum officinale nu pare o plantă de mlaștină; dimpotrivă, îi priesc terenurile stâncoase calcaroase.

”On rencontre le dompte-venin dans toute l’Europe, dans les bois et terrains rocailleux sur sol calcaire jusqu’à 1 800 m d’altitude.” (http://fr.wikipedia.org/wiki/Dompte-venin_officinal )

*

În basme, iarba fiarelor este o ”iarbă cu putere miraculoasă, cu ajutorul căreia se poate deschide orice ușă încuiată” (DEX). Nu cred că e vorba de ”fiare” ca animale, ci de metale, ferecături, încuietori.

În acest sens brilioancă ar putea reflecta, surprinzător, PIE *bhres-/ bhers- ”iron, copper” (lat. ferrum ”fier”, MLG bras ”metal”). Aparent, în afara lui bri- inițial și a semanticii, nu există prea multe dovezi în sprijinul ipotezei; totuși s ar fi putut să dispară ca în mai multe cuvinte vechi, vezi https://hroderic.wordpress.com/2012/09/12/viscolul-in-care-dispare-s-si-doua-legi-fonetice/ .

O altă posibilitate (?) este ca ”iarba fiarelor” să aibă de-a face de fapt cu fierea (bila), iar brilioancă să însemne cam același lucru (din PIE bis-(t)li- ”gall”, poate din lat. bīlis ”bilă”). Conform tradiției (contrazise de cercetări) planta are proprietăți de antidot contra veninului (cf. lat. vincetoxicum, fr. dompte-venin); în română fiere este uneori sinonim cu venin (=”Lichid gălbui-verziu, amar, secretat de ficat; fiere” (DEX) ).

P.S. (12.01.2014) Ținând cont de calitatea magică de a desface/sparge încuietori, brilioancă ar putea reflecta PIE bhrēi-, bhrī̆- ”to pierce, cut with smth. sharp”, din care ar (putea) proveni tracul brilon ”bărbier” (cf. Pokorny), lat. frio, friare , galo-rom. brīsāre de unde fr. briser.

12 Comments »

  1. http://en.wikipedia.org/wiki/Raskovnik

    Comment by Roderick — January 13, 2015 @ 11:14 pm | Reply

  2. Să nu fie vorba, de fapt, de o iarbă care are firul tare, și care, băgat în încuietoarea lacătului, să îl deschidă. Adică firul ierbii să fie folosit pe post de șperaclu. O astfel de iarbă ar putea fi rogozul

    Comment by sabinus — January 22, 2015 @ 11:29 am | Reply

  3. PIE bhrēi-, bhrī̆- ”to pierce, cut with smth. sharp”

    Așa cum propui în articol, cred că ăsta-i radicalul. Eng.briar este coradical cu alb.bri (corn) și brie sau briolă. Apropo, de ce spune în Dex că briolă este diminutivul lui brie. Eu n-am auzit de sufixul ăsta în Română, cu probabil două excepții (mărculă; măgulă), dar nici acolo nu-i clar ce rol avea sufixul, de agent sau diminutiv. Nici în albaneză nu cred că-i foarte clar.
    Ca suf. de agent, cred că un traco-ilir -ull s-ar explica doar prin asimilarea consonantică a sufixului IE -udl

    BRÍE s. v. slăbănog. (amintește de arță, alt cuvânt dacic misterios)

    Chimen-de-munte pentru brioală ar putea sugera și-un sens pierdut de munte sau vârfuri montane. Nișa semantică era acoperită probabil de tracicul bria, dacă-l întrebai pe Olteanu. Dacă îl întrebi pe Sorin5780 bria e coradical cu alb.mbroj (defend), posibil și *bran. (top. Bran, braniște)

    https://dexonline.ro/definitie/breiu (purgativ)
    BREI s. (BOT.; Mercurialis perennis) (reg.) slobonov, trepădătoare.mutătoare.
    Amintește cu siguranță de reg.drist (diarie), pe care eu l-am comentat altfel. Se pare că acesta provine din lb.slavice și rad. *der- to split.
    La fel putea evolua și acest ”brie” dacic. Doar spunem popular “mă taie o căc..”.
    E curios și sinonimul mutătoare. N-are logică decât prin alb.mut (shit), deci mutătoare …capisci?

    Eng. purgative se traduce în albaneză ca ”amel” (purgative, depletive). Interesant, nu? https://hroderic.wordpress.com/2016/01/31/omelute/
    https://hroderic.wordpress.com/2013/06/22/moruna/
    Nu era amolusta discutată din unghiul acesta? Chiar și sin. său mai nou intrigă: mușețel (mușat, mușă). Oare nu-i coradical cu lat.mundus(clean, etc.) și mândrețe,mândră prin rad. *muh₂-, *meuh₂- ‎“to wash, wet”?
    https://en.wiktionary.org/wiki/mundus#Latin

    Amellus ar putea fi înțeles prin prisma verbului ”a scura”. *to sift
    La fel și breiu ar putea inițial să provină din rad. *bhrī̆, la fel cum lat.cernere vine din *ker (to cut) prin forma *krey (> reg.criș, crișă?)
    https://en.wiktionary.org/wiki/Reconstruction:Proto-Indo-European/krey-

    let. uzbērt (sift, strew)

    Comment by Sorin5780 — January 25, 2017 @ 1:08 pm | Reply

    • https://sq.wiktionary.org/wiki/amel
      Nu are etimologie și cred că accentul cade pe ”a”. Se poate ca ”m” să fie reconstruit prin *-bn-, *-pn- (vezi amë “spring, source of a spring, headwater; stream bed” < *abnā), sau *-dm- (amë "taste, flavor; scent, fragrance" < *admā). https://en.wiktionary.org/wiki/am%C3%AB#Etymology_1

      Primul sens (”Bar për të dalë jashtë. Pi amel.”) se traduce ”iarbă pentru a da afară”(purgativ). Cred că ”bar” mai înseamnă plantă medicinală. ”Pi amel” se traduce ”bea amel”, deci probabil că se pisa în mojar și se bea cu apă.

      Posibil ca lat.amellus să fie împrumutat dintr-o limbă illiră, cf. alb.amel, deși nu cred că denumește tot stelița vânătă” (dac. rathibida)

      Comment by Sorin5780 — June 30, 2020 @ 10:44 am | Reply

  4. brie f. 1. plantă ale cării frunze se strâng, când le atingem (Impatiens noli tangere); 2. Tr. V. breiu. (Șăineanu)

    Ai zice că dacii au observat asta și ar fi transpus-o în denumire. Deci briolă ar putea semnifica plantă care se apără conform alb.mbroj sau top.Bran. Are sens?
    Slavismele bran sau dan (Bog-dan) sunt la participiu. ”Dan” se traduce dat, deci și bran ar trebui să se traducă ”apărat”.
    Nu mai știu unde am citit că Bran s-ar fi tradus pas montan sau un slavism care traduce top.Portița din apropiere.
    branắuv, s.n. – Vrană, trecere, strungă; vad. Valea Branăului, toponim în localitatea Rozavlea (Caia 2002: 8). – Din vrană „gaură” (< sl. vrana) + -ău.

    Rozavlea, zice Ștef, că ar fi întemeiat sau umplut cu huțuli ulterior chemați de un voevod local Grozavu, un dobitoc dintr-o serie mai largă de astfel de specimene. Grozavu ar fi devenit Hrozavlea și Rozavlea.

    https://dexonline.ro/intrare/izbr%C4%83ni/131511
    Acum eu nu știu ce-i dacic și ce nu, dar clar nu tot ce avem este un împrumut. A izbrăni, de exemplu, ar trebui să cuprindă sufixul iterativ -ăni, iar brac sau (oi) brăcuite sunt termeni populari. Nu mai zic de bruș (bulgăre; bucată de caș alterată) sau brotăci.

    zbrancă (jaf, pradă)/ zăbrea / briolă / brană,braniște / se vede unde gat? (vezi comentariul 9: https://hroderic.wordpress.com/2011/04/29/vrancea/ )
    S-ar putea ca ''zbrâncean'' (din link) să fie un entopic local, coradical cu brâncă (swelling) și branciog (pământ feritl; *brânciog?); deci zbrânceanul ar fi oierul cu oi mai multe și mai cornute, ăl mai de succes! :)
    Am I right or just right?

    branciog (din brac sau coradical cu brâncă?)
    brudiu, brudiv (alb.brydh)
    borugă

    Comment by Sorin5780 — January 25, 2017 @ 1:35 pm | Reply

    • brâncióg sn [At: ODOBESCU, S. III, 565 / Pl: ? / E: nct] (Glg) Pământ pietros. MDA2 (2010)

      Posibil ca *brânc- sau *brânč- să însemne piatră într-o limbă dispărută, căci nu găsesc vreun termen slavic. Poate fi coradical cu arom.breag (înălțătură, ridicătură de pământ”, slav.brěgŭ, “riverbank, hill”) sau reg.brăgaie (*brăganie, *brăgalia?) „pământ cruţat”, deși mă gândesc la formarea derivatului IE *h₂éḱmō (lit.akmuo ”piatră”). Totuși, ce fel de piatră este, colțuroasă ca cea carstică sau rotunjită, ca cea de pe malurile râurilor!
      (https://en.wiktionary.org/wiki/breg)

      Considerând un radical traco-illir, posibil ca acesta să înceapă cu *mr- cf. *mrāg(‘)- (~ -ō-) ”silt, slime” (nămol, mâzgă, mocirlă), deși nu explică semantismul acelui regionalism.
      *brAngh- (“to press, squeeze”)
      *bhorg[ʷ]- sharp, prickly; a k. of fish with prickly fins/ `harsh, unfriendly’

      Comment by Sorin — January 17, 2022 @ 10:59 am | Reply

      • Sensul de piatră poate fi derivat dintr-un radical cu sensul a tăia. Vezi alb.karpë, cf.*(s)karp-, -b- / -e- (to cut)!

        Alte radicale: *bher-, *bhreyǝ- (to cut; lat.friō, -āre) sau *werǝg’-, *wrēg’- (*wrē-j-g’- to pierce, to cut through/to break cf. alb. rrah ”to strike, beat; to punch” , rras ”I compress, I stuff; I slam, thrust, ram”.
        Nu știu dacă *werk’-, *wrak’- (to cut, to peel) ar fi potrivit pentru că încă nu știu dacă proto-daca ar fi asimilat *wr- în *rr, la fel ca albaneza. O betacizare din *vrenč- + *-ukos ar explica de ce nu avem *brânțuc.

        Dpdv semantic mă gândesc la arh.zgreanță ”pulbere, pisătură”, grisă și greută (pietriș) cf. IE *ghreu- “rub, grind”, dar fonetic tot la bhreu-s-2 ”to break (alb.breshën, breshër `grindină’, lat.frustum, -ī „bucătură, bucată, mușcătură”, rom.bruscate) ne întoarcem.
        De amintit și reg.bârnag ”insuliță dintr-un râu, formată prin depuneri de nisip și pietriș”, care cred că-i considerat de origine turcomană.

        Comment by Sorin — January 17, 2022 @ 11:34 am | Reply

  5. Dacă am păstrat multe fitonime traduse conform sensului dacic și al mitologiei lor, probabil ca brilioancă să se traducă deschizătoare (de fiare), iar *breill ar însemna ”a tăia, a deschide..poate și a rade”. (brilon, bărbier)
    Mă îndrept spre etimologia alb.hapur https://en.wiktionary.org/wiki/hap#Etymology

    Ar fi interesant să avem o terminație adjectivală -unca precum în NP Abrunca sau un sufix de agent -on, un (masculin) și -unca, -oancă (feminin).

    Comment by Sorin5780 — July 9, 2017 @ 8:22 am | Reply

  6. O simplă variantă a lui ”brilioancă” (și nu derivat din ”Brăila”) mi se pare ”brăilean(c)ă”, numele mai multor plante, unele palustre.

    ”brăileán, -ă [At: JIPESCU, O. 35 / Pl: ~eni, ~ ene / E: Brăila + -ean] 1 a Care este din Brăila. 2 a Care aparține Brăilei. 3-4 smf Persoană care s-a născut sau locuiește în Brăila. 5 (Reg) sm Vânt care bate în zona Brăilei. 6. sf (Reg) Plantă care crește pe la poalele munților și este întrebuințată în medicina populară. 7. sf (Reg) Dans popular nedefinit mai îndeaproape. 8. sf (Reg) Melodie după care se execută brăileana (7).” (dexonline.ro, MDA2; sensul nr. 6)

    ”BRĂILEÁNCA s. art. v. coada-vacii, jale.” (dexonline.ro, Sinonime)

    ”brăileáncă sf [At: DA / Pl: ~ce / E: Brăila + -eancă] 1-2 Brăileană (3-4). 3 (Bot; reg) Răchitan (Lythrum salicaria). 4 (Bot; reg) Jale de câmp (Salvia nemorosa). 5-6 Brăileană (7-8).” (dexonline.ro, MDA2)

    Comment by Roderick — September 14, 2017 @ 7:30 pm | Reply

    • Este vechiul hidronim (afluent al TRismanei) și județ Jaleș un derivat după fitonimul maghiarizat jale sau e dacic? (https://ro.wikipedia.org/wiki/Jude%C8%9Bul_Jale%C8%99)

      Comment by Sorin — January 9, 2022 @ 1:33 pm | Reply

      • Ar putea fi un reflex al PIE *g’hel- ” to shine; green, gold, blue”.
        E vizibilă o oarecare asemănare cu numele Jiului (*Jil) și cu dacicul -zila din nume de plante.

        D. Moldovanu scria că e foarte puțin probabil să se fi păstrat hidronime minore antice, în condițiile unei constante deplasări a populațiilor prin spațiul carpatic. Totuși Ampoiul -indubitabil- s-a păstrat.

        Comment by Roderick — January 10, 2022 @ 11:52 am | Reply

        • Dacă-i antic este descriptiv și după cum l-au văzut slavii sau românii slavofoni din evul mediu atunci mă gândesc la sensul acestui Sohodol (vale seacă..]n regiuni calcaroase), aparent un al doilea nume pentru Jaleș. Ca sens sau concept preromanic am discutat despre dac.Carsium în legătură cu alb.karrsh ”arid, sterp”, unde /rrsh/ sau /rsh/ nu erau alăturate în antichitate, adică IE *rs dă un alb.rr, iar dintre /rr/ și /sh/ cade o vocală atonă. Al doilea exemplu era alb. dragë (f. stony waste, esp.dried river bed) și hidronimul Draga (Banat?) și Dragoșul, subafluent al Moldoviței. Evident că se poate interpreta în fel și chip: Draga poate fi sl.draga (vale), iar Dragoș după un n.pers. sau coradical cu drag („gândăcel de culoare arămie, verde-deschis pe spate, cu puncte albe pe fiecare elitră”, sin. „târtăriță” sau „repede”, Cicindela campestris) sau cu reg.drigană (arom.drăgară „bivoliță”) cu etimologie necunoscută și pol. slov. și lit.dragant/drygant (armăsar), care de fapt cred că era baltic la origine.
          Cred că mai aveam un exemplu de hidronim din ăsta, dar nu mi-l amintesc acum!

          Dpdv al fonetismului:
          – un j inițial ar presupune ori un IE *g’s- (din IE *k’s rezultă un dac.ș și alb.sh) ori un simplu dac.*ǧ cf. unui IE *gʷe- sau *gʷi- ce ar fi dat un alb.z sau zj (vezi alb.zall ”pietriş, prundiş de rîu, galeţi”).
          – /l/, dacă nu s-a rotacizat, ar indica o geminată antică *ll;
          – terminația sau tema *-iș ar fi legată de cea prezentă în alte hidronime preromanice, Mureș (med.Moreș), Argeș (med.Arghiș) și altele.

          Se poate ca Jaleș să fi sunat *șaliș sau *șealiș (*șelṷ- sau *selṷ-) cândva, existând o explicație perfect valabilă pentru alternanța ș/j (Cluș – Cluj, ghiuș – ghiuj, și altele). Vezi și reg.jilț, jielț (pârâu) din zonă, probabil coradical cu ”v.irl.. silid `drips, flows, lets flow ‘; v.eng. sioloþ `sea’; lit. séilė `saliva, drool’ ”! (https://starlingdb.org/cgi-bin/response.cgi?single=1&basename=%2fdata%2fie%2fpokorny&text_number=1658&root=config)
          IE Root: sei-, soi- (to be damp, to drip)- *saim-(thick liquid): v.gr.haima „sânge”, Proto-Germanic: *saima-z, -n, *saimōn (thick liquid)

          Comment by Sorin — January 12, 2022 @ 8:46 am | Reply


RSS feed for comments on this post. TrackBack URI

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out /  Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out /  Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out /  Change )

Connecting to %s

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

%d bloggers like this: