Istoriile lui Roderick

Februarie 7, 2014

Leuke

Filed under: Traco-geto-dacii — Roderick @ 1:50 pm

Numele antic al Insulei Șerpilor; Leuke, ”insula albă”.

Cred, însă, că e vorba de o etimologie populară grecească a unui cuvânt din altă limbă, probabil getic sau scitic. ”Leuke” rimează foarte bine cu ”Peuke”, insulă situată pe terenul Deltei Dunării de azi și cred că nici Leuke, nici Peuke nu sunt cuvinte grecești.

Leuke este o insulă stâncoasă, iar numele ei ar putea reflecta acest lucru. Din PIE  lēu-2 , lǝu- ”stone” (dicționarul lui Pokorny), cf. v.gr. (hom.) λα̃ιγξ ”piatră”, att. λεύω ”stâncos”, bret. lia, liac’h ”piatră” ș.a.

(țărmul Insulei Șerpilor, imagine din 2004; sursa: ro.wikipedia)

Numele insulei Peuke, care trebuie să fi fost un ostrov mlăștinos, ar putea proveni din PIE  peu̯ǝ- ”to rot” (let. papuve ”câmp necultivat”, pũnes ”humus”).

Ar mai fi de cercetat și altă dualitate a insulelor: Leuke este la est, iar Peuke la vest. Posibilități etimologice -ceva mai puțin clare- există și în acest sens (de ex. *pā ”off, back” pentru Peuke (?); p.d.a.p. rădăcina PIE *leuk- ”to shine, bright, white”, semantic vorbind, ar putea da un termen care să însemne ”răsăritean”).

Ca alternativă la cele de mai sus, aș menționa pentru Leuke PIE *louk- ”field, meadow” (lat. lūcus ”crâng sacru”; și insula Leuke era considerată sacră, în antichitate fiind acoperită cu păduri).

Puțin probabile ar fi lē̆i-4 ”to pour” , lou-, lou̯ǝ- ”to wash” (din acesta cred însă că am putea avea azi numele râului Lotru, IE lou̯ǝ-tro- `Waschbecken’, galic lautro).

Nu e exclus nici ca numele Insulei Șerpilor de azi să fie sinonim celui antic; nu am găsit încă dovezi ”palpabile” a.î. Leuke să poată fi legată de vreun nume al șerpilor (poate un der. al PIE lei-3 ”slimy; to glide” (??), care a dat cuvinte desemnând animale ”alunecoase”, ca linul și limaxul).

Despre Peuke am mai scris cândva un articol ( https://hroderic.wordpress.com/2012/10/18/peuke/ ), ceva mai scurt, poate că merită citit (inclusiv comentariile).

Anunțuri

9 comentarii »

  1. http://www.formula-as.ro/2014/1126/enigme-16/misterele-marii-negre-17994
    *kat- “to link or weave together; chain, net” : „În celebra sa lucrare „Natu­ra­lis Historiae”, Plinius vor­beşte despre o populaţie aflată la gurile Dunării, care purta nu­mele de „cattuzi”, „cei captivi”, „cei vrăjiţi, fermecaţi, bles­te­maţi”. Unul dintre numele vechi ale Insulei Şerpilor era „Le­uke”, Insula „Albă”, la greci, în vreme ce la geţi, nu­me­le sem­nifica posibil „le­­gă­tura” cu lu­mea de din­co­lo. ”

    Comentariu de Sorin5780 — August 29, 2014 @ 8:23 pm | Răspunde

    • Cattuzi, probabil un simplu nume tribal (vezi cotini, ori numele Cotys, Cotiso). Din PIE *kat ”troop” ori *kat ”hut, shed”, ori *kat ”battle” (probabil nu erau…pisici -*katt)

      Cattuzi erau un popor de ”pigmei”, așa erau numiți de sciți. (PIE *kat -”young one”?). Sciții erau în majoritatea lor nordici, poate cu vreo 30 cm mai înalți decât autohtonii pontici.

      http://perseus.uchicago.edu/cgi-bin/philologic/getobject.pl?p.205:305.LatinAugust2012

      Comentariu de Roderick — August 30, 2014 @ 9:07 am | Răspunde

      • Cotini sunt celtici, iar cattuzi sunt mai vechi. E interesant grupul „tt”, poate e o asimilare consonantică așa cum au albanezii (ex: natë > IE *nókʷts- noapte) sau italienii. Cottis e un nume analizat astfel undeva aici pe blog.
        Probabil trebuia să pun link-ul sub articolul Falsă istorie despre gnomi. Dacă erau pitici acești cattuzi, deși nu cred că-i cazul, fiind mitologie acea poveste cu berzele, atunci gr.kata (dedesupt) ar indica locuitori de sub pământ. Poate chiar acei colibași din dreptul cotului Dunării de jos numiți și troglodiți de către greci.
        http://en.wiktionary.org/wiki/%CE%BA%CE%AC%CF%84%CF%89

        Cattuzi de la gurile Dunării sunt mai departe de Oltina. Poate nu e aceeași populație.

        Comentariu de Sorin5780 — August 30, 2014 @ 9:52 am

      • https://hroderic.wordpress.com/2012/01/29/cottys/

        Nu știu cât de relevantă este scrierea cu tt la Plinius. Interesant e totuși numele populației, care pare să aibă un sufix geto-dacic, cf. numelor dacice Dotouzi (PIE dhē-2 ”to put, place”?), Rolouzis.

        Comentariu de Roderick — August 30, 2014 @ 12:56 pm

    • Totuși, cred că am pus bine radicalul ăla IE. Înțelesurile date de Plinius se potrivesc ca o.. „cătușă”. Mai ales acela de vrăjiți, fermecați. În gândirea populară, acțiunea vrăjilor este descrisă ca o „legare”, deci sufixul -uzi(ș) sau -*udzi(ș) ar trebui să fie de nominativ. ..cred!

      Am impresia că pierdem foarte mult din contextul istoric. Poate Plinius știa toată povestea, dar n-o relatează pentru că era un fapt arhicunoscut la vremea sa. Să fie un trib tracic capturat de iranici care dăinuie în legende cumva?
      PS: N-am citit Naturalis Historiae”, dar știu că Plinius dă câteva date istorice și geografice foarte valoroase.

      Comentariu de Sorin5780 — August 30, 2014 @ 4:21 pm | Răspunde

    • Sunt câteva povești foarte interesante în jurul insulei în articolul respectiv. Ceva despre ființe fantastice ca sorbul Mării Negre (pare descrierea unei balene), Vidra (sinonim: Iuda) și Vidrosul, un nume slavic identic cu cel românesc (Ostrovul zmeilor- „insula șerpilor”), sirene (faraoance care apar și-n reprezentările votive antice din Tomis).
      Chestiunea Vidrei și Vidrosului putea fi permanentizată pe toată întinderea românească a Dunării până în mare.

      Comentariu de Sorin5780 — August 30, 2014 @ 4:36 pm | Răspunde

  2. […] subiect despre care am/ s-a mai vorbit (v. comentariile la https://hroderic.wordpress.com/2014/02/07/leuke/ și art. […]

    Pingback de Cattuzii | Istoriile lui Roderick — Iulie 13, 2015 @ 9:19 pm | Răspunde

  3. ”In this Tauric country is the island of Leuce, entirely uninhabited dedicated to Achilles. And if any happen to be carried to that island, after looking at the ancient remains, the temple, and the gifts consecrated to that hero, they return at evening to their ships; for it is said that no one can pass the night there except at the risk of his life. At that place there are also springs and white birds live there resembling halcyons, of whose origin and battles in the Hellespont I shall speak at the appropriate time.” (Ammianus Marcellinus, http://penelope.uchicago.edu/Thayer/E/Roman/Texts/Ammian/22*.html#ref115)

    Foarte interesantă interdicția de a petrece noaptea pe insulă. Izvoarele nu mai există, iar vegetația insulei trebuie să fi fost distrusă de caprele lăsate libere.

    Probabil și șerpii care existau până în secolul XX au fost aduși de om, fiind în legătură (?) cu templul grec de pe insulă.

    Comentariu de Roderick — Ianuarie 14, 2017 @ 11:33 pm | Răspunde


RSS feed for comments on this post. TrackBack URI

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: