Istoriile lui Roderick

februarie 9, 2014

Zăgănuță

Filed under: Traco-geto-dacii — Roderick @ 11:00 pm

”În Cov. zăgănuță (din *zănoguță), vălcea (rev. I. Crg. 3, 346).” (Scriban, dexonline.ro)

Cred că s-ar putea lua în considerare varianta în care acest regionalism (nu știu ce reprezintă ”Cov.”; Covasna? Covurlui?) nu este o metateză din zănoguță , ci un diminutiv dintr-un *zăgănea , probabil varianta derotacizată a lui zăgărea.

zăgará (-ále), s. f.1. Margine, mal, țărm. – 2. Fleac, moft. – Var. zăgărea. Bg. zagara (Candrea), poate din numele propriu Zagara, oraș din Macedonia (Șeineanu, II, 380). ”  (DER, dexonline.ro)

Originea acestui zăgărea ”mal, țărm” este altă problemă. În ton cu acest blog, l-aș considera un cuvânt de origine dacică sau tracică, poate din PIE  ĝhē-2 , ĝhēi-  ”to gape, yawn”; cf. lit. žiõgris ”palisadă”, isl. gjǫgrar ”crăpături în stâncă”. (Mai puțin probabil *eg’h- ”border”, *g’ho(n)gh- ”thigh, hip”; și mai improbabil, *sengʷ– ”to fall, sink”.)

Acum câțiva ani am scris un articol ceva mai fantezist (sau cine știe? :) ) în care luam în discuție acest cuvânt, în legătură cu un hidronim posibil arhaic ( https://hroderic.wordpress.com/2010/09/07/zagra-si-taga ).

Mai există, nu mai țin minte în ce munți, toponimul ”La Zăgănii” -desemnând niște stânci (sau prăpăstii?) inaccesibile- și pus în legătură cu zăganul, pasăre care ar fi cuibărit -cândva- acolo.

4 comentarii »

  1. Ar putea avea legatura cu numele orasului Azuga, al careui „prim locuitor” oficial a fost Ghe Zangor?

    Comentariu de Oana Mihai — aprilie 14, 2014 @ 9:11 am | Răspunde

  2. […] Sensul de ”margine, mal, țărm” este explicabil poate prin prisma lb. slave: cf. croat za-gora ”beyond (the) hills” – v.  https://en.wikipedia.org/wiki/Dalmatian_Hinterland Însă am scris un articol care explorează o posibilă origine autohtonă a cuvântului: https://hroderic.wordpress.com/2014/02/09/zaganuta/ […]

    Pingback de Zag… | Istoriile lui Roderick — septembrie 12, 2019 @ 8:55 pm | Răspunde

  3. lit. žiõgris ”palisadă” http://starling.rinet.ru/cgi-bin/response.cgi?single=1&basename=%2fdata%2fie%2fpokorny&text_number=+547&root=config

    Rad. ĝegh-, ĝogh- ar fi dat, conform unor lingviști, *zeget (palisadă, cetate), dar e posibil să se refere strict la sanctuarul circular refăcut pe timpul comuniștilor. Posibil ca acesta să fi fost tot din lemn pe vremea dacilor sau dintr-un material mai durabil, ca piatra, după consolidarea regatului centralizat.
    https://ro.wikipedia.org/wiki/Sarmizegetusa_Regia
    E un top.Dealul Rudelor (rudă =par), lângă Muntele Jigoru, aproape de Sarmizegetusa, consemnat de Ferenczi.

    Nu-i de respins nici un ”nemus” (celt.nemeton) dacic cu vegetație mică, cf. Let. . žagari (`brushwood’), dar trebuie ținut cont și de accentul pus de greci sau de var. ulterioare (Sarmizge, Sarmitz, Sarmazege, Sarmizege).

    Personal cred că ar trebui să ne concentrăm pe var. Sarmireg, deși nu văd de ce nu era *Sarmiregiō sau Sarmiregia, dacă tot s-au apucat Romanii să ”întoarcă”(tălmăcescă) partea traductibilă. E posibil, așa cum am mai spus, ca fiecare cetate din acel complex defensiv să fi avut denumiri ușor diferite după NP, teonimul sau tema *zarmis, deci Zarmizege, Sarmategte (Tabula Peutingeriana), Sarmireg și altele să fie denumiri în sine, dacice (uneori daco-celtice), ale unor părți sau elemente din ac.complex.
    Nu cunosc contextul găsirii acelui Sarmireg. Să fie o prescurtare scapițată în piatră după Ulpia Traiana, colonia formată după cucerire sau se referă la capitala Dacilor distrusă și abandonată, rămasă în amintirea urmașilor și coloniștilor ca reper?

    Un dacic *zege(t) ar putea fi înțeles cu sensul de ”graniță”, deși eu m-am gândit mai des la acel ”reg < regia”. Mă gândesc la derivatele baltice din primul link și cred că se putea scoate acest înțeles în tracică. Dacă-și mai aduce aminte cineva, am discutat despre tribul Siensi ca mărginași, de la frontiera cu triburile iranice (tracizate în opinia mea) care probabil vor constitui nucleul Geților de mai târziu. Siensii erau puși de mine în legătură cu Lit.siena (zid; graniță, frontieră).
    La fel cred că se poate imagina și acel *zege(t), pe baza rad. ĝegh-, ĝogh-, cuvânt format într-o etapă preistorică nebuloasă și primitivă, când simple garduri din nuiele sau pari constituiau o graniță de trib sau clan.

    Și dacă tot am trecut la explicarea acelui dacism, mă întreb, deși are puțin sens în contextul antic, dacă nu cumva *zegetusa și NP Diegis au vreo legătură etimologică directă. Cred că putea exista reflexul ăsta dialectal de a transforma /d/ urmat de vocale anterioare în africată, dar în același timp puteau fi graiuri dacice conservatoare, cum ar fi cel din care provin Decebalus și fratele său Diegis (poate din Banat), puțin diferit de graiul din Hunedoara și centrul Ardealului. Acesta trebuie să fi devenit limba națională unică a regatului.
    Am vorbit nu demult de diversele toponime cu NP Zigu (Dealul Ziegului, Zeguholm) sau Muntele Jigoru, Valea Jigureasă.

    Comentariu de Sorin5780 — septembrie 24, 2019 @ 10:41 am | Răspunde

    • Mă întreb dacă nu cumva Decebalus este romanizat după originalul tracic Decibalis (Decebalos ar fi grecizat și Decibalim un ablativ?) și probabil nu-i singurul nume romanizat. Aici am găsit un caz unde membrii familiei unui legionar, Valerius Marcus, apar de două ori în inscripții. Poate își dă seama cineva dacă am interpretat bine inscripția și o discutăm pe îndelete: http://dacica.ro/aurora/decebalus-per-scorilo/#comment-8726
      N-am menționat faptul că Seiciper este declinat prin Seicipere în inscripție.

      Dacă mă înșel înseamnă că Decebalus (var.Decibalus) este un nominativ, iar Decibalis o altă declinare necunoscută (un -escu?), dar mă îndoiesc.
      -is (*-iș) apare constant: Mamutzis (Mamutzim tot un ablativ?), Zurazis/Durazis (*Diurazis), Durpokis, Diolizis. etc.. Nu m-a bătut capul să caut nume tracice cu terminația -us. Poate și Daizus e unul.

      S-a zis că Dealul Ziegului amintește de NP Diegis. În cazul nostru nu-i cumva și acesta romanizat de formă cu terminația -us în epoca bilingvismului daco-roman sau avem un genitiv traco-albanez (-u)? Nici nu știu cum să tălmăcesc acel zieguholm. Noi nu prea folosim form.bitematice, deci ziegu este la genitivul tracic sau avem un adjectiv?

      Comentariu de Sorin5780 — octombrie 22, 2019 @ 8:18 pm | Răspunde


RSS feed for comments on this post. TrackBack URI

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

%d blogeri au apreciat asta: