Istoriile lui Roderick

Februarie 21, 2014

Bleasc

Filed under: Traco-geto-dacii — Roderick @ 1:32 pm

BLEASC s. v. spirit, suflet.” (Sinonime, dexonline.ro)

SÚFLET7. spirit, (Transilv. și Bucov.) bleasc. (I-a ieșit ~ul.) ” (Sinonime, dexonline.ro)

bleasc s.m. (reg.) 1. suflet de animal. 2. grai, vorbă. 3. salivă, bale.” (DAR, dexonline.ro)

”bleasc n. Mold. sufletul dobitoacelor. [Slav. BLĔSKŬ, fulger: aci sufletul animal e comparat cu o scânteie sau lumină fulgerătoare, aiurea cu un fum (v. abur)]. ” (Șăineanu, dexonline.ro)

bleasc (ea dift.) n., pl. urĭ (vsl. blĭeskŭ, blĭskŭ, fulger, sclipire. V. bleștesc, lișteav). Vest orĭ nord. Rar. Suflet (de animal). a-țĭ lăsa gura bleasc, a-țĭ lăsa gura apă, a-țĭ veni mare poftă de o mîncare. Adv. Arg. Plin, încărcat, împopoțonat: cu pĭeptu bleasc de medaliĭ. ” (Scriban, dexonline.ro)

Dacă provine într-adevăr din slavul blĭeskŭ, sensul de ”suflet de animal” al cuvântului apare -bănuiesc- doar în română.

Cred că merită luată în considerare și altă posibilitate, aceea ca bleasc să fie legat de ideea de ”a sufla” (sensul de ”respirație, răsuflare” este dealtfel menționat în DER!), poate și cf. sensului de ”grai, vorbă”. Ar putea fi înrudit cu engl. blow , din PIE *bhAl-, *bhlē- ”a sufla, a se umfla”, ca și let. buls, bula ”aer cețos, umed”, lat. flō, flāre -aflat la originea rom. suflet (lat. sufflō = sub-flō).

Din aceeași rădăcină, gr. φλήναφος ”palavragiu, vorbăreț, flecar” (corespunzând exact sensului de ”grai, vorbă” al lui bleasc), ἐκφλη̃ναι ”a țâșni, a izvorî” (amintind de sensul de ”salivă, bale” al cuvântului în discuție).

Bleasc- vorbă ar corespunde lui bleau :

BLEAU1 interj. (Reg.; în expr.) A nu zice nici bleau = a tăcea din gură, a nu (mai) scoate o vorbă. — Et. nec. ” (DEX 98, dexonline.ro)

După I.Iordan și DER, la origine e vorba de o creație expresivă:

bleáu s. m. invar. – Strop, pic; indică minimum ce se poate exprima (pentru a întări, prin absență, ideea de liniște). Creație expresivă (Iordan, BF, II, 181); coincide cu bg. ble, bljach (DAR). – Der. bleau, s. m. (animal cu urechile căzute); bleahă (var. blehaucă), s. f. (scroafă cu urechile căzute); blehăi (var. blehoti, bleheti), vb. (a lătra), prin intermediul unei asocieri curente între noțiunea de „gură” și cea de „cîrpă”, cf. bleancă, fleancă, fleoarță etc; bleașcă, s. f. (palmă, lovitură; zgomot produs de căderea unui obiect moale și umed), cf. fleașcă; bleasc, s. n. (respirație, răsuflare; bale, salivă), al cărui ultim sens este din sl. blĕšku „strălucire, bale”, după DAR (explicație ce pare greșită, căci acest sens nu apare în sl., cf. Iordan, BF, II, 183); blești, vb. (a slobozi un cuvînt, a deschide pliscul; a vorbi cu dificultate, a îngăima); coincide, probabil datorită aceleiași surse expresive, cu bg. mlaštjă „a mesteca, a molfăi”; blescăi, vb. (a murdări cu pămînt, a noroi), cf. plescăi; bleocăi, vb. (a bîrfi, a șușoti); bleoci, vb. (a vorbi, a lătră); bl(e)oșticăi, vb. (a merge cu greu printr-o mlaștină). Aceste cuvinte nu sînt în mod necesar der. direcți de la bleau, însă par a ilustra aceeași intenție expresivă. Cf. bleandă, bleg, bleot.” (DAR, dexonline.ro)

În ceea ce privește sensul de ”salivă, bale” al lui bleasc , o altă conexiune posibilă (dar mai puțin probabilă) e dată de PIE *wleyǝkʷ– ”umed”.

9 comentarii »

  1. ”bleasc s.m. (reg.) [..] 3. salivă, bale.” (DAR, dexonline.ro)
    Probabil înrudit cu reg. bleașcă din IE *bhlew- to swell, flow, la fel ca lat. fluo
    http://en.wiktionary.org/wiki/fluo#Latin
    http://dexonline.ro/lexem/blea%C8%99c%C4%83/6229

    Interesantă apropiere între „bleau” (*vorbă) și blească (grai, vorbă..suflet). Sufixul -sk formează un substantiv dintr-un verb?
    „cu pieptu bleasc(plin) de medalii” aici sufixul formează un adjectiv. (tot IE *bhlew?). De ce argou?

    Comentariu de Sorin5780 — Februarie 22, 2014 @ 4:21 pm | Răspunde

    • După Pokorny, bhel-3, bhlē- ”to grow, spread, swell” (*bhAl, bhlē-) a dat extensiile bhlei-2 ”to swell”, bhleu- ” to blow; to swell, flow”, ca și bhelĝh-, bhlē̆d-, bhlegʷ.

      ”Pieptul bleasc de medalii” poate fi însă legat de blĭeskŭ, blĭskŭ ”fulger, sclipire” (=strălucirea medaliilor), dacă nu cumva intenția este peiorativă, comparând medaliile cu niște bale care atârnă (argou clar î.a.c.).

      Comentariu de Roderick — Februarie 23, 2014 @ 2:12 pm | Răspunde

      • Îmi vine foarte greu să asociez un piept plin de medalii cu bale care atârnă. În schimb, dacă ar fi termen slavic (blĭskŭ) poate deveni argou.
        Blească ca adj. sau adv.(a-țĭ lăsa gura bleasc, a-țĭ lăsa gura apă, a-țĭ veni mare poftă de o mîncare) îmi amintește de eng.„bleed”
        http://www.etymonline.com/index.php?term=bleed&allowed_in_frame=0

        blojorí, blojorésc, vb. IV (înv.) a defăima, a bârfi

        Comentariu de Sorin5780 — Februarie 24, 2014 @ 5:32 pm

    • Mi-am adus aminte unde intră acest sufix -sko. E similar cu -mno din indo-europeană:
      http://en.wiktionary.org/wiki/Appendix:Proto-Indo-European/-mn%CC%A5#Proto-Indo-European
      Ex: lat.fascio sau alb.bashkë:
      http://en.wiktionary.org/wiki/bashk%C3%AB#Albanian
      Probabil un derivat *bhed-sko- fără nazalizare din IE *bhendh- to tie.

      La fel și aici, ne putem imagina un verb dacic a sufla (să zicem *bleoí, prima pers.prezent), apoi blească (suflet, spirit). Probabil sunt mai multe astfel de structuri din dacică. Să „bleojdim” felinarele(ochii)!

      Comentariu de Sorin5780 — Februarie 24, 2014 @ 6:54 pm | Răspunde

      • De fapt avem deja acestea date (în articol): „bleocăi, vb. (a bîrfi, a șușoti); bleoci, vb. (a vorbi, a lătră);” Numai să nu fie interjecții.

        Comentariu de Sorin5780 — Februarie 24, 2014 @ 7:05 pm

    • bleasc (s) (Ban.) – putere, mană
      pag.224: http://www.banaterra.eu/romana/files/MONOGRAFIE_VOISLOVA.pdf

      borăie – plânge

      Comentariu de Sorin5780 — Mai 10, 2015 @ 11:35 am | Răspunde

  2. „Boare” e un alt cuvânt pentru care s-au propus câteva transformări fanteziste. Poate fi vorba de o rotacizare, iar sursa să fie același „PIE *bhAl-, *bhlē- ”a sufla, a se umfla”, ca și let. buls, bula ”aer cețos, umed”.”
    Ar putea fi conectat îndeaproape, coincidență cu un rad. IE sau chiar să fie același cu bură (1. (Înv.) Furtună. – 2. Ceață; burniță. 4. Aburi, vapori.), tot un termen nord-tracic rotacizat și poate singura mare influență și amprentă lexicală pe care au lăsat-o neamurile traco-geto-dacice în Europa.
    Alte sensuri (chiciură, burniță; stur de omăt (Rona), premug (Săpânța)) legate de lituan „búris” „aversă” sau alb. borë „zăpadă” (dintr-un rad. proto-alb.cu sensul „a cădea”, la fel ca sl.zăpadă).

    Comentariu de Sorin5780 — Februarie 23, 2014 @ 9:20 am | Răspunde

  3. M-aș bucura să văd într-o zi câteva din aceste cuvinte dacice din română pe lista acelui sit de radicali indo-europeni. Unii dintre ei au câte un corespondent albanez care-i certifică într-un fel *autenticitatea, mulți alții sunt specifici numai românei. Chiar dacă sunt și acele prețioase regionalisme pe care nu le mai folosește nimeni (zăgară, bortă, a se îmbrustura, burugă, gădărai, pluștăr, salbed, borală).

    Comentariu de Sorin5780 — Februarie 24, 2014 @ 5:50 pm | Răspunde

  4. Referitor la comparațiile între latină și traco-iliră, dacă ignorăm transformările consoanelor aspirate (bh, dh) în cele două grupuri, cred că tot mai putem scoate câteva cuvinte tracice, cu tot cu înțeles. Recitind câteva pasaje din Paliga referitor la toponimele pre-slave, am găsit una foarte curioasă, sare în ochi: Brenta- cascadă a râului Volarnica (Slovenia). Cred că are legătură cu Brenta, râu apropiat de Veneția.
    Ar mai fi și anticul Brentopara pentru care presupun un sens similar. Acestea sunt legate de lat.fretum și alb.burmë http://en.wiktionary.org/wiki/burm%C3%AB

    „Brenta, a waterfall of the river Volarnica. Pre-Slavic, etymon unclear, cf. Slv.
    brenta, Cr. brenta, Istr.-Rom. brente ’Butte’ (Bezlaj). – The ultimate etymon may
    be Preie., as in the preceding.”
    Nu știu ce-i cu acel istro-rom. brente (cuvă)? Să fie înrudit cu alb.mbruaj- a frământa, adică cuvă pentru frământat? http://en.wiktionary.org/wiki/mbruaj#Albanian

    Comentariu de Sorin5780 — Martie 18, 2014 @ 11:48 am | Răspunde


RSS feed for comments on this post. TrackBack URI

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

Blog la WordPress.com.

%d blogeri au apreciat asta: