Istoriile lui Roderick

Martie 27, 2014

Călină

Filed under: Alte istorii,Traco-geto-dacii — Roderick @ 8:34 pm

călínă f., pl. e (bg. kalina, fruct de călin, soră maĭ mică a bărbatuluĭ; rut. kalina). Fruct de călin. Olt. Fam. Epitet alintător uneĭ cumnate maĭ micĭ orĭ între femeĭ (Izv. Sept. 1923, 22 și rev. I. Crg. 2, 163). Munt. Nume de țărancă. A poftit Călina la teĭ prăjit, țopîrlanca dorește ceva care e de nasu eĭ. V. cîrn, mălină, scroafă. ” (Scriban, dexonline.ro)

călín (călíni), s. m. – Arbust cu flori albe (Viburnum opulus). Sl. (bg., sb., cr., ceh., pol., rus.) kalina, din sl. kalŭ „lut” (Cihac, II, 38; Conev 45). Din lat. *calῑnus, după Rosetti, I, 79, insuficient explicat. – Der. călină, s. f. (fructul călinului).” (DER, dexonline.ro)

călín m. (d. călină). Un copăcel caprifoliaceŭ care crește pin [!] pădurĭ și tufișurĭ umede și care are florĭ albe și bobițe roșiĭ zemoase și acrișoare (viburnum ópulus). Adj. Boŭ călin, cam cenușiŭ cu botu, coada și picĭoarele negricĭoase (Est. Rar).” (Scriban, dexonline.ro)

 

Foarte interesant mi se pare sensul precis de ”soră mai mică a bărbatului”.

”Călină” ar putea fi corespondentul gr. gálōs”sora bărbatului”, din PIE *g’alow- ” husband’s sister” (toch. A kŭli ”femeie”); dar din ce limbă și prin ce transformări fonetice? Posibil un cuvânt contaminat, poate chiar cu (omonimul?) călină ”fruct de călin”.

Din același radical PIE provine probabil frigianul gallaros, gelaros ”cumnată”. Am putea avea în ”călină” (mai vechi *gălană/*călană?) un relict autohton.

”Călină” ar mai putea reflecta PIE *k(‘)el-youth, son” (v.gr. kélōr ”fiu, copil”, ON  hal-r ”bărbat”), ca ”epitet alintător unei cumnate mai mici ori între femei”. În acest caz, călină ar fi forma de feminin a unui *călin, *căl sau *căloi. Cuvinte neatestate cu sensul de ”băiat” sau ”bărbat”; putem nota doar asemănarea -poate întâmplătoare- cu ”căluș” ori ”caloian”.

 

17 comentarii »

  1. gr. kalos „frumos”, din PIE *kal- „beauty, healthy”; gr. peri-kallḗs ”very nice”, v.ind. kalyā́ṇa- `beautiful, agreeable’, din aceeași rădăcină.

    A existat probabil o confuzie -poate a mai multor cuvinte- cu ”călină”- fructul călinului, folosit ca termen de comparație pentru o frumusețe deosebită:

    ”Kiră Kiralină,
    floare din grădină,
    rumenă călină”

    Comentariu de Roderick — Martie 28, 2014 @ 10:59 am | Răspunde

  2. Intre reg.scălan si călin ar putea fi o legătură etimologică daca e vorba de ciorchinii calinului. Mai e numit amăruș, de aceea ma gandesc la posibilitatea ca acest calin (Viburnum opulus) sa insemne ceva metaforic (fructe cu gust taios), un derivat dintr-un verb IE cu sensul a taia cum ar fi acest *(s)kalǝ/ *(s)kelǝ- to split, to cut.

    Probabil ceva similar cu dârmoz (Viburnum lantana) din nordul tarii privind extensia cu -m din radicalul IE *derǝ- to tear (apart) cu numeroase derivate in albaneza si mai putine in romana, ( darmina, a darma, darmoz(?)). Asta daca nu se refera la lemnul arbustul apreciat de pastorii locului si astfel ar fi un simplu derivat din *dru/ *dar- lemn, padure (cu sufix diminutival -z, -ez). Cred ca `lantana` inseamna material lemnos in latina, din aceeasi sursa cu alb.lëndë (materii prime). http://en.wiktionary.org/wiki/l%C3%ABnd%C3%AB
    Tot legat de dârmoz ma gandesc ca ar putea fi comparat dpdv etimologic cu alb.dërmore (crowd, swarm), un sens de fructe numeroase in ciorchine, similar calinului de mai sus, dar nu stiu radicalul IE corespunzator.

    Nu am gasit o explicatie pentru acel fr.calin, dar, daca nu e un galicism, poate fi un grecism din latina populara sau clasica, v.gr. kalo < IE *kal- beauty, helthy ( alb. kolmë- pretty, winsome). *calῑnus? v.ind. kalyā́ṇa- `beautiful, agreeable'
    Pe de alta parte poate fi mostenit direct din dacica, prin intermediul aceluiasi radical *kal, cu un sufix -in(a) prezent si in dacica, nu doar in latina, slava comuna sau albaneza. Cu mici variatii a ajuns sa fie si un sufix diminutival in italiana si lituaniana, dupa ce a fost suf.genitival o lunga perioada.
    Calina- ` Epitet alintător uneĭ cumnate maĭ micĭ orĭ între femeĭ`.
    Nu e un sens de cumnata in special la noi, in schimb e un epitet cuprinzator. Sa zicem ca ar putea insemna `micuta` tanara si sa fie doar coradical cu bg.kalina. Daca ar fi existat unul in Balcani, nu poate veni decat dintr-o limba centum (peonica, frigiana sau macedoneana antica..arm.tal). Daca se alintau femeile intre ele cu acel (adj.) reg. trebuie data o vechime, sa nu fie un neologism mai vechi sau mai nou.
    Daca insemna `draguta` poate fi dacic. Un termen inrudit ar fi reg.maram. colba (nevasta cocheta). Daca bg. kalina ( sora mai mica) ar fi un indiciu, acest rad. *k(‘)el- ”youth, son” e foarte potrivit. As vrea sa-l fi vazut mai devreme. In alb. a dat probabil këlysh http://en.wiktionary.org/wiki/k%C3%ABlysh

    ~Adj. Boŭ călin, cam cenușiŭ cu botu, coada și picĭoarele negricĭoase (Est. Rar)~
    Acesta trebuie analizat separat de toate celelalte. Nu cred ca are legatura cu calin in vreun fel. Probabil e ceva similar cu adj.ingalat (*kal- murdar, negru?)

    Comentariu de Sorin5780 — Martie 28, 2014 @ 12:28 pm | Răspunde

    • Epitetul reg.calina ar putea fi o combinatie intre *kal- si *k(‘)el-.

      Comentariu de Sorin5780 — Martie 28, 2014 @ 12:37 pm | Răspunde

    • Din PIE *kāl- ”dark, black” site-ul (rusesc) starling.rinet.ru nu menționează niciun derivat slav (?). Este v.ind. kāla- ”negru”, probabil rudă bună cu țig. kalo ”negru”, de la care am avea ”călău” (discutabil).
      Totuși Vasmer leagă rusul кал de aceste cuvinte: ” ind . kālas ” blue-black ” kalaŋkam ” spot , shame ,” the Greek. κηλὰς ἡμέρα ” rainy day „, κηλὰς αἴξ ” goat with spot” ”

      Sl. kalŭ „lut”, etimonul lui ”călin” cf. DER, poate fi la originea lui ”bou călin” (”cam cenușiŭ”, adică murdar), îngălat cum bine ai zis (am vb. mai demult de numele de familie Gal, subst. com. gai).
      Ar putea fi aici o dovadă a alternanței c/g (vsl. galŭ murdar – sl. kalŭ „lut”, nu neapărat înrudite etimologic), care ar putea fi prezentă și în ”călina”-cumnățică.

      Comentariu de Roderick — Martie 28, 2014 @ 1:00 pm | Răspunde

      • Am mai vorbit de călău in alta parte ca venind din *(s)kalǝ/ *(s)kelǝ- to split, to cut, nu din acet tig. kalo. Probabil avem tot in Oltenia un derivat căluș 5. buștean tăiat în scânduri (Oltenia); un căluș de scânduri; Si altele.

        Eu nu cunosc sa fi avut kalu (lut) in romana. Ar fi o preconditie obligatorie ca sa cream un der. adj. călin, altfel ar insemna ca e slavic rasaritean. Insa e o problema aici, sufixul -in e folosit doar pentru genul feminin, iar boul e masculin. Din tig. kalo ar fi si mai putin probabil.
        Sunt numeroase si derivatele alb. cu tema gal (negru, murdar), deci poate fi balcanic ..si slav; cine stie!

        Comentariu de Sorin5780 — Martie 28, 2014 @ 1:18 pm

      • alb.kalush- 1. adj. brown, brunet 2. cob, nag, pony https://jlu.wbtrain.com/sumtotal/language/DLI%20basic%20courses/Albanian/Albanian-English%20Dictionary.pdf

        Am gasit mai multe corespondente romano-albaneze care ar putea fi importante in destrucarea (descoperirea) lexicului paleo-balcanic. De exemplu cull – coverlet, blanket, cover (*k‘el- cover, to cover) – rom. ţol, ţoale.
        cundër- chunk, large piece / cundroj- lop into chunks ( rom. țándură, țấndără )
        murash (murmë)- adj.gray, drab ( rom.mures adj)
        mërgues- migratory
        gërzë- embroidery, edging, gallon lace (rom. ingurzi)
        mari- old sheep ; verb maris- debilitate, weaken (rom.merșă – animal batran si istovit)

        Un derivat albanez din *kors- to run, tu hurry < kurrni/ kurrninë – rapid (in the stream); kurrni- 1.stream, current 2. whirlpool

        O coincidenta:
        bárță, -e, s.f. – Adeverință, dovadă, act oficial. „Act eliberat de Consiliul Popular pomicultorilor pentru a-și putea fierbe țuica” (D. Pop 1970): „Poți cosî pă unde-i vre / Numai barță de-i avé” (Lenghel 1985: 593). Atestat în Maramureșul din dreapta Tisei, cu sensul de „chitanță„. – Et. nec. (MDA).
        alb.berat, barat- certificat, paper, pass, permit

        Comentariu de Sorin5780 — Martie 29, 2014 @ 10:26 am

      • Completare: „Simion Florea Marian: un pumn de alune se numeşte, în româna veche, „căluşer” ”
        pag.43: http://dragusanul.ro/wp-content/uploads/datina_biblia_romanilor.pdf

        Ar putea fi legat de alb.kolikë (grămadă, grum; deal) și lat.collis (deal). Mai caut!

        Comentariu de Sorin5780 — Aprilie 10, 2015 @ 4:08 pm

      • http://basarabialiterara.com.md/?p=3776

        S-ar putea să fie un fel de dendrolatrie în căluș: „Un fapt mai puţin cunoscut astăzi este faptul că “o conglo-meraţie… de mai multe alune (fructul alunului) se numeşte *căluşu* sau ‘căluşel»”*, la fel cum se numeşte şi dansul magico-ritual executat de căluşari, ceea ce poate înseamnă şi că putem vedea în căluşari unitatea “căluşului” de alun, după cum reiese şi din faptul că momentul când unul dintre executanţii ritului cade la pământ, fiind atins cu steagul de alun, se numeşte “doborârea din căluş”.
        „Căluşarii sunt în timpul funcţiei lor consubstanţiali cu sacralitatea alunului.

        Am citit ceva sumar și despre dansul borăcenilor(var: buricean, boricean), dar nu găsesc nimic concret. După o relatare medievală se îmbrăcau în haine muierești, deși erau bărbați.
        Să fie același radical care a dat alb.burre și dacic bur.. sau face aluzie la o așezare de unde a pornit dansul/obiceiul?

        Comentariu de Sorin5780 — Aprilie 10, 2015 @ 7:04 pm

      • căluş – băţ mic de alun, lung de 4 cm şi lat de 1 cm, ce avea o crestătură la mijloc; cu ajutorul lui se lega brăcinarul la iţari sau bernevici/cioareci (Mold)

        Comentariu de Sorin5780 — Aprilie 11, 2015 @ 5:24 pm

    • Pentru fr. câlin
      ” Probablement emprunt au normand caliner (« se reposer à l’ombre »), dérivé de caline (« chaleur lourde, étouffante »), du latin populaire *calina, dérivé de calere (« être chaud »).” ( http://fr.wiktionary.org/wiki/c%C3%A2liner#fr )

      Comentariu de Roderick — Martie 28, 2014 @ 1:28 pm | Răspunde

    • Călin – planta este suficient de probabil un cuvânt slav, din PIE *k(ʷ)Al- ”snowball-tree, elder”; germ. Holunder, rus кали́на (dar Vasmer se îndoiește de conexiunea cu germ. Holunder).

      Comentariu de Roderick — Martie 28, 2014 @ 8:09 pm | Răspunde

    • Pentru călin -engl. wayfaring tree- mă gândesc că ar fi posibilă originea în PIE keleu- ”to wander, way” (Pokorny), cf. lit. kẽlias ”drum”, sau poate *kʷele- ”to move around, to drive”.

      D-le Sorin :), văd că ai scris ceva asemănător despre dârmoz, un comentariu aici -https://hroderic.wordpress.com/2012/04/18/o-lege-fonetica/

      Comentariu de Roderick — Martie 29, 2014 @ 4:24 am | Răspunde

    • Probabil un coradical al adj.călin : călî́ŭ, -î́ĭe adj., pl. m. și f. î́ĭ. Sud. Vîlced: lemne călîĭ. Nu destul de copt: grîne călîĭ` (VÂLCÉD, -Ă, vâlcezi, -de, adj. (Reg.) Vânăt, învinețit; livid, palid. — Et. nec. )

      Comentariu de Sorin5780 — Martie 29, 2014 @ 10:42 am | Răspunde

    • *(s)kalǝ/ *(s)kelǝ- to split, to cut.
      Trebuie să fi dat și sensul: „bucățică de lemn crăpat la un căpătâiu de prins cămășile (pe funii);”
      Cel dat mai jos („buștean tăiat în scânduri (Oltenia); un căluș de scânduri”) ar putea fi conectat atât cu radicalul de mai sus, cât și cu alb. kolikë (pile, hillock) din *kaln, la fel ca lat.collis.

      CĂLUȘÍRE s. v. hat, hotar, răzor.

      Comentariu de Sorin5780 — Aprilie 9, 2014 @ 10:36 pm | Răspunde

    • alb. kolmë- pretty, winsome, chubby

      Era un boier din Orhei numit Ion Călmașul, care își grecizează (fortuit aș zice) numele în Callimachi. http://moldovenii.md/md/news/view/section/11/id/6194/?redirect=1
      Să fie un nume carpic înrudit cu alb.kolmë sau cuprinde o temă turcomană conform etimologiei hidronimelor Călmățui. http://ro.wikipedia.org/wiki/C%C4%83lm%C4%83%C8%9Bui

      Comentariu de Sorin5780 — Februarie 17, 2015 @ 12:28 pm | Răspunde

  3. Calin inseamna „vesel” in limba veche. Avem Calinesti (toponim atat de vechi incat nu poate exprima nici pomi, nici surori) si peste 95% probabilitate ca si Caliman se trage tot de aici. Acum, acel Kalos si chiar si fructele cu gust taios par derivate din realul sens al calinului, nu acela de om vesel neaparat ci de „bufonul regelui”, adica NEBUNUL din tarot, din sah, JOKER-ul din cartile de joc. Singurul care cunoaste adevarul si-l poate expune. Cel care sufera cel mai mult. Sa ne amintim ca frumosul Eminescu avea personaje cu nume Calin, Catalin, Catalina! Mai au si rusii faimosul cantec Kalinka … deci numele este foarte vechi.

    Comentariu de Lumitronic — Martie 28, 2014 @ 6:12 pm | Răspunde


RSS feed for comments on this post. TrackBack URI

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

Blog la WordPress.com.

%d blogeri au apreciat asta: