Istoriile lui Roderick

Martie 29, 2014

Gărvan

Filed under: Traco-geto-dacii — Roderick @ 10:16 pm

gărván, -i, s.m. – (mit.) Strigoi, muroi: “Nouă gărvăniți, / Din munte viniți, / Cu ochii zgâiți” (Calendar 1980: 125). – Probabil de la garvan “cioară” (< bg. garvan).” (DRAM, dexonline.ro)

Un regionalism din Maramureș. Citatul îl atestă însă sub forma derivată gărvăniți (cu sing. gărvănit?); dubios.

Cuvântul nu duce lipsă de posibile conexiuni, niciuna – din cele găsite – suficient de convingătoare.

E posibilă legătura cu garvan-cioară (oferită de dicționar), după cum strigoi e legat de strigă (pasăre) și a striga. Mai degrabă și gărvan-strigoi și garvan-cioară reflectă aceeași rădăcină ger-2 ”to shriek” (Pokorny), aflată la originea multor nume de păsări. (În esență, această variantă a fost propusă de d-l Sorin5780 într-un comentariu la https://hroderic.wordpress.com/2010/08/05/trasnete-si-ciuperci/; același autor propune  *garǝg’- ”terrible” (din care avem rom. (slav) ”groază”) și  *g’era-grown-up, old” -v. https://hroderic.wordpress.com/2010/09/05/duhuri-din-munti/).

Atrage atenția letonul gars ”spirit, mind, soul, ghost, wraith”, având însă și sensul de ”abur”, din PIE gʷher- ”hot, warm” (Pokorny). Semantic, avem în română paralela abur ”sufletul animalelor necuvîntătoare” (DER).

Am mai putea specula faptul că acești ”gărvăniți” sunt morți ”neadormiți/treziți”, numele lor putând reflecta PIE ger-4 ”to awake” (Pokorny), cf. avest. jagāurvah- ”treaz, alert”, alb. ngrē̈  ”a se ridica, a se trezi”. Aceasta ar fi, după I.I.Russu, originea probabilă a antroponimului tracic Gerula.

(Versurile “Nouă gărvăniți, / Din munte viniți, / Cu ochii zgâiți” îmi aduc aminte de un articol de pe blogul d-lui Wolaf -http://wolaf.wordpress.com/2008/11/07/sodostal-cronu-as-zamolxis/ ; de acolo am aflat ciudatul vers al lui Alexander Pope, din ”Temple of Fame”: ”There sat Zamolxis with erected eyes.”)

Pentru antroponimul probabil tracic Gerbes I.I.Russu propune originea în PIE gʷer(ǝ)-4   ”to raise the voice, to praise” (lit. garbė̃ ”onoare”, rus  же́ртва ”victimă” (=rom. jertfă)) . Mai puțin probabil, dar nu exclus să aibă a face cu ”garvăn”.

Ar fi apoi PIE  *ghrew- ”to weep, to be sad” (OHG grūēn ”frică”, ir-grūwisōn ”groază”, oland. gruwen ”fior”), PIE *gheur-  ”angry, pitiful” (v.ind. ghorá- `venerable, awful, terrific’, gotic gaur-s (a) ”sorrowful” ), PIE ghers-1 disgust, horror” (Pokorny; av.  grǝ̄hma- ”păcătoși, răufăcători”).

Mai puțin probabil *gher[ǝ]- ”bad, small” (v.ind. hrasvá- ”less, short, small”), ghrǝu- ”to rub”, ĝher-3 ”to shine, shimmer”, ĝher- ”rigid” (Pokorny; poate să fie un cuvânt sugerând frica, de aici avem…”horror”), *gArb-fold, roughness, hump” (v.irl. gerbach ”rid”, v.prus. garbis ”munte”; vezi originea montană a ”gărvăniților”).

 

Din toate bâjbâielile de mai sus, cea mai tentantă mi se pare legătura cu letonul gars.

”Gărvan” poate conține o rădăcină veche (autohtonă) și un sufix mai nou ( -(o)van? poate inițial *gărovan, cf. prostovan , roșcovan).

 

Anunțuri

13 comentarii »

  1. Cred ca acest garvan are sufixul adj. -an si trebuie legat de IE *garǝ-, *grā-/*grē- to shout, cum am mai propus in linkul acela. Trebuie sa fie originalul tuturor acelor derivate reg. si albaneze si o traducere ulterioara si directa in latina ar fi strigoi.
    Am mai gasit in alb. gërvish (gërvisht)- scratch ,scrape, claw, mark, lacerate, engrave; expr. na gërvishen veshët- it grates on our ears;
    gërvishtës- strident, shrill. Desi cred ca acesta din urma ar putea fi legat de sensul a zgaria si a produce un sunet oribil.

    Probabil trebuie cautate mai multe contexte descriptive ca sa prindem etimologia corecta. Sa-l pui in dreptul lui garvan (cioara) e incorect.

    Comentariu de Sorin5780 — Martie 30, 2014 @ 9:25 am | Răspunde

    • În cazul acesta v e problematic dacă e vorba de un cuvânt moștenit; mai probabil ar fi fost un *gărban, cf. ”cerb” (cervus) sau poate ”nalbă” (malva). Sigur, ar putea fi excepții. Dar dacă sufixul e -ovan, nu mai avem această problemă.

      Comentariu de Roderick — Martie 30, 2014 @ 11:40 am | Răspunde

      • Am reparcurs o alta carte, etimologica de data asta, si spune ca acel gërvish (gërvisht) vine din sl.grabo. In schimb albaneza are cateva derivate din tema *gërg-
        gërgas ( vb. shriek, yell; disturber), gërgim (provacation, incitement), gërgoj (stir, rouse, provoke, urge)
        expr. i gërgon ndienja- the spirit moves him
        gërgullë- nightmare (rom.gorguna)

        Comentariu de Sorin5780 — Martie 30, 2014 @ 2:28 pm | Răspunde

      • În general lingviștii abordează daco-româna ca și când s-ar fi constituit unitar, cu reguli unice de transformări fonetice. Nu știu dacă e așa.

        Comentariu de Roderick — Martie 30, 2014 @ 4:39 pm | Răspunde

      • gîrbésc v. intr. (slav). Bucov. Maram. Trans. nord. Latru. Iron. Flecăresc.

        E răspândit verbul, dar nu are mereu același sens, deci probabil avem omonime: https://diacritica.wordpress.com/2010/08/03/garbea-etimologie/
        gîrbésc v. intr. (cp. cu sîrb. grbiti se, a se lăsa în jos, a se gîrbovi). Vechĭ. Năpădesc.

        Comentariu de Sorin5780 — Februarie 25, 2015 @ 10:48 pm | Răspunde

    • Exonimul celtic Germānus (”noisy loud people/neighbour”) și cel leton ”Vāci” spune ceva despre caracterul neamurilor germanice. Primul s-ar putea compara ca origine cu etnonimul dat dorienilor de către iliri: graicos.
      Oare n-am putea găsi ceva asemănător despre traci?

      https://en.wiktionary.org/wiki/Germanus#Latin
      https://en.wiktionary.org/wiki/v%C4%81ci#Latvian

      Comentariu de Sorin5780 — Noiembrie 9, 2017 @ 5:58 pm | Răspunde

  2. A gârbi (a melița), din link-ul de mai sus, ar trebui să fie coradical cu alb.grabujë, griba (greblă). Își dă singur un derivat semantic prin expr. „a se ține gârbă (scai)”. Amintesc și de bănățeanul grapiță (căpușă) sau bogatul semantism al s. grapă.

    Dar la fel de bine ar putea fi coradical cu dacicul *carpă sau lat.carpere și eng.harrow https://en.wiktionary.org/wiki/harrow#Etymology_1
    Ar fi fost util să avem un precedent, dar lexicul dacic nu se dezvălui prea ușor. Măcar de aveam un s mobil în față, am fi știut astfel că *sk devine *zg. Alternanța b/p e iar foarte veche.

    A flecări (gârbesc) și sensul a melița (fig. a trăncăni, a flecări) explică semantismul metaforic al amândurora prin procesul melițării, numit diferit în funcție de regiune.
    MÉLIȚĂ s. (TEHN.) (reg.) frângător, zdrobitor. (~ pentru zdrobit cânepa.)

    lit.griauti (destroy), alb.gërryen (scour, bite)
    scour, clean or brighten the surface of (something) by rubbing it hard, typically with an abrasive or detergent.

    Aici cred că intri pe teritoriul verbului gărmoj (a săpa) și rom.a zgârma.

    gr.grapho, eng.carve *gerbʰ- ‎(“to scratch, cut out, incise”).
    https://en.wiktionary.org/wiki/%CE%B3%CF%81%CE%AC%CF%86%CF%89#Ancient_Greek
    https://en.wiktionary.org/wiki/Reconstruction:Proto-Indo-European/gerb%CA%B0-
    https://en.wiktionary.org/wiki/Reconstruction:Proto-Slavic/%C5%BEerb%D1%8A

    Alte cuvinte interesante propuse de același blogger:
    – băsăragă – jumătate din desagi. (Coşbuc, Năsăud)
    biculi (a se) – a se împăca, devenind prieteni. (Firminiş, Sălaj). Aici îmi amintesc de ipoteza tălmăcirii acelui Bicilis printr-un lit.biciulis, tovarăș (trebuie căutat comentariul, acolo am scris forma ex actă)
    – ariciu – eczemă; umflătură la cap. (Bonţ, Someş). AMintește de reg.arcelă din dicț.lui Dorin Ștef.
    – aţos – supărăcios. (Piatra-Neamţ, Neamţ) . Aici cred că e vorba de un derivat din rad. ak’- cu sensurile traco-albaneze „ac, ascuțit; tăios; acetat”, dacă nu e chiar adj.ațos.
    – băcăraie – prăjitură. (Blăjel, Târnava-Mică). cumva înrudit cu alb.bukë sau coradical al lat.focus (*bok)? Asta dacă nu e chiar germanic.
    – ambrăli – a se împăca cu cineva. (Ciubăncuţa, Someş). Coradical cu mai multe derivate românești de origine dacică: rad. *bhrater (lit.brolis)
    – bănac, bănăcuţ – locul de pe cuptorul caselor unde dorm copiii. (Nerău, Timiş-Torontal). Coradical: banë? https://en.wiktionary.org/wiki/ban%C3%AB#Albanian

    https://diacritica.wordpress.com/2011/05/07/cuvinte-de-altadata/
    Cuvinte cu sensuri mai vechi și interesante:
    Apăra – a reţine, a impiedica, a interzice: fu oprit şi apărat a striga; a dojeni: începu a apăra lui. (să mă par- să mă opresc).Clar avem un a protetic.
    Acoperi – a duce la îndeplinire: svatul Domnii Lui să-l poată acoperi cum mai pre lesne.
    Acoperit, ipocrit. (Logic!)
    Apărat – dojană: de apăratul tău fugi-vor.

    Comentariu de Sorin5780 — Iunie 1, 2016 @ 9:55 am | Răspunde

    • Verbul a apăra de mai sus ar putea fi coradical cu verbul apuca prin *h₂ep- ‎(“to join, fit”), darmerge și ideea mea mai veche. Probabil adevărul e undeva la mijloc. S-au suprapus. https://en.wiktionary.org/wiki/apo#Latin

      Oricum , nu despre voiam să scriu, dar așa pierd mereu firul gândirii. Numele vulturului albanez, karbë, pe care cred că l-am găsit și sub forma garbë, nu-s sigur, dar era amintit și de Hajdeu. Nu cumva vine direct din rad.*ger- ”to shriek”? https://ro.wikisource.org/wiki/Cine_sunt_albanesi%C4%AD%3F
      Ar fi un nume potrivit pentru ceahlău.

      Oricum ar fi, cred că avem și un radical *ker- *kor- a corăi / lat.corvus/corb < *ḱorh₂wós, Latin crepō ‎(“I creak, crack”), Sanskrit कृपते ‎(kṛ́pate, “he laments, implores”)) + *-wós (whence Latin -vus). Forma *krp- putea da și un alb. karbë, și un dacic *carpă.
      https://en.wiktionary.org/wiki/corvus
      https://dexonline.ro/definitie/cor%C4%83i

      https://en.wiktionary.org/wiki/karb%C3%AB

      Comentariu de Sorin5780 — Ianuarie 11, 2017 @ 12:29 pm | Răspunde

      • https://en.wiktionary.org/wiki/vultur#Latin
        https://en.wiktionary.org/wiki/անգղ#Old_Armenian

        Sunt două ipoteze care ar putea explica multe pentru formare acestui alb.karbë. ”To pluck” este un verb valabil pentru un hoitar, iar alb. are grabis, këpus, dar nu lat.carpere (gr.karpos) . IE *kerp- este radicalul la care cred că se gândea Hajdeu.

        Dacă e ciocul coroiat, atunci avem un coradical perfect al alb. karbë: carboj (daco-alb. *kar-wos/-wa, unde -va se betacizează, la fel ca arbë/pl.arbën, probabil din lat.arvum sau coradical cu acesta) IE *(s)ker- (“to turn, bend”)
        https://dexonline.ro/definitie/carboj

        Carboj e probabil doar ultima formă. Mai veche ar fi *carboș și pe undeva ar trebui să găsim *carbă.
        Vezi coradicalul lat.curvus/curb https://en.wiktionary.org/wiki/curvus

        PS: karbë trebuie să fie unul din acele participii scurte ale albanezei în -ë.

        Comentariu de Sorin5780 — Decembrie 6, 2017 @ 2:23 pm | Răspunde

        • Am o idee nouă privind păsările astea de pradă IE-ene. Dacă enumeri fiecare explicație etimologică ajungi la trei sau patru tiparuri mentale, cea mai bizară și fantasmagorică e cea în care este văzută drept ”agățată” în cer (vezi etim. pentru scabă, cobâț) pentru faptul că planează în căutarea pradei.

          Ar putea fi un tipar mental mai răspândit acesta, voltele pe care le fac hoitarii în aer putea inspira o denumire pan-IE-eană. Aceiași radicali dau și denumiri pentru talanții ei, deci pot face și o trimitere spre modul cum atacă vultanii prăzile lor.

          Acesta cred că-i conceptul principal, zic eu, pentru numirea ”vulturului” romanic *welH- (“to turn, wind, round”), la fel cred că putem explica și acest alb.karbë, deși nu resping și alte explicații (*karp-, *karb- to pluck) pentru ambii; la fel probabil se explică și angelus sau arm.անգղ (angł =vultur; mânerul unui vas sau al unui coș).

          Nu cred că avem pe undeva acest concept pentru angelus, dar să fi fost spirite ale aerului care planau deasupra așteptând să agațe (hook them = acațe; din cață) sufletele morților?

          Valchiriile (nord.valkyrja) au altă explicație, dar imaginea lor mitologică este cea a unor hoitari ce se învârteau deasupra unui câmp de bătălie ca să culeagă pe cei căzuți.
          https://en.wiktionary.org/wiki/Reconstruction:Proto-Germanic/walakuzjǭ
          Etimologic amintește și de vâlvele noastre.

          Îmi place câteodată cum una spune etimologia și alta e imaginea alăturată: aquila (rom. aceră) din aquilus (“blackish, the color of darkness”), dar nu-i neagră…ca cioara, de exemplu. Probabil cioară și aquilus sunt coradicale.
          https://en.wiktionary.org/wiki/aquila#Etymology_2

          Comentariu de Sorin5780 — Decembrie 13, 2017 @ 1:02 pm | Răspunde

    • zgranţ – „bolovan colţuros sub apa râului Bistriţa” https://www.academia.edu/33673691/ETIMOLOGII_ROMÂNEŞTI_CONTROVERSATE._IPOTEZE_ŞI_SOLUŢII_2017_full_text_

      https://en.wiktionary.org/wiki/Reconstruction:Proto-Indo-European/gerbʰ-
      *gerbʰ- “to scratch, cut out, incise”.

      S-a discutat de câteva ori pe seama acestui radical. Cred că am intuit destul de binișor faptul că verbul grecilor (γράφω, gráphō) provine de fapt dintr-un substantiv (”verbal noun”), așa cum moștenirile slavilor indică. E clar că avem derivare cu -bho (gârbă, ”scai”), dar nu-mi amintesc dacă nu sunt și verbe IE ca derivate semantice (ex: a gârbi, ”a melița”). https://en.wiktionary.org/wiki/Reconstruction:Proto-Slavic/žerbъ

      Verbul a zgâria (sin: a zderia, zdăria) a fost pus în seama acestui radical. Sau mai precis spus, pe seama morfemului *ger-
      Primul link conține o analiză diferită despre acest verb, dar idea de bază a acestui comentariu se învârte în jurul primului cuvânt. Oare zgranț provine din radicalul acesta?

      L-aș fi pus sub radicalul *ghreu- „rub, grind”, așa cum am făcut cu vreo două regionalisme, dar nu cred c-ar fi corect dpdv semantic. https://hroderic.wordpress.com/2011/01/05/archis-si-arcer/

      Comentariu de Sorin5780 — Noiembrie 7, 2017 @ 8:08 am | Răspunde

  3. Mai demult am pus un link în care se spunea că primele traduceri biblice aveau pentru abur și sensul de suflet al omului, nu doar al animalelor. Cu siguranță e tracic conform alb.avull.
    Acum, dacă acesta e tracic, oare conceptul original mitologic (preromanic) n-a mai dat încă un sens pentru acest relict? Mă gândesc la verbul „a aborî” (a ucide, a nimici).
    În mitologia albanezilor din nordul țării aveau niște spirite numite Avullushe (d.avull, steam) și avullore, care sufocau oamenii cu respirația lor. Probabil de aici vine și a aborî căci de răsturnat pe cineva arareori îl și omori, dar dacă îi iei maul, adică suflul/sufletul este ceva mai permanent.

    pag.19:
    https://books.google.ro/books?id=N_IXHrXIsYkC&pg=PA16&lpg=PA16&dq=fertility+god+in+albanian&source=bl&ots=JUMmpSuD6H&sig=9FGbr0dwN6ifYxK6cC5otPhnk_k&hl=ro&sa=X&ved=0ahUKEwiAqYjO5bPNAhXHAsAKHfgfB1UQ6AEIJTAC#v=onepage&q&f=true

    De remarcat de asemenea numeroase corespondențe mitologice:
    1. ființe supranaturale numite cele albe (e Bardha), care sunt identice cu ielele noastre. Chiar aduc niște corespondenți din mai multe limbile printre care, arom.albile și rom. albele (probabil era și traco-daci conform numelui „clari” pentru albocensi), nord. alfr (Eng.elf < *albhu- white), gr.leukaj koraj.
    Te întrebi acum dacă nu cumva iele este un pl.pentru *(h)ală (vântoase) ori coradical cu adj. lis(alb, pătat cu alb) .Sau provenit direct din morfemul *al (< *albhu).
    2. qose (beardless man) și Spânul din Harap Alb. )vorbă alb. "Să te apere Dumnezeu de femeia cu barbă și de spân!"

    Mă amuză la albanezii ăștia cât de mult își doreau un băiat, ce obiceiuri și nume puneau. La nașterea unui băiat trăgeau cu armele ca arabii la nunți. La nașterea unei fete vopseau în negru o grindă ca semn de mare tristețe. Băieții erau numiți ujk (lup) sau luan (leu), fetele Mjaftime (Oprea! de ajuns!) sau Shkurte (scunda), Mbarime (the last one), Sose (the finale one). :)

    Susidava – the final city?

    Comentariu de Sorin5780 — Iunie 19, 2016 @ 10:47 am | Răspunde


RSS feed for comments on this post. TrackBack URI

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: