Istoriile lui Roderick

Martie 30, 2014

Scruntar

Filed under: Traco-geto-dacii — Roderick @ 8:48 pm

scruntár, scruntáre și scruntáruri, s.n. (reg.) 1. loc nisipos sau pietros; scruntărie. 2. loc ridicat, dâmb. 3. râpă cu pietre, făcută de șuvoiul apelor. 4. (în sintagma) scruntar de pădure = pădurice; pâlc de pădure. 5. (adj.) curat. ” (DAR, dexonline.ro)

scruntár n., pl. e (cp. cu scrunțar, grind, crint, scrîntesc, prund, cu got. gruntu-, germ. grund, teren, fond, grunt, și cu litv. krântas, mal rîpos). Vechĭ. Loc nisipos, banc de nisip. Azĭ. Mold. ș. a. Insulă, ostrov, grind, prund: gîrle printre scruntare (Sadov. VR. 1922, 11, 164), năboirea apelor care cuprinseră tot scruntaru (Sov. 194), jălindu-șĭ bărbatu, rămas în scruntaru moriĭ (199). — Vechĭ și scruntărire. V. banc.” (Scriban, dexonline.ro)

Un cuvânt foarte interesant, pe care l-aș pune cu destul de mare probabilitate pe lista celor autohtone.

Mai avem și

scruntărí, pers. 3 sg. scruntăréște, vb. IV refl. (reg.) a se zvânta (după ploaie). ” (DAR, dexonline.ro)

Urmând una din sugestiile lui Scriban (litv. krântas), găsim proto-balticul *kram̃-t-a- ”rim” și PIE *krema- ”to hang” (starling.rinet.ru). Din aceeași rădăcină, let. krañts ”shore, edge”.

Mai probabil, cred, scruntar reflectă PIE  *(s)krūt-, -d- ”rough”, printre ale cărui derivate găsim cuvinte apropiate ca sens de el: lit. (de est.) skriaudù- ”sfărâmicios, fragil; dur, abrupt”, v.lit. skrausti (skrauda) ”rough, be bumpy”, norv. rūr ”scab on wounds, soil layer on mountains, on the sea side”.

Alte posibilități: PIE  *skret-, -d-to grow on/to exfoliate (about film, thin skin)” (lit. skresti (skrenta, skreta) ”covered with a dirt crust, freeze, shrink”), PIE *ghrenǝdh- to pound, to scrape; sand, meal, flour” (cf. sanscr.  khondró- ‘granular, coarse’, rus гряда́”creastă, dună”; poate un mai vechi *sgruntar); PIE  *skrAnd- / -e- ”to cut” (germ. Schrunde ”gap, crack” , cf. sensului de râpă al lui ”scruntar”, ori poate de ”pădurice, pâlc” = bucată), ca și foarte productivele PIE (s)ker-3 ”to turn, bend” și PIE (s)ker-4 ”to cut” (Pokorny).

Verbul ”a se scruntări”( =a se zvânta) poate trimite spre rădăcina PIE (s)ker-1to shrink, wrinkle; dry, thin” (din care lit. skraudus ` fragil, aspru”-după Pokorny). E posibil să fie un cuvânt cu altă origine decât ”scruntar”; însă și acesta poate ascunde cuvinte diferite care s-au contaminat.

Sensul de ”curat” al adj. scruntar pare destul de îndepărtat de celelalte, dar poate explicabil. Poate din PIE  *skret- ”to exfoliate” ori (s)ker-4 „to cut”. Să fie legat de germ. schier /engl. sheer (PIE *skeir- ”clear, clean”) e aproape imposibil.

O destul de mare bogăție semantică pentru acest cuvânt cu conexiuni neclare.

 

 

8 comentarii »

  1. Ma intreb daca nu avem un sufix IE -tor transformat in -tar la traci (similar la alb.) >
    scruntár, scruntáre și scruntáruri, s.n. (reg.) 1. loc nisipos sau pietros; scruntărie. 2. loc ridicat, dâmb. 3. râpă cu pietre, făcută de șuvoiul apelor. 4. (în sintagma) scruntar de pădure = pădurice; pâlc de pădure. 5. (adj.) curat.

    Sensul nr. 3 ar putea veni din IE *k(‘)er-, *k(‘)rasn- stream, spring (reg. crúnă; poate si reg.criș sau CRIHÁLĂ <*crișala)
    http://starling.rinet.ru/cgi-bin/response.cgi?single=1&basename=/data/ie/piet&text_number=+630&root=config
    (s)*crun-tar
    Se poate sa avem si o forma de participiu dintr-un radical/verb cu sensul de curgere/suvoi, apoi un sufix -ar.

    Mai putin probabil, dar demn de luat in seama pentru sensul nr.2, ar fi * k'ara, *k'eras, *k'rās- head (alb. krye- head, si derivatul kryetar chairman, head, president, chairperson, speaker, leader).
    *k'rās- head; (krǟnio-n `n skull, cranium; Head ',-krǟno-n `head).
    E probabil sa avem doua dezvoltari in lb.traco-ilire: una centum cand consoana palatala IE lipita de o rezonanta nu se mai spirantizeaza si alta in care e precede o vocala si devine spiranta sau africata.

    Sensul nr.5 din IE *skeir- (clear, clean, frank), sufixat ca adj.lat. cruentus (bloody, stained with blood) din cruor.

    Comentariu de Sorin5780 — Aprilie 8, 2014 @ 11:13 am | Răspunde

    • O expresie inedită din Câmpulung Moldovenesc ar putea indica verbul sursă a cuvintelor discutate în articol: „nimăt scrutat” înseamnă „nimăt luat dintr-un loc şi pus în alt loc”. () http://limbaromana.md/index.php?go=articole&n=1462

      E foarte probabil să avem radicalul *(s)krey- „to move, to shake, to fly around”.
      Spre diferență de latini, noi am păstrat sensuri mai puțin ludice: crīsō(/crissō), -āvī, -āre ‘in coitu apte se movere (de mulieribus)’ :)

      Comentariu de Sorin5780 — August 1, 2015 @ 11:44 am | Răspunde

      • Foarte interesantă expresia ”nimăt scrutat”; păcat că autorul -în acel articol valoros- nu o explică.
        Cu subiectul de aici nu cred că are legătură, este probabil doar un paronim.

        „Nimăt luat dintr-un loc şi pus în alt loc” – e vorba de o ”rotație” a amplasamentului stânei după un anumit interval de timp. ”Scrutat” ar putea fi un cuvânt autohton din PIE (s)ker-3 ”to turn, bend” (Pok.), (s)kreu-, cf. v.gr κορωνός. v.bret. cron `around ‘.

        Comentariu de Roderick — August 3, 2015 @ 6:34 pm

  2. PIE *(s)krūt-, -d- ”rough” cred ca deriva din IE * (s)ker- , (s)kerǝ-, (s)krē- ”to cut”. Probabil asta a dat toate sensurile lui scruntar, asa cum bine ai subliniat in articol. Chiar si ultimul sens ar avea un rost: ceea ce este taiat/separat, deci curat, pur.

    *skeir ar fi dat alb.hir, dar am indoieli, desi transformarea fonetica e perfect valabila albanezilor (si slavilor).

    Comentariu de Sorin5780 — Aprilie 8, 2014 @ 12:14 pm | Răspunde

  3. Un sinonim mai cunoscut al scuntarului cred că e și el dacic. E vorba de banalul grind. http://starling.rinet.ru/cgi-bin/response.cgi?single=1&basename=%2fdata%2fie%2fpokorny&text_number=+739&root=config

    Ultima mențiune: pol. grad- „suprafață ridicată într-un râu, insulă bătrână, stejar”.
    Acum avem o explicație și pentru reg. grădun (gorun, stejar), iar grindul e de sine stător în limba noastră, altfl nu-mi imaginez cum ar fi venit polonezii la Dunăre să lase un termen pentru această formă de relief.

    PS: am impresia că mă repet, cel puțin privind grindul ăsta.

    Comentariu de Sorin5780 — Septembrie 29, 2014 @ 5:08 pm | Răspunde

    • germ. „werde” se traduce în engleză „holm” și am presupus că înseamnă atât deal, cât și stejarul holm (ca în engleză): Quercus ilex.
      Rectific puțin. Grădunul nu are coradical în pol.grad.

      Comentariu de Sorin5780 — Septembrie 29, 2014 @ 5:31 pm | Răspunde

    • E posibil ca grădunul să provină dintr-un verb daco-albanez *grad cf. alb. ngredh (var. ngreh, ngre)
      https://en.wiktionary.org/wiki/ngre#Albanian

      Din IE *Agʷer- „top, upper” (Pokorny agro- (egro-)- „top, first, beginning”) < alb.ngre/ngreh/ngrredh; NP Agrippa, Agron (NP traco-ilir), agriani (munteni, nu așa cum îi traduc unii "câmpeni" din gr.agros- field, land, countryside), eng.great (?), lat.grandis, sl.hrast (*grast< *grardt) și altele.

      Comentariu de Sorin5780 — Septembrie 14, 2016 @ 6:01 am | Răspunde

  4. Din răsăritul Basarabiei s-au transmis câteva (posibile) cuvinte dacice (tiragetice, carpice?) și le voi marca cu o stea: ” *bârnă, *bâtcă, chiclă, chiclău, ciocan, ciochină, coclău, *cucă, holm, *ţiglă, ţiglău, *ţugui, ţuţuroi (1); *buduroi, căţină, *stâncă (2); ostrov, prund, prundiş, renie, reniş, *scruntar (3).” http://limbaromana.md/index.php?go=articole&n=1398

    bârnă/bârnac, -ag < Proto-IE: *bhreyǝ- "a tăia". Cred că corespondenții regionali slavi dați în articol provin din tc.burun (nas; promontoriu). Ar trebui să fie coradical cu următoarele moșteniri slavice: https://en.wiktionary.org/wiki/Appendix:Proto-Slavic/b%D1%8Crdo
    Și cu reg.maram. berdă: https://dexonline.ro/definitie/berd%C4%83

    Bâtcă e deja discutat și clar. Mă mir doar de distanța față de Carpați unde s-a păstrat sau transmis.
    Țugui și țuțuroi de asemenea. Posibil să fie aduse de mocani până la și peste Nistru.

    Cățină ?

    holm pare germanic: https://en.wiktionary.org/wiki/holm#Etymology_1

    Buduroi are un complementar ardelenesc budur.

    țiglă/țiglău l-am mai amintit într-un registru foarte larg de consemnări în teren ale unor entopici foarte răspândiți prin Vrancea , Moldova și până-n Oltenia: țâgmă, țiu, înțiglat, țuhan, etc. Era cred o combinație de derivați din rad. *steig- și/sau *k'u- ascuțit.

    Comentariu de Sorin5780 — Octombrie 6, 2015 @ 8:49 am | Răspunde


RSS feed for comments on this post. TrackBack URI

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

Creează un sit web gratuit sau un blog la WordPress.com.

%d blogeri au apreciat asta: