Istoriile lui Roderick

Martie 31, 2014

Crâm

Filed under: Traco-geto-dacii — Roderick @ 7:36 pm

crâm, crâmi, s.m. (reg.) stânjenel, iris.” (DAR, dexonline.ro)

Probabil legat de rădăcina PIE krem- /kerm- ”onion, garlic” (m.irl. crim , lit. kermùšė , engl. ramson ”usturoi sălbatic”, v.gr. (att.) krómüo-n ”ceapă”). Stânjenelul (Iris germanica) mai poartă regional numele de ceapă.

Cu asta aș zice ”punct ochit, punct lovit”, dacă n-ar fi și alte coincidențe interesante.

Stânjeneii mai poartă numele de crini , cuvânt care ar putea să nu fie străin de crâm. Originea cuvântului crin e cât se poate de misterioasă: gr. krinon ”crin colorat (nu alb)” este ”a foreign word of unknown origin” (etymonline.com).

Ar putea fi la mijloc și ceva legat de culoare, poate cf. sl.  čirmŭ „roșu”, cârmâz, engl. crimson , ”from Arabic qirmiz „kermes,” from Sanskrit krmi-ja a compound meaning „(red dye) produced by a worm” ” (etymonline.com). Originea acestor cuvinte este PIE kʷr̥mi- ”worm, grub”.

Dacă la origine e un adjectiv coloristic,  am putea să ne gândim la * k̂ē-ro- ”a k. of colour” din dicționarul lui Pokorny (v.gr. κηρύλος ”pescărușul albastru”, v.ind. śārá- ”colorat”), ori ker-6 ”dark colour, dirt” (v.ind.  karaṭa- ”roșu închis”) – vezi și https://hroderic.wordpress.com/2013/05/10/branduse-dacice/. De revăzut, poate, și https://hroderic.wordpress.com/2012/08/13/cramposie/ (deși cred că aceste cuvinte nu au a face unul cu altul).

 

Cine știe în ce zonă apare acest cuvânt (relict?) e rugat să ne spună…

 

 

Anunțuri

7 comentarii »

  1. bg.krem (crin), luat din greaca ar putea fi sursa, altfel as fi mai interesat de ce ii spune stanjenel. E vorba de inaltimea plantei sau de culori? Sensurile astea de obicei trec in timp dintr-o limba in alta prin traducere.
    Accept si o idee de `planta usturoasa` conforma cu sinonimul `ceapa`pentru `crâm`/stanjenel, daca imi spune cineva ce gust are. :) Nu stiam ca se mananca, dar daca se foloseste o parte din planta in medicina populara..
    Mai avem ceva prin nord tarii, scordiu(iarba usturoasa), coradical cu gr.skordos si alb.hudhër(usturoi) > *sker- a taia. Sa fie o forma *kre- mos?

    Acest crâm ar fi legat de radicalul ce a dat scrum si vb.a scradi, daca e o planta usturoasa. (-m sufix adjectival imp.)

    Comentariu de Sorin5780 — Aprilie 1, 2014 @ 11:08 am | Răspunde

    • ”scordiu(iarba usturoasa), coradical cu gr.skordos” -da, însă cred că e chiar din gr. skordos, cf. ngr. scordalia ”mujdei”, scordolea

      Comentariu de Roderick — Aprilie 4, 2014 @ 1:59 pm | Răspunde

      • http://www.svoboda.org/a/24196114.html

        Textul este în rusă despre o comunitate mică, de care puțini știu, dar deosebită prin obiceiuri, ceva diferențe privind dialectul lor (nu-mi dau seama ce vor să spună), cântece polifonice și costume deosebite. Sunt așezați aproape de acest oraș: https://en.wikipedia.org/wiki/Putyvl

        Au moștenit acest scoroda (скорода) „ceapă” , pe care ei îl consideră grec bizantin din sec.VI sau înrudit. Nu prea are sens.
        Mai au niște legende cu un dragon faimos, ceva obiceiuri despre adorarea soarelui și o poveste bizară despre Balcani. c Că au fost menționați de aceștia pe Dunăre la granița bizantinilor, apoi s-au întors..nu-mi dau seama din traducere. Cred că își îngroapă morții în grădină sau în văi abrupte ale râurilor. oricum, ceva i-a impresionat atât încât să facă legătura cu vechi seminții scitice.
        Nu știu dacă cântă polifonic ca albanezii sau un pic diferit. Mai au un obicei cu ouă vopsite de Paști deasupra mormântului…traducerea e teribil de slabă, dar din ce-mi dau seama cred că sunt sarmați asimilați. E singurul neam cu care pot fi asemănați din aceste puține date. Eu mă entuziasman crezând că-ți dau replica cuacel skoroda, moștenire dacică (costobocă). Dacă a zis goryunov m-am gândit la slavii rusini, munteni deci, dar de fapt s-ar putea referi lametoda lor predilectă de runcuire, adică folosirea focului. Termenul lor e înrudit cu al nostru dogor, dogoare prin sl. gorya
        https://en.wikipedia.org/wiki/Goryuns

        Елена Ольшанская: Катание пасхального яйца на могиле родителей – один из поминальных обрядов.
        Elena Ol’shanskaya: Ice Easter egg on the grave of their parents – one of the funeral rites.

        O monstră din dialectul sau subdialectul lor: „Ля’по бя’шешь!” („Lya’po bya’shesh’!”) – minte frumos! Lyapo cred că înseamnă frumos, și mi-a atras atenția asemnarea sa cu un nume al lui făt-frumos în meglenă, dar nu mai regăsesc link-ul. În orice caz, s-a scris ceva aici pe blog despre radicalul acesta care dă și lat.lepidus. lepōs : https://hroderic.wordpress.com/2011/12/13/lipar/

        e POSIBIL, DEȘI ÎNDOIELNIC AȘ ZICE, CA O PARTE dintre traci să fi ajuns pe acolo.

        Comentariu de Sorin5780 — Ianuarie 21, 2017 @ 8:50 pm

  2. Bulgara îl are și pe ”krin”, ca și româna dealtfel. Nu cred că al nostru ”crâm” vine din bulgară; mai probabil dacă ar fi fost *cream, cf. tream din sb. trem. Poate e un mai vechi împrumut din greacă. Interesant este că acest krem -dacă e singur- desemnează crinul alb, în timp ce gr. krinon era folosit pentru crinii colorați.

    Stânjenelul se numește ceapă probabil pentru că seamănă cu o ceapă. Unele specii au bulb, vezi Iris persica – http://en.wikipedia.org/wiki/Iris_persica. Ai auzit expresia ”cepe de lalele”.
    Dacă vrei să știi ce gust are, poți să încerci, în curând va apare pe alei. Cu moderație!

    Să înțeleg că dacă are gust de usturoi și se mai numește ceapă, ”crâm” nu provine din krem- /kerm- ”onion, garlic”, ci dintr-o formă kre-mos, din *sker- ”a taia” sau e rudă cu ”scrum” și ”a scrădi”. Probabil.

    Comentariu de Roderick — Aprilie 1, 2014 @ 5:42 pm | Răspunde

  3. Latina are un „crinis” care înseamnă păr lung, creastă, coadă, tentacule; ar fi din PIE *kreis- ”straw, stem” (starling.rinet.ru)/ (s)ker-3 ”to turn, bend” (Pokorny), dintr-un *crisnis.

    Dintr-un *kreis-m- am putea avea ”crâm”.

    Comentariu de Roderick — Aprilie 1, 2014 @ 6:57 pm | Răspunde

  4. *(s)ker-4 ”a tăia” poate fi într-adevăr la originea lui ”crâm”, dar cu sensul de ”sabie” (sinonim al lui stânjenel); cf. m.irl. coire ”sabie”.

    IE (s)krē-m-, (s)krǝ-m-, posibil de aici și ”cremene” (din sl. kremy, kremenь), după Pokorny.

    Comentariu de Roderick — Aprilie 1, 2014 @ 7:16 pm | Răspunde

  5. De văzut și care e originea numelui cepei (lat. cepa, caepa, dar cuv. străin în latină, se pare).
    Să fie legată de ideea de bulb (PIE keu-2 ”to bend”-Pokorny?) sau de ”tăios” (PIE (s)kō̆p- ”to work with a sharp instrument”, skē̆ip- `a tăia’ ?).

    În galeză, cenhinen Bedr = narcisă galbenă, cenhinen însemnând praz, iar Bedr – Petru. Floarea națională a galezilor – http://cy.wikipedia.org/wiki/Cenhinen_Bedr

    Comentariu de Roderick — Aprilie 2, 2014 @ 12:27 pm | Răspunde


RSS feed for comments on this post. TrackBack URI

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

Creează un sit web gratuit sau un blog la WordPress.com.

%d blogeri au apreciat asta: