Istoriile lui Roderick

Aprilie 5, 2014

Berzobis și Aizis

Filed under: Traco-geto-dacii — Roderick @ 2:20 pm

Toponimul Berzobis (” inde Berzobim, deinde Aizi processimus ” ) a fost pus în legătură cu numele mesteacănului, din PIE *bherǝg’-, *bhrāg’- ”birch”/ PIE bherǝĝ-, bhrēĝ- ”to shine, white” (Pokorny).

Numele localității Berzovia are posibil aceeași origine antică, ajungând în română printr-un intermediar (posibil slav, cf. S. Olteanu). La Berzovia se află un castru roman identificat cu Bersobis/Berzobis (inclusiv în surse academice, de ex. aici).

Pe teritoriul Berzoviei, însă, este caracteristică prezența pe mari suprafețe -în rămășițele de pădure- a speciei termofile Tilia tomentosa (tei alb, tei argintiu, engl. silver lime); vezi aici.

E posibil, deci, ca un presupus dac *berz- să nu fi denumit mesteacănul, ci teiul argintiu; ”argintiu” fiind conform ca sens cu PIE bherǝĝ-, bhrēĝ- ”to shine, white”.

Și poate că (??) numele arborelui era nu *berz(a), ci *berzob, derivat dintr-un adjectiv coloristic.

*

Aizis a fost pus pe seama PIE *aig’- ”goat”.

Însă e posibil să fie tot un toponim ”vegetal”, reflectând PIE *aig’- ”oak” (lit. aižuolas ”stejar”, engl. oak); însă nu e neapărat nevoie să denumească tot stejarul în limba dacă; poate e vorba de o specie de stejar (acestea fiind numeroase: stejar, gorun, cer, gârniță, tufă ș.a.; cuvinte care în română au origini și rădăcini diferite).

A.D. Xenopol identifica Ezerișul cu anticul Aizis (localizare insuficient probată, ca și legătura etimologică). Ca o coincidență, specia arboricolă dominantă la Ezeriș este stejarul (vezi aici ; specii: Quercus robur (stejar), Q. petraea (gorun), Q. cerris (cer), Q. frainetto (gârniţă)).

E limpede că Aizis nu e un nume constituit la fel ca Berzobis (ar fi trebuit un *Aizobis?). Nu știu dacă însemna ”stejar” sau ”stejăriș”; există posibilitatea ca ”Aizis” să fie ”stejăriș”, iar Berzobis ”teiș (pădure de tei)”. Avem însă azi și toponime ”Stejeriș” și ”Stejaru”.

Dacă sufixul antic -is are vreo legătură cu -iș din română (stejăriș, cărpiniș etc.), nu pot să mă pronunț. Mai probabil nu.

O altă posibilitate este originea lui Aizis în PIE  *eig'(h)- ”to break, to burst” (let. aiza ”fisură, crevasă, cheie”). Chiar foarte probabil, aș zice.

Mai demult m-am istețit și eu în a afla poziția pe hartă a celor două localități antice. Puteți să vă uitați, să râdeți sau să vă minunați, aici: https://hroderic.wordpress.com/2011/10/25/aizis/

 

13 comentarii »

  1. Bârzava (hidronim): PIE *bhArs- / *bhers- ”quick”.

    Mai este bher-3 ”to scrape, cut” (Pokorny),lit. biržìs ”brazdă”; și PIE *bherg’h- ”munte” , avest. bǝrǝz- `înălțime, munte”. Etimologia lui ”Berzobis” nu cred că e lămurită.

    Comentariu de Roderick — Aprilie 5, 2014 @ 3:32 pm | Răspunde

  2. PIE *bhers- ”iron, copper” (starling.rinet.ru) ar putea fi la originea lui Bersobis.

    Printre obiectivele turistice ale localității Berzovia – ”Aşezare şi instalaţie de reducere a minereului de fier secolul III-IV” (ghidulprimariilor.ro). Dacă interpretarea e bună, am avea numele dacic al fierului care, interesant, nu ar fi de origine celtică.

    Interesant e că și Aizis ar putea reflecta -mai puțin probabil- PIE *ayes- ”metal” (starling.rinet.ru)

    Comentariu de Roderick — Martie 9, 2015 @ 10:07 pm | Răspunde

  3. Bērze sau Bērzupe, râu în Letonia – https://lv.wikipedia.org/wiki/B%C4%93rze_(upe)

    Comentariu de Roderick — Februarie 10, 2016 @ 12:49 pm | Răspunde

  4. Tilia tomentosa este numit bli în albaneză, iar blis era știrul alb în dacică. https://en.wiktionary.org/wiki/bli#Etymology_1
    Ne-am obișnuit cu etimologia slavică, dar poate e dacică de fapt fam.lexicală reprezentată de ghilan(bou alb), biliță(oaie albă) sau verbul a ghili(a albi). https://dexonline.ro/definitie/bili
    Nu știu dacă *berdz ar fi numit vreodată altceva decât mesteacănul. Așa cum arată și Olteanu, culoarea reprezentată de adj.ăsta era un compusă, nu alb curat ca-n albaneză.

    Comentariu de Sorin5780 — Februarie 10, 2016 @ 2:31 pm | Răspunde

    • Tilia tomentosa este ”bliri fletë-argjendte” sau ”bliri i bardhë” (ultimul cf. berdz)

      Comentariu de Roderick — Februarie 10, 2016 @ 2:48 pm | Răspunde

      • bliri i bardhë este sturionul alb conform traducătorului google, deși cred că ar fi trebuit să fie „blini i bardhë” (blini e forma cu articol hotărât).
        Bliri este forma cu articol hotărât pentru tei.

        În daco-română și aromână adj.bardz se traduce pestriț (alb cu negru, alb cu roșu, etc.), nu alb curat. Prin urmare nici dacica n-ar fi folosit adjectivul ăsta pentru tipul ăsta de tei. Dacă albaneza spune ceva despre dacică, probabil că teiul ăsta era „bliră ardzai(ș)” (IE *arg’- hidronim tracic Arzos; adv.oarzăn – clar, lămurit). :)
        Îmi place să-mi imaginez cum ar spune dacii la tot felul de chestii.

        teiu-beleiu n. în locuțiunea nu-i teiu-beleiu, ci-i beleiu-teiu, adică e tot una (CR.). [Lit. teiu alb].

        S-ar putea să avem o paralelă tracică pentru lat.tilium dacă urmărim toponimia sud-tracică. Știu sigur că apare den.latină în toponimia procopiană.

        Comentariu de Sorin5780 — Februarie 10, 2016 @ 3:22 pm

    • S-ar putea ca alb.bli să n-aibă legătură cu culoarea lemnului teiului dacă etimologia sa este comparată cu „Lithuanian blindìs ‎(“pussy willow”)”.
      Poate are aceeași explicație etimologică cu eng. linden tree. PIE *lent-o- „flexible (lat.lentus, slavicul lene) sau cu caracterul lipicios al sevei sale (let.liepa, pol.lipa). http://www.etymonline.com/index.php?allowed_in_frame=0&search=linden
      https://en.wiktionary.org/wiki/liepa
      https://en.wiktionary.org/wiki/lenis#Latin

      Lăpușul (lăpușul caprei, salvia glutinosa) are cu siguranță o astfel de explicație încă din limba dacică.

      Alb.bli ar explica și numele sturinului și al teiului în același timp. Poate e conectat etimologic de bănățeanul bleasc, cu toate semnificațiile sale ..băloase, inclusiv cel de putere conform semantismului dat de paralela sa slavică, (și/sau dacică) vlagă. Am mai discutat despre asta.
      https://hroderic.wordpress.com/2014/02/21/bleasc/
      Deschide un porcoi de posibilități, mai ales că alb.bli nu cred să fie singur singurel în lexicul lor.

      Comentariu de Sorin5780 — Februarie 10, 2016 @ 4:09 pm | Răspunde

  5. Verbul a breza și subst.brezae, brezătură ar putea indica un sens original de lut, argilă și sevă. Poate nu e conectat neapărat cu bg.breza ci cu rad. *bor (bară-mlaștină, bartiță- pojghiță de mucegai)

    Comentariu de Sorin5780 — Februarie 10, 2016 @ 4:33 pm | Răspunde

  6. ”În daco-română și aromână adj.bardz se traduce pestriț (alb cu negru, alb cu roșu, etc.), nu alb curat. Prin urmare nici dacica n-ar fi folosit adjectivul ăsta pentru tipul ăsta de tei.”

    Ce să zic, albanezii totuși îl folosesc.
    Din rădăcina bherǝĝ-, bhrēĝ- ”shine, white” provin și nume ale frasinului (lat. fraxinus, farnus) și ulmului (rus bérest).

    Lat. tilia semnifică și ”the inner bark of the linden, barkbands” (latinlexicon.org); cuvântul fiind folosit nu doar pt. coaja de tei, ci și pentru cea de ulm.
    Cf. sensului din rom., ”fibră din scoarța de tei, folosită la legat și la fabricat sfori, frânghii, rogojini”.

    Teiul a avut, f. probabil, această utilitate și în epoca dacică. Dacă ar exista un dacic *berz- ”tei”, m-aș gândi și la o rădăcină nesigur reconstituită, care cf. site-ului starling.rinet.ru (Nikolayev) este *bragh- ”rope, loop, net”, iar la Pokorny mer-1 ”to plait, bind; rope”; gr. βροχίς ”basket of bark”, βρόχος ”`loop (for hanging), knitting, ribbon, mesh”, sl. mrěža ”web, loop”.

    În acest context intrigă și faptul că scoarța mesteacănului are de asemenea multe utilități; pasht. barǯ `bast’ provine din PIE *bherǝg’- ”birch”, cf. starling.rinet.ru.

    Comentariu de Roderick — Februarie 10, 2016 @ 7:46 pm | Răspunde

  7. O încercare de a explica Bârzava: https://istoriabanatului.wordpress.com/2012/05/05/mircea-rusnac-o-carte-veche-despre-fostele-ruine-din-cartierul-moroasa-resita/
    N-am observat până acum, dar ciorra

    Comentariu de Sorin5780 — Februarie 11, 2016 @ 7:46 pm | Răspunde

    • Bârzava a avut mai multe denumiri în documentele medievale: „Borza, Burzua, Burzna, Borzva, Borsova, Borzova”.

      Burzna ar putea fi un adjectiv. Terminația (-na) este folosită astfel în limbile slave, baltice și ocazional și-n română. Probabil și-n albaneză dacă dăm crezare dicționarelor etimologice de cuvinte reconstruite. Este un procedeu indo-european de derivare.
      S-ar potrivi unui înțeles de râu rapid?

      Așa cum am discutat și pentru toponimul Sălciua, eu cred în continuare în existența unui sufix care se atașează unor adjective sau substantive formânând noi adjective care arată o caracteristică a râului.
      Pentru Moldua (hidronimul Moldova) s-a spus că are un fonetism maghiar medieval sau vechi românesc. Probabil și Burzua intră în categoria asta, dar poate este o formă autohtonă mai veche. La fel se pot spune multe și despre vechiul hidronim Brașov sau Brașovia (Fluvium Brassou, 1360). http://www.brasov.net/old/numele-stema/
      https://ro.wikipedia.org/wiki/Bra%C8%99ov
      Nu cred în etim.slavică, ci una probabil mai veche. Râul Brașov ar fi pârâul Graft, „care, până a fi canalizat, venea din Șchei învolburat și mare”, deci ar fi „abraș”. Așa cum am propus și pentru tracicul Hebrus, alt râu învolburat pe o porțiune a sa, ar fi rad. *ab-, *eb- cu sufixul adjectival -reș sau -ruș.
      A MAI AUZIT CINEVA DE UN SLAVIC *BARAS (CETATE, ADEVĂR)?

      Despre Sălciua, vchindea: „Mai e un sat Sălciva în Hunedoara (atest. 1455 Zaczwa, 1508 Salchwa). Pentru ambele ar merge explicația din slav. Selciova (derivate din ‘selo’ – ‘sat’). Chiar și pentru toponimul din Apuseni derivarea salcie – > sălci-ua pare trasă de păr. Dacă e să provină din rom. mai potrivit ar fi ‘sălciu’-a cu referire la gustul apei, un hidronim identic – în această interpretare top. primar – fiind atestat în zonă.”
      https://toponime.wordpress.com/2015/10/07/sunatoare-sunator/#comment-782

      Comentariu de Sorin5780 — Februarie 12, 2016 @ 9:26 am | Răspunde

      • Așezarea Brașov mai apare cu numele Borza și Burszam în diploma papală dată cavalerilor teutoni stabiliți în Țara Bârsei. Poate Graftul purta două denumiri (adjectivale, descriptive) cu același sens.
        Este aproape identic cu numele Burzua (Bârzava)

        Comentariu de Sorin5780 — Februarie 12, 2016 @ 9:32 am

  8. Dacă numele localității Berzobis provine de la numele râului pe care e situată, configurația terenului, vegetația locală etc. pot fi irelevante.
    Putea să-și ia numele și de la niște mesteceni care creșteau masiv altundeva pe cursul apei.

    La fel cu Aizis. Aici e mai greu de identificat râul (cum s-ar fi numit azi? Iaz, Iza?).

    Comentariu de Roderick — Februarie 11, 2016 @ 9:30 pm | Răspunde


RSS feed for comments on this post. TrackBack URI

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

Blog la WordPress.com.

%d blogeri au apreciat asta: