Istoriile lui Roderick

Aprilie 8, 2014

Coscai

Filed under: Alte istorii — Roderick @ 10:16 pm

coscái (-i), s. m. – Corb. Origine necunoscută. ” (DER, dexonline.ro)

Aparent, cuvântul aduce aminte de sinonime ale lui în limbi turcice: tc. kuzgun, tăt. козгын ”corb”. Localitatea Ion Corvin din județul Constanța a purtat chiar numele turcesc Kuzgun (”Corb”). Cf. site-ului etimolojiturkce.com, kuzgun ar putea avea la bază un vechi turcic kuz ”umbră, întuneric”.

Însă forma cuvântului din română nu poate reflecta un împrumut direct din turcă sau tătară.

 *

Dacă am admite posibilitatea ciudată a prezenței unui s infix în acest cuvânt, coscai ar putea fi rudă cu sanscr. kAkola / kAkAla ”corb”, din PIE kāk- ”to croak” (Pokorny), ca și lit. kāk’is  ”stăncuță”. Aceasta ar ”rezolva” și cazul altui cuvânt cu etimologie necunoscută: cioască ”broască râioasă”, din PIE  ku̯ak- ”croaking, quacking” (cf. v.gr. κοάξ, lat. coaxare ”a orăcăi”).

Însă mai probabil nu e vorba de un s infix, ci de altceva: s din coscai poate fi un mai vechi ș, posibil provenit dintr-un č (ci). Avem coscă =pisică, care coincide cu rus кошка (”coșca”), ceh kočka. (Alt exemplu: a mocicoli, a moșcoli, a moscoli = a murdări, toate din împrumutatul magh. mocskol „a murdări”).

Cf. lit. kāk’is  ”stăncuță” am fi putut avea un *coci , de unde *cocică, *coșcă și *coscai. Această variantă mi se pare mai plauzibilă decât posibila origine turcică menționată mai sus. Originea acestui *coci e altă problemă, nefiind exclus să fie autohton.

(Avem cociar = coteț pentru gâște, care ar fi natural să fie legat de numele gâștei, cf. porumbar = adăpost pt. porumbei. Posibil din una din cele două rădăcini PIE de mai sus (?) )

 *

Variante mai puțin probabile: din PIE k̂u̯es-, k̂us- ”to puff, sigh”; din PIE  kopso- ”mierlă” (v.gr. kópsikhos , sl. kosъ ”mierlă” (>Kosovo)), dacă e vorba de vreo conexiune coloristică; ori legat de coțcă , alb. (de origine slavă) kockë ”os”, dacă e vorba de obiceiul de a goli oasele de carne (?) (sufixul, cf. măsai ”față de masă” din masă).

Un cuvânt interesant, la a cărui rubrică Al. Ciorănescu scrie ”origine necunoscută” și atât.

 

Anunțuri

7 comentarii »

  1. De unde vine sufixul -ai?

    Comentariu de Sorin5780 — Aprilie 9, 2014 @ 2:19 pm | Răspunde

  2. cóscă, coști, (coiscă), s.f. – (reg.) 1. Zahăr cubic. 2. Piatră mică sau bucată de faianță sau gresie. 3. Zar. 4. Bucată pătrată din aluat (Grai. rom., 2000; Plăiuț). 5. (în var. coiscă) Încăpere foarte mică, unde, de obicei, se închid păsările de curte (Faiciuc, 1998; Dragomirești). – Probabil var. a lui coțcă „zar” (< scr. kocka „zar”); sau din magh. kocka „cub”.

    https://en.wiktionary.org/wiki/kock%C3%AB#Albanian
    mag.kocka și alb.kocka se citesc la fel, *coțca.

    Acum știm de unde vine "coțcar" (pungaș, șarlatan; < barbugiu).

    Oare n-am putea avea toate aceste sensuri formate pe teren românesc? Mă gândesc la lat. cōs, cōtem, care a dat cute, cuțit, ascuți, custură (*cuțitură). Iar dacă e dacic, custura ar trebui să fie coradical cu coasa, cosorul și cosca (pisica) prin rad. *kes, *kos “to comb, scratch; cut”. https://en.wiktionary.org/wiki/Reconstruction:Proto-Slavic/kosa

    Dacă vrem un sens pentru oase care să se potrivească tiparului mental *ascuțit – oase, atunci avem reg. cioante, pe lângă acest coscă (*coțcă < *cuțică)

    Probabil și cătușă (lat.catta) vin dintr-un radical cu sensul de zgârieire, la fel ca apelativul coscă (mâță, megl.mață – alb.mace; < a măți). Mă gândeam la dacicul cotiata, Kottis (zeița fertilității, a ierbii care *încolțește, năstimește)

    Trebuie să deosebim aici acele sensuri care nu corespund rad. nostru pentru cătușă (pisică), care, la o adică, merge tras din indo-europeană conform reg.cătun (pădurice, hățiș; cătur), eng.heath (der.heathen) < *kait- ‎(“forest, wasteland, pasture”; lat.bucetum, gal.coit, pădure)
    deci un nume al pisicii sălbatice, nedomesticite, ar putea fi european, nu afro-asiatic: https://en.wiktionary.org/wiki/cat#Etymology_1
    Numai că acea pisică sălbatică (selbă – sălbatic; cătun – cătușă) ar fi râsul. Alta nu știu.

    CĂTÚȘĂ s. v. ancoră, chingă, cormană, pisică, răsturnătoare.
    cătúșă (cătușe), s. f. – 1. Lanțuri cu care se leagă mîinile și picioarele arestaților. – 2. Ancoră. – 3. Cursă, laț. – 4. Capăt unde se fixează jugul. – 5. Traversă care leagă căpriorii unui acoperiș. – 6. Plantă erbacee (Bellota nigra)
    cotumbă https://dexonline.ro/definitie/cotumb%C4%83
    IE *kat- ‎ “to link or weave together; chain, net”.

    Comentariu de Sorin5780 — Iunie 16, 2016 @ 10:27 am | Răspunde

  3. cociar = coteț
    Cocĭoabă

    coșmagă f. Mold. bordeiu și în special colibă unde stau ciobanii. [Origină necunoscută]. Șăineanu, ed. VI (1929)
    coșmágă f., pl. ăgĭ (rus. kolymága, căruță). Est. Casa stîneĭ, adăpostu cĭobanilor la stînă. Șopron mic. Fig. Iron. Cocĭoabă. – Și coșmoagă (oa dift.), pl. e. În Munt. coșmelie (CL. 1920, 520, și ChN. I, 10) și coșmolie, coșneagă și coșnĭoagă. În Cov. și coșmándră, pl. e, șandrama.

    După mine r trebui să fie legat de ”cușmă”: https://dexonline.ro/definitie/cu%C8%99m%C4%83
    https://en.wiktionary.org/wiki/%D0%BA%D1%83%D1%87%D0%BC%D0%B0#Ukrainian

    vezi și comentariul nr.14:
    https://hroderic.wordpress.com/2008/12/04/caciula-si-cioc/
    IE *kew(ǝ)dh- ”to hide” (rom.cudă/hudă) trebuie să aibă și un morfem *kew-, cu numeroase lărgiri ale temei.

    Am arătat recent că exista un bardokukul (glugă cu manta albă) împrumutat de la illiri, similar ca funcției cușmei (2) ciobănești. l

    Coradicale:
    https://en.wikipedia.org/wiki/Castra
    https://en.wiktionary.org/wiki/castrum

    Semantismul cușmă/coșmagă ar trebui să fie explicat prin lat.cappa și cappana (cabana) sau gr. kalúbē, “hut” și kalúptō, “to cover, hide”.
    https://en.wiktionary.org/wiki/kul%C3%BCbe#Turkish
    https://en.wiktionary.org/wiki/colib%C4%83#Romanian

    alb.kasolle (hut, cabin, shack, sconce, bothy, shelter) are coradicale în limbile sarmatice: https://en.wiktionary.org/wiki/%DA%A9%D8%A7%D8%B2%D9%87#Persian

    Comentariu de Sorin5780 — Ianuarie 27, 2017 @ 9:51 am | Răspunde

  4. coscă =pisică < *kes- (“to scratch, itch”)
    mâță și coradicalele sale albaneze

    Pisica domestică are o istorie foarte veche pe teritoriul Balcanilor și a României. Șase mii de ani e o perioadă foarte lungă, deci e mai mult decât posibil ca și triburi pre-IE să fi avut o noțiune despre pisica domestică. https://www.youtube.com/watch?v=SgZKFVaSDRw
    Sunt anumite caracteristici distincte care premerg denumirea animalelor. Am dat mai sus verbul a măți mai mult pentru că seamănă fonetic, dar e posibil să fie un coradical.

    Mai era un cuvânt pentru un fel de scărpuitor din tema aceasta *maț. Cred că era conectat cu lat.materia, dacă îmi aduc bine aminte.

    În sfârșit, ideea este că mâța este numită după un verb cu sensul a zgâria, a zgrepțăna. În trecut mă gândeam că ar fi o formă traco-iliră *micia coradical al gr.mikro sau rom.mic (dacic Micia?). Un derivat *micia ar fi dat în română mâță (alb.mica)
    https://en.wiktionary.org/wiki/micio#Italian

    Comentariu de Sorin5780 — Iunie 23, 2017 @ 8:12 am | Răspunde

    • „Se pare că, în a doua parte a La Tène-ului, câinele devine şi un animal de importanţă cultică, găsindu-se exemplare de diverse marimi îngropate întregi în gropi. Pisica era încă foarte rară, fiind prezentă doar în situri din sudul României.” (http://enciclopedia-dacica.ro/index.php?option=com_content&view=article&id=642&Itemid=447)

      Dacii însă cunoșteau pisica sălbatică.

      Comentariu de Roderick — Iunie 23, 2017 @ 9:00 am | Răspunde

    • P.S.
      În persană și lituaniană, numele pisicii derivă din PIE *welp-.
      Lit. vilpišī̃s ”pisică sălbatică”, pers. gurba ”pisică domestică”.

      Comentariu de Roderick — Iunie 23, 2017 @ 8:28 pm | Răspunde

  5. Sunt locuri în țara asta care au avut un destin aparte de-a lungul istoriei lor. Rețin faptul că zonele Hargita-Covasna și Oltenia erau foarte populate și bine evidențiate prin multiple apărături (fortificații) pe înălțimi. Resursele lor subterane le-au asigurat importanța de mai târziu, încă din perioada proto-tracică, conform acestui articol:
    http://adevarul.ro/locale/targu-jiu/secretele-prototracilor-stramosii-tracilor-infiintat-drumul-sarii-cuprului-1_594f9f425ab6550cb8827d61/index.html

    Dacă s-ar fi păstrat un nume pentru aramă, probabil ar fi avut la origine sensul de culoare roșiatică. La fel și pentru celelalte minereuri cu excepția unuia, a fierului, care cred că putea avea și-n dacică un nume metaforic special legat de meteoriți, prima sursă de metale a IE-enilor.
    https://en.wiktionary.org/wiki/%D5%A5%D6%80%D5%AF%D5%A1%D5%A9#Old_Armenian
    Dacă nu mă înșeală memoria, avem și noi ceva mitologie legată de meteoriți.

    Comentariu de Sorin5780 — Iunie 26, 2017 @ 12:26 pm | Răspunde


RSS feed for comments on this post. TrackBack URI

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: