Istoriile lui Roderick

Aprilie 9, 2014

Jor

Filed under: Traco-geto-dacii — Roderick @ 8:08 pm

Am întâlnit acest cuvânt (posibil un hapax?) în glosarul unei ”Antologii de folclor din județul Maramureș” (Baia Mare, 1980). E considerat adverb (?). Nu i se dă o explicație; este citat doar versul în care apare:

”Jor, jor, jor, grădini cu flori”

Nu am întâlnit contextul în care apare acest vers; probabil există în cartea menționată, pe care însă nu o posed.

 

Chiar și în aceste condiții precare, cred că merită luată în calcul o ipoteză:  jor ar putea fi numele primăverii, o invocație a ei.

Originea: PIE *yōr- ”year, spring”; cf. lit. Jō̃ris ”zeul vegetației sau zeița primăverii”, rus яра, ceh jaro ș.a. ”primăvară”, engl. year, lat. hornus ”of this year”.

E probabil un cuvânt moștenit din substrat și trecut prin aceleași transformări care au dus la june (lat. iuvenis), junincă (lat. iūnīx). Poate că dacii spuneau *ior; am fi avut un i inițial și dacă era împrumutat din slavă.

 

(S-a întâmplat ca acest mic articol să apară cu puțină vreme înaintea Duminicii Floriilor. N-a fost ceva premeditat.

Căutând prin sertarul memoriei am găsit acest cuvânt simplu, din care parcă iradiază o putere de dincolo de lume. Prospețimea renașterii.)

 

Anunțuri

13 comentarii »

  1. Probabil vine de la slavii de vest sau ruși, dar în Apuseni circula reg. iară (grâu de primăvară) și un omonim fără legătură etimologică: iar (mal râpos sau braț sec al unui râu).
    russ jarь `summer grain

    Comentariu de Sorin5780 — Aprilie 9, 2014 @ 8:47 pm | Răspunde

    • Nu e slav, după cum am zis :)

      Iar- mal râpos poate fi (cine știe cum?) din PIE ereu-2 ”to tear” (Pokorny) / *(o)rū- .
      Avem și iarc ”șanț de hotar”, poate cu o origine turcică, cf. tc. ark, magh. árok ”ditch”. Dar există PIE er(e)k-2 ”to tear, cut, split” (Pokorny).

      Comentariu de Roderick — Aprilie 10, 2014 @ 12:32 pm | Răspunde

      • „A Roman origin for the Jarak channel which by-passes the bends of the Savusbelow Sirmium has been accepted from association with the road station Fossae (Serbian jarak = Latin fossae)”

        Comentariu de Sorin5780 — August 31, 2014 @ 8:23 am | Răspunde

    • Am spus nelegat etimologic, dar poate mă înșel. Avem acest bizar vb. „ií vb. IV (înv.) A merge, a se duce.” (lat.eō- I go, infinitiv īre) din care rezută și *yōr- „an” http://en.wiktionary.org/wiki/eo#Pronunciation_2
      Poate fi dacic (reg.iț), iar conjugările ar fi fost diferite.

      „mal râpos” semnifică cu pante repezi, deci semantic ar merge conectat, la fel și cel de secat, unde s-a „dus” apa.
      Poate fi verbul cu unul din sufixele adjectival -ris, -ras. sau *ar (valley, hollow) cu un adaos „i”lung ca în slavă sau albaneză și tracică (ex: Iatrus- nume de râu; deși unii, adică „io”, ar spune că e articolului „i” albanez ce se pune în fața adjectivelor).

      Mai sunt și verbele a uricui, uriceală (a defrișa) sau uric (crâng, cătun montan), orată (defileu) , oreav (un articipiu?) https://toponime.wordpress.com/2013/10/24/orata-si-uric-taietura-si-defrisare-in-istoria-carpatica/

      Comentariu de Sorin5780 — Aprilie 10, 2014 @ 1:24 pm | Răspunde

    • În Dobrogea reg.iar – râpă, prăpastie(?) din turcă, coradical cu acel „iar” din Crișana de origine maghiară sau kazară.
      tc. sel „torent, şuvoi, puhoi” și rom.jielț, posibil să fie coradicale
      http://www.dacoromania.inst-puscariu.ro/articole/2002-2003_14.pdf

      Comentariu de Sorin5780 — Mai 15, 2014 @ 11:37 am | Răspunde

  2. S-ar putea sa va uitati in directia gresita. Se spune ca in Maramures exista o suma de cuvinte in care litera „o” se inlocuieste cu „u”. Probabil daca ati cauta cuvantul JUR, s-ar elucida problemele.

    Comentariu de Lumitronic — Aprilie 11, 2014 @ 10:02 am | Răspunde

  3. PRÍOR1, priori, adj. (Pop.; despre miei) Născut primăvara foarte timpuriu. [Pr.: pri-or] – Et. nec.
    Ar putea fi încă un derivat în care intră numele IE al primăverii …sau latin http://en.wiktionary.org/wiki/prior#Etymology_2

    Trebuie separat de împrour, derivat sau coradical cu lat.pro (before, înainte – devreme) sau o variabilă conformă cu prefixul lat.prae din *per- lat.per- through, forward și alb.për ?
    Unul trebuie legat de etim.lui poruri, porurea. (*which is beyond?).
    http://en.wiktionary.org/wiki/Appendix:Proto-Indo-European/per-

    și IE *or *or(w)- to lift, to rise, to move.
    Merge și *ar- goat, lamb, o dezvoltare semantică din același radical. http://starling.rinet.ru/cgi-bin/response.cgi?single=1&basename=%2fdata%2fie%2fpokorny&text_number=+497&root=config

    Comentariu de Sorin5780 — Aprilie 11, 2014 @ 12:52 pm | Răspunde

    • Prior este „pre-ior”, adica inainte de ior. Adica foarte de timpuriu

      Comentariu de sabinus — Decembrie 25, 2015 @ 1:28 pm | Răspunde

  4. Aveau și slavii un zeu Jarilo, ce corespunde lui Joris: http://en.wikipedia.org/wiki/Jarilo
    Sunt asemănări vagi cu Armindeni ( var. Armendina, Armindin şi Arminder) http://www.click.ro/lifestyle/sanatate/Traditii-spor-sanatate-Armindeni_0_1385861473.html

    Numele consoartei sale, Morana, e asemănat cu Mars (arhaic Mavors) ca etimologie. Cred că se referă la *(a)mewǝ-, *mwō- „to move, drive”.
    Dar Armindeni (probabil o coruptelă) ce poate însemna?

    Comentariu de Sorin5780 — Aprilie 14, 2014 @ 7:31 pm | Răspunde

    • Drăgaica sau Sanziana e numita in diferite zone etnografice „Dardaica, Imparateasa, Stapana Surorilor, Regina Holdelor, Mireasa, Dârdora”.
      Surprinde într-un fel cât de apropiate era aceste sărbători ale noastre cu ale slavilor privind Jarilo și Morana.
      Chiar și jocurile călușarior și ale drăgaicelor corespund și erau complementare. În unele zone la noi se punea și momâie din paie și ochii din cărbuni, la fel ca efigia slavilor. Deci aveam probabil o zeiță și un zeu, așa cum erau Drăgaica și Drăganu, Împărăteasa și împăratul. Celebrau un ritual al unirii celor doi, apoi cea care juca Drăgaica avea interdicție a se mărita 3 ani.

      Călușarii, un ritual cablin, oferă cel mai evident indiciu că avem de-a face cu un Jarilo trac. Eu cred că e mutul, ludic și obscen cu simbolul lui falic și giumbușlucurile ce sparg monotonia ritualică, un simbol al fertilității dar și un „trickster” la fel cum e portretizat la slavi, baltici, și alții. http://www.calulmagazin.com/index.php?limba=ro&pagina=articole&v1=editorial&v2=un_ritual_cabalin_-_calusarii&v3=221

      Comentariu de Sorin5780 — Mai 16, 2014 @ 6:04 pm | Răspunde

  5. Jor ar putea să provină din lat. jūbilum ”a wild cry, shout, shepherd’s song” (latinlexicon.org), ca nor din lat. nūbilum.

    jūbilō, jūbilāre ”to shout, to raise a shout of joy” (latinlexicon.org)

    Comentariu de Roderick — Decembrie 9, 2015 @ 5:35 pm | Răspunde


RSS feed for comments on this post. TrackBack URI

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: