Istoriile lui Roderick

Aprilie 14, 2014

Unde s-a ascuns castorul

Filed under: Traco-geto-dacii — Roderick @ 9:12 pm

Pentru foarte puțini lingviști numele brebului (castorul, Castor fiber) ar putea fi dintr-o sursă latină sau chiar autohtonă. Este foarte probabil un cuvânt de origine slavă:

breb (brébi), s. m. – Castor. Sl. bebrŭ, bebrĭ și de asemenea bibrŭ, bobrŭ (Miklosich, Slaw. Elem., 15; Lexicon, 34; Cihac, II, 28; DAR); cf. rus. bobrĭ, pol. bóbr, ceh. bobr, cr. breber. După Miklosich, Fremdw., 77, espe un cuvînt împrumutat de sl. din vreo limbă străină, ceea ce l-a determinat pe Philippide, Principii, 140, să creadă că slavii îl împrumutaseră din rom.; totuși, după Berneker 44, este cuvînt indo-european, normal în sl. Der. din rom. plecîndu-se de la lat. fiber, propusă odinioară de Diez, I, 63 și reluată de Koerting 1291 și de Philippide, fusese deja respinsă de Cihac, I, 29 și Densusianu, Rom., XXXIII, 275 și Hlr., 98. Cf. breabăn.” (DER, dexonline.ro).

Rădăcina PIE a cuvântului este *bhebhr-u-  ”beaver”/ bher-5 ”shining, brown” la Pokorny.

Pe seama acestei rădăcini e pus numele tribului tracic Bebryces (după I.Duridanov e vorba chiar de numele castorului ca animal totemic;  I.I. Russu se referă doar la radicalul IE cu sensul de ”brun”).

După regulile evoluției fonetice din cuvintele de origine latină, un dacic bebr- ”castor” ar fi dat în română probabil *băur; cf. făurar din lat. fĕbruarius , flaur din lat. flabrum. Însă acest *băur seamănă prea bine cu bour, fapt care a contribuit probabil la dispariția lui și adoptarea slavului breb (cu care nu mai există posibilitatea confuziei omonimice).

E posibil ca un nume dispărut al castorului să fi fost ”bour de apă/baltă” (numele de ”boul bălții” e purtat azi de alte specii: două broaște, o pasăre și un gândac; ”boulean” se mai numește avatul).

E de așteptat să regăsim acest nume al castorului în toponimie; desigur, confundat cu bourul. S-ar putea distinge între cei doi doar dacă natura locului ar oferi un habitat favorabil castorului și nefavorabil bourului; nu ar fi locul bourului în pădurile de brad de la munte, de exemplu:

”With its hypsodont jaw, the aurochs was probably a grazer and had a food selection very similar to domestic cattle. It was not a browser like many deer species, nor a semi-intermediary feeder like the wisent.Comparisons of the isotope levels of Mesolithic aurochs and domestic cattle bones showed that aurochs probably inhabited wetter areas than domestic cattle.Schneeberger describes that, during winter, the aurochs ate twigs and acorns in addition to grasses.

After the beginning of the Common Era, the habitat of aurochs became more fragmented because of the steadily growing human population. During the last centuries of its existence, the aurochs was limited to remote regions, such as floodplain forests or marshes, where there were no competing domestic herbivores and less hunting pressure.”  ( http://en.wikipedia.org/wiki/Aurochs )

Avem, în Transilvania de Vest, un interesant regionalism:

BÁUR adj. v. activ, harnic, muncitor, neobosit, neostenit, silitor, sârguincios, sârguitor, vrednic, zelos.”

Acest cuvânt ar putea condensa -ce coincidență!- tocmai însușirile prin care se face remarcat castorul. Mi se pare însă greu de crezut să regăsim în el vechiul nume al animalului. La prima vedere, m-am gândit la destoinicul țăran german (”Bauer”), apreciat pentru hărnicia sa; dar n-am studiat mai îndeaproape cuvântul.

Anunțuri

5 comentarii »

  1. Pe unul din vasele de la Ocnele Mari, Valcea, s-a descoperit o inscriptie „REB”. Vasile Lovinescu spunea ca Romania are 4 animale sacre: BOUR, VIER, BERBEC si CERB. Interesant este ca toate contin acest grup de litere REB, intalnit dupa cum se vede si in cuvantul „breb”. In general, REB insemna o marca regala. Raman intrebari despre cum s-au format aceste cuvinte. In orice caz, treaba cu slavizarea cuvintelor este fix pe invers: slavii luasera cu ei de pe aici. Nu mai departe, guvernul lui Putin se apuca sa afirme de curand ca rusii se trag dintr-un trib coborat din Carpati.

    Toate bune, felicitari pentru munca depusa si staruinta!

    Comentariu de Lumitronic — Aprilie 15, 2014 @ 12:29 pm | Răspunde

    • În legătură cu slavii, a existat bănuiala că în timpuri străvechi nu au cunoscut fagul (numele slav al acestui arbore -buk- se pare că este un împrumut germanic).
      Harta distribuției actuale a fagului e aici – http://www.euforgen.org/fileadmin/www.euforgen.org/Documents/Maps/JPG/Fagus_sylvatica.jpg

      În Munții Carpați fagul este arborele dominant. Dacă slavii s-ar fi format undeva în Carpați -ceva mai la nord, bineînțeles- ar fi mai logic să aibă un cuvânt propriu pentru acest copac.

      Mai demult am speculat că strămoșii slavilor ar putea fi acei ”sciți plugari” pe care îi menționează Herodot. O speculație, desigur.

      Comentariu de Roderick — Aprilie 15, 2014 @ 1:18 pm | Răspunde

      • Desigur, mai exista doua ipoteze:
        1. Au plecat din Carpati si au inaintat intr-un areal unde nu exista fagul. Au trecut 3-4-5 generatii cat sa se uite numele „fag”, dupa care a venit cineva din neamul germanic cu denumirea.
        2. Tribul a populat intai tinuturile germanice dupa care s-a transmutat in zona Rusiei. De reamintit ca alfabetul chirilic este un alfabet de origina runica. Tot despre rune, ele s-au conservat suficient de bine la popoarele nordice. Granita dintre popoarele nordice (a se vedea Finlanda) si cele slave (a se vedea Rusia) este foarte subtire.

        Comentariu de Lumitronic — Aprilie 15, 2014 @ 5:03 pm | Răspunde

  2. Baur și cu bănățeanul paur sunt sinonime din germanul bauer (minoritarii noștri aveau origini eterogene, veniseră și valoni), dar unde circula adj. baur. Cumva în vestul țării, în Crișana?
    Din istoria pe care o știu, germanii de la noi nu prea munceau pământul în tandem cu iobag român. Cine să fi introdus adjectivul?
    Dacă nu știam de germ.bauer/baur, cred că singurul radical valabil ar fi fost *bhūr- [*bhAur-, *bherw-] – ”to move quickly, be excited”(Pokorny *bher- to swell, boil, get high)
    http://starling.rinet.ru/cgi-bin/response.cgi?single=1&basename=%2fdata%2fie%2fpokorny&text_number=+230&root=config

    Ar fi minunat să avem o atracție paronimică între termenul germ. și unul necunoscut. Măcar metaforic, sensul ”get high” se găsește printre der.lui bour, chiar dacă e mai direct ș mai deloc metaforic: a boura, vb. (a îndrepta, a înălța, a ridica).
    aburca cf. cu lat *arboricare.
    alb.burmë – fully ripe.
    reg.burcă- turtă de mălai coaptă pe…

    Surprinde și forma de sufixare, -ur e întâlnit la adjectivele noastre. Pare chiar o exagerare toată polologhia. Unde s-o găsi un astfel de ”über-bauer ”?
    BÁUR adj. v. activ, harnic, muncitor, neobosit, neostenit, silitor, sârguincios, sârguitor, vrednic, zelos.

    Comentariu de Sorin5780 — Aprilie 18, 2014 @ 3:19 pm | Răspunde

  3. IE *bher- brown, dark (tracic beras- brown, swarthy, lit.beras- brown, skt.babhru- redish-brown ) http://en.wiktionary.org/wiki/brown#Etymology

    Să zicem că bărnaci (brunet) este germanic prin intermediul maghiarei, dar adj.barată (cu pete negre pe bot) din lexicul păstoresc nu poate fi autohton?
    Dacă avem o metateză spre *brebu, s-ar putea ca radicalul coloristic original să fi suferit aceeași metateză pentru breabăn, (brebenoc, bărbănoc (Mold.), bărbînoc (Maram.) și berbenoc), dacă nu cumva acesta din urmă e doar subst. breb sufixat, însemnând culoare brebului.

    Comentariu de Sorin5780 — Mai 11, 2014 @ 3:09 pm | Răspunde


RSS feed for comments on this post. TrackBack URI

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: