Istoriile lui Roderick

Aprilie 16, 2014

Potaissa, izvorul sărat

Filed under: Traco-geto-dacii — Roderick @ 10:33 pm

Revin în niște locuri dragi mie, cu o posibilă (?) elucidare a numelui anticei Potaissa/ Patavissa.

Acesta ar putea însemna ”izvorul sărat”. Prima parte, cf. v.ind. paṭu- ”sharp, pungent, acrid, harsh, saline, salt”, din PIE *plt-u-  .

A doua parte a fost discutată de Sorin Olteanu în legătură cu toponimul tracic Saldovissa/ Σαλδοβυσσα ( http://soltdm.com/langtdm/thes/s/Saldo.htm ); ar fi însemnat ”izvor” (”Traducerea latină caput arată limpede că formanţii –κελα şi –βυσσα însemnau „izvor” ”). După I.I. Russu (”Limba traco-dacilor”), -vissos ar putea proveni din PIE u̯eis-3 ”to flow” (cf. Vistula ș.a. ), dar și din u̯eik̂- ”casă, așezare”; însă pentru S.Olteanu ”nu are o etimologie acceptabilă”.

Într-un articol recent ( http://history.uaic.ro/wp-content/uploads/2013/01/Classica-et-Christiana-9-1-2014-5martie.pdf ) Dan Dana și Sorin Nemeti abordează și numele Potaissei, explicând a doua parte a numelui ca ”izvor” (datorită sinonimiei Saldovissa-Saldokela, deja prezentată în articolul lui S.Olteanu); prima parte rămâne neexplicată, în subsol fiind menționate etimologiile propuse (”douteuses”). Pentru cei mai mulți lingviști (sau toți?) care au acceptat separarea Pata-vissa, ”pota” ar însemna ”mare”.

Explicarea numelui ca ”izvorul sărat” ar corespunde perfect geografiei locului.

Am avea de aici un nume dacic al sării (*pot-/pat- ?), destul de neașteptat și straniu, dar explicabil.

59 comentarii »

  1. Potulatensi, trib dacic localizat de V. Pârvan în N Olteniei și V Munteniei; probabil denumirea e legată de însemnatele depozite de sare din regiune.

    Comentariu de Roderick — Aprilie 17, 2014 @ 8:17 am | Răspunde

  2. Nu cred că dacica avea probleme în a reproduce [pl], nici [lt] din formele posibile *palt- sau *plat-
    gr.πλατύς`(platus) salty’
    Poate avem reg. plot din rad. ăsta: plot, -uri, s.n. – Crestătură adâncă, de formă pătrată, cioplită spre capătul unei bârne, pentru îmbinarea cununilor unei construcții (Stoica, Pop 1984). – Cf. fr. plot.

    Dacă inspirația ta e corectă te îndrum spre alt radical mai comod: IE *pewǝ- to hit, to hew (”to hit, sharp”)
    http://starling.rinet.ru/cgi-bin/response.cgi?single=1&basename=%2fdata%2fie%2fpiet&text_number=++1977&root=config
    Probabil că reg.mold. a păli (a lovi) nu e străin de acest radical, nici reg.pută (izvor) sau măcar o parte din sensurile lui pală: ”adiere, val; șir, rînd, serie; postată, porție de paie care se apucă cu furca; strat de cărămizi, de tencuială; capriciu, toană”.
    Altele:
    ”alb. paljë „serie”,mag. palla „șir de iarbă cosită”, palie, s. f. (suflare, adiere), cuvînt folosit de D. Zamfirescu, [..] palenka; păliciune (var. pălitură), s. f. (ardere); păliș, adv. (Olt., oblic); pălișat, adj. (Olt., oblic); paliz, s. n. (înv., apoplexie). Scriban, Arhiva, XV, 445 și REW 6166 par să confunde pe păli „a arde” cu păli „a se face palid”, care este neol. Cf. pălăi și der. sale expresive. ”

    Nu putea lipsi sufixul -ro: púră, púre, s.f. (înv.) 1. perioada împerecherii la bovine. 2. pasiune.

    Amintesc coradicalele latine: ”lat. pavīre `beat, stomp ‘, pavīmentum n` hard-packed ground floor’; puto,-are `cut ‘, puteus `trench, pit, well ‘ ”

    Pentru Patavissa cred că s-a mai propus undeva derivarea din *peu-1, peu̯ǝ- : PU- to clean, sift (Pokorny) de unde iese lat.purus sau….
    Nu cu mult timp în urmă căutam prin Dex câteva cuvinte și am dat peste acest bizar arhaism: pótă, póte, s.f. (reg.) noutate. Ar face carieră în loc de „breaking news”! :)

    PS: numele acestor potulatensi( *potulatae; potu- izvoare?) trebuie conectat cu o serie de trei alte nume tribale. Mă refer la tema secundă comună și altora: cælelatæ (kele- isvor?) , denthelatæ (denthi- culturi de orz), tilatæi (ti- apă topită)
    Ar putea semnifica „întindere” ca lat. latus din IE *stela-, *stlā- „to spread”. Mi-a rămas în cap acel reg.maram. lătână rea (om rău). Ar fi haios să avem sensul de „om” dintr-o limbă tracică. (țeară/țară-țăran).
    Dacă avem sufixul de plural iranic și albanez -etă, -tă, înseamnă că numele acelea prezintă un alt sufix în -lo înainte. Questiones after questiones!

    Comentariu de Sorin5780 — Aprilie 17, 2014 @ 10:00 am | Răspunde

    • Sunt mai multe toponime sufixate oarecum bizar: Cireșata, Buscata, Măgurata, Gurguiata, Picuiata, Horoiata(?), Costișata, Fundata, Lungata, Gropata, Lăpușata, etc.
      Un anume Ștefan Pasca analiza Horoiata atribuindu-l reg.horoi (ciocănitoare), iar sufixul adj.-ata ar traduce acest toponim în „loc bogat in horoi.“
      Altă speculație se baza pe denumirea mai veche Hovarleata (Hovraleata) din ucr. hovrah- tiștar, ce s-ar traduce astfel „bogat în tiștari.
      *alb.lag- to wet, moisten / lëgatë- morass, bog, puddle, pool.

      Pentru ca acest sufix să afecteze și glosele antice ar însemna că respectivele zone tribale pornesc de la anumite descrieri geografice decât de la un nume tribal.
      http://www.academia.edu/382709/Peter_Delev._Once_More_on_the_Thracian_Strategies_of_Claudius_Ptolemy._._2009_245-253
      “The strategies in this province [Thrace] on the side of the two Moesias and around Mount Haemus are the following, beginning from the west: Dantheletica, Sardica, Ousdicesica, Selletica; on the side of Macedonia and the Aegean Sea in the same order are Maedica, Drosica,Coeletica, Sapaica, Corpilica and Caenica; and above Medica is Bessica, under it is Bennica, and further on Samaica. In the coastal region from the city of Perinthus to Apollonia is the strategy Astica”.

      Cælelatæ e teritoriul tribal, iar Coeletica e numele strategiei. (gr. koilon- basin, valley, depresion)
      Denthelatæ (teritoriul) – Dantheletica e strategia. (-ica e sufix generalizat pentru strategii)
      Potulatae nu are strategie.
      Din astea (două) observ că strategiile păstrează sufixul de plural -et , pe când teritoriul per ansamblu nu-l mai are. Dacă pentru primele două s-ar putea postula un genitiv în „e” înainte de tema *latae, pentru Potulatae nu mai e cazul.

      Diversele toponime Măgurata s-ar putea nota *Măgulata fără rotacizare, deci pentru Potulata s-ar putea propune *Potula

      Comentariu de Sorin5780 — Aprilie 18, 2014 @ 12:44 am | Răspunde

  3. Forma IE *plt-u- e firește o reconstrucție, poate nu e perfectă (teoretic ar putea exista de ex. forme paralele pa-l-t și pa-t). Cred că e posibilă o evoluție fonetică regională, din același radical, care să ducă la o formă transcriptibilă prin Pota-/Pata.
    S-ar putea să nu fie un cuvânt 100% tracic, zona a fost cândva dominată de agatyrsi, asimilați mai târziu în masa populației dacice. Agatyrsii trebuie să fi controlat cândva nu doar resursele de aur ale Transilvaniei, ci și pe cele de sare.

    PIE pēu- ”to hit; sharp” ridică problema vocalismului (ar tr. tracic peu-/pu- ). La fel *peu-1, peu̯ǝ- ”to clean, sift”.

    Tot ignorând vocalismul ar putea fi și (s)p(h)ē̆i-1 ”sharp, sharp stick” (Pokorny)/ *spēy- (sph-) ”prickle”, *peit- ”meal”, *peu̯ǝ- ”to rot, stink” (Pok.).

    Dar pē(i)- ”to harm, scold” (Pokorny) ar fi mai probabil fonetic; de aici, via lat., ”a păți”.

    O altă posibilitate ar fi ca *pot- ”sărat” să fie legat chiar de PIE poti-s ”master”.

    Din PIE *kert-/*kret- ”strong” provin v.ind. krátu- `plan, resolution, purpose; power, ability’ și kaṭu- `pungent, acrid, sharp, bitter’.

    E posibil ca PIE poti-s să fi avut și sensul de ”puternic” (cuvânt care are la origine chiar PIE poti-s!). ”Sărat” ca ”gust puternic”, semantism cf. v.ind. kaṭu-; lat. potestas ”power”, engl. fad ”puternic, curajos, mare”.

    Comentariu de Roderick — Aprilie 17, 2014 @ 7:56 pm | Răspunde

    • Încă de la nivelul dialectal indo-european, proto-tracica transformă IE *ē în*ā și abia mai târziu are loc labializarea lui [a]. E o transformare bine argumentată în albaneză și sunt câteva și în română.
      IE pēu- ”to hit; sharp” devine proto-tracic *pāu, dacă s-au refăcut cât de cât corect acești radicali.

      Comentariu de Sorin5780 — Aprilie 17, 2014 @ 8:26 pm | Răspunde

  4. Potulatensi -poate din numele unei localități, *Potulata, cf. buridavensi din Buridava.

    Aduce aminte de Gerulata, localitate din Panonia; mai este Gerulatae pe Dunăre, malul drept.

    Pe harta de aici – http://soltdm.com/geo/pubmaps/1.htm , potulatensii apar pe Mureș, zona munților Poiana Ruscă.

    Comentariu de Roderick — Aprilie 17, 2014 @ 8:48 pm | Răspunde

    • A.D.Xenopol citează pe un anume geograf Ravenat care-și compune lucrarea pe la sf. sec.VII, după strămutarea bulgarilor în Moesia. Menționează toate orașele Daciei Traiene ca fiind ocupate de bulgari, ba chiar dă câteva orașe care nu apar pe Tabula Peuntingeriană: Burticum, Canonia, POTULA, Bacaucis și altele.
      Istoria românilor din Dacia Traiană pag.366-367

      În dicționarul lui Dorin Ștef avem amintirea unei realități istorice?
      bulgár, -i, s.m. – Poreclă pentru locuitorii din Suciu de Jos-Lăpuș: „Pântru că de acolo să gată țara; îs din jos de Lăpuș”. Apelativul accentuează poziționarea sudică, în raport cu Țara Lăpușului, a loc. Suciu de Jos, băștinașii fiind porecliți după etnicii din sudul României (< Bulgaria). În spatele ironiei se ascunde o mentalitate: pentru maramureșenii din societatea tradițională, "țara" se mărginea la hotarele satului sau ale regiunii (A se vedea polisemantismul termenilor străin / străinătate și țară). – Din sl. bǔlgarinǔ.

      Comentariu de Sorin5780 — Mai 2, 2014 @ 7:34 pm | Răspunde

      • http://www.crispedia.ro/Navalirea_bulgarilor_in_Dacia
        Gubali pentru Caput Bubali si Zizis pentru Aizisis. In primul am putea avea o deformare bizara a lat.bubali sau chiar numele dacic paralel cu cel roman.
        IE *gow ar fi devenit*gav sau *gau iar pentru termenul de cap am putea sa extrapolam pe baza alb.balla- frunte sau numele Decebalus.

        Comentariu de Sorin5780 — Mai 3, 2014 @ 8:21 am

      • Caput (Bubali) parcă însemna aici izvor. Acest *bali e poate din PIE *bhel-2 „to blow, swell” ?

        Hasdeu susținea că dacii au *bo- pentru bou (în ”budatla”), fiind o influență celtică.

        Comentariu de Roderick — Mai 4, 2014 @ 11:26 am

      • Numele de familie Bulgar apare la noi cu precădere în 3 zone: Timiș (unde sunt bulgarii bănățeni), S-E Munteniei (unde sunt bulgarii munteni) și jud. Bistrița-Năsăud spre sudul Maramureșului (vezi site-ul nume.ottomotor.ro).
        Nu poate fi un nume prea vechi.

        În cronicile noastre țin minte că bulgarii erau numiți șcheai (=slavi).

        ”Șcheaŭ m., pl. Șcheĭ (mlat. *Sclavus, Slavus, Slav, alb. škĭa, Bulgar; it. schiavo, fr. esclave, sp. esclavo, pg. escravo, sclav. V. sclav). Bulgar saŭ Sîrb (Vechĭ). Șcheiĭ din Brașov, un cartier al Brașovuluĭ, locuit odinioară de Bulgarĭ, astăzĭ romanizațĭ (numițĭ și Trocarĭ).” (Scriban, dexonline.ro)

        Comentariu de Roderick — Mai 4, 2014 @ 1:53 pm

      • O idee ar fi ca Gubali să fie un genitiv dacic tradus „al capului” din IE *g(‘)hebhal- ”top, head” . Probabil nu vom afla mai multe până nu studiază cineva toate referințele cartografice și istoria locurilor.
        Doar ca omonime amintesc let.guba (heap, pile) sau alb. gobellă (deep place (in water), gobetă(hollow). Ar putea fi a doilea toponim explicat prin albaneză din teritoriul Albocensilor.

        reg. gubă (sarică, suman mițos; IE *gaw- wool), coradical cu goagă cf. *guga- ball ..din http://starling.rinet.ru/cgi-bin/response.cgi?single=1&basename=%2fdata%2fie%2fpokorny&text_number=+581&root=config

        Și numele de așezări cu nume romano-grecești aveau paralele lor traco-ilire. Pentru Egeta, Xenopol găsește că ar mai fi fost numit Zanes de unii autori. (Procopius), Curios nume!

        Comentariu de Sorin5780 — Mai 10, 2014 @ 10:34 am

      • „Apelativul accentuează poziționarea sudică, în raport cu Țara Lăpușului”

        Ar fi interesant ca ”bulgar” să se fi suprapus peste un termen (autohton?) însemnând sudic. Eventual din rădăcina IE bheleg- ”a străluci”, cf. let. bal̃gans ”albicios” (cul. albă este asociată sudului, strălucirii Soarelui).

        Comentariu de Roderick — August 2, 2014 @ 4:09 am

      • Pentru cazul unui dacic *gubal – cap, țeastă, deși e cam fantezistă ideea:

        găvălie , s.f. = ţeastă, caraniu. (,,Capule, capule/ Fire-ai tu a
        dracului,/ Troscoţel de pe nedeie/ Vie dracu să te ieie,/
        Troscoţel din munte-n munte,/ Sări-ţi-ar ochii din frunte,/
        Să rămână găvălia,/ Să se ouă ciorcârlia!” – descântec de
        durere de cap./ lat. ,,cavus”/

        Ar mai fi unul sau două corespondente apropiate ca sens: găvan și/sau gaură (*cavula cu rotacizare și sincopare), arom.gavră; ceva similar și-n albaneză: zgavër; (oare și *gavrë?) http://en.wiktionary.org/wiki/gav%C3%ABr#Albanian
        Eu mă gândeam la gobellë/gobetë (loc adânc în apă). *gʷabh- to sink, to plunge

        dacic *gabra – adâncime, adâncitură, o eroziune a apelor sau loc adânc într-o apă?
        Râu getic Gabranus

        Tot la capitolul ăsta, alb. kafkë- skull > *proto-alb.*kauk
        http://en.wiktionary.org/wiki/kafk%C3%AB
        Mă gândesc la o nouă explicație a caucoensilor. :)
        La fel și pentru cotensi de la cotul Carpaților: alb. skutë- corner, hideaway, hiding place, hide, hole, dump.
        Avem mai multe derivate posibile ce ar face ca un termen „cot” să fie comun dacicei și latinei din radicali diferiți.

        Coincidență sau nu, e și numele unui neam muscelean, al Coteneștilor, cunoscut istoriei noastre. Erau niște oameni pe placul meu, dintr-o bucată.

        Comentariu de Sorin5780 — Octombrie 1, 2014 @ 12:08 pm

      • cobârlă și cobârnă ar putea proveni din rad. *gʷabh- to sink, to plunge.
        De obicei e invers, [c] devine [g].

        În zona Hunedoarei se spune gobârlău sau „pat cu gobârlău” la „patul cu acoperiș și perdele”. Cobârlău cu sensul de bârlog sau loc ascuns nu este atestat în zonă.

        Comentariu de Sorin5780 — Octombrie 1, 2014 @ 12:25 pm

      • Caput Bubali s-a păstrat ca Valea Boului; v. http://www.istorie.ugal.ro/anale/6/602%20GOSTAR.pdf

        Comentariu de Roderick — Octombrie 7, 2014 @ 10:34 pm

      • *bheleg- ”a străluci”, cf. let. bal̃gans ”albicios”

        Giuglea-Vâlsan (Dela Românii din Serbia) consemnează „berbeci belgi” (albi) la pag.388. N-am citit cartea, era consemnat într-o revistă de dialectologie.

        Comentariu de Sorin5780 — August 11, 2016 @ 6:08 pm

  5. Reconsider valabilitatea ideii despre sensul de sărat al temei *pata/*pota. Cred că dacica, ca și albaneza, ar fi putut elimina una din consoanele grupului ”lt” lungind pe cea rămasă, ca fel cum a făcut-o alb. cu grupurile de câte două oclusive( p, b, t, d, k, g) în care prima dispare sau ”sl” spre ll, ”rn”spre rr (dacă îmi aduc bine aminte;sigură este *rw spre *rr în alb.) și ”ld spre ll conform cu mallth (”pad under the paw”) din proto-alb.*maldwa (coradical lat.mollis < *molduis).

    Pentru exemplul din urmă am mici îndoieli. S-ar putea propune mai ușor o formă *molwa cu asimilare spre *moll- în albaneză și *mall în albaneză.Până la urmă radicalul IE este *(a)mal[a]- / -e-, *(a)mlā- ”to soften, to weaken; soft, weak, tender”.
    Se aplică separat și lărgirea radicalului spre *mald- cu sensurile cunoscute.

    E important că apare acel gr.platus, dar mai important e că avem forme *pala din radicalul *(s)p(h)el- ”a tăia”, de unde derivă *plt-u- sharp, tasting sharp. A fost o idee bună!

    Comentariu de Sorin5780 — Aprilie 18, 2014 @ 9:09 am | Răspunde

    • Alb. heq, dar și helq ”pull, tear off” (PIE *selk). Două forme paralele.

      În sanscrită, krátu- ”power, ability” și ”kaṭu- `pungent, acrid, sharp, bitter”, din același radical IE, *kert-/ *kret-. Dacă din sanscrită ar fi rămas tot atât de mult ca din limba dacă, ar fi supraviețuit probabil numai una din cele două forme, ori mai degrabă niciuna. Materialul lingvistic dac este, cred, prea puțin pentru a formula reguli tranșante.

      În satul Pata, jud. Cluj, a existat o exploatare de sare în epoca romană. Există și un izvor sărat. E greu să dovedești totuși antichitatea toponimului (destul de departe de Potaissa), ori originea lui în limba dacă.

      Comentariu de Roderick — Iunie 5, 2014 @ 5:05 pm | Răspunde

  6. Dan Alexa are o interesantă speculație lingvistică: deduce că veșted și alb.vjeshtë (toamnă) au legătură. Eu cred că e vorba de radicalul *weis- a curge” și vrea să spună prin veșted ”curs”, deci ”trecut, căzut, veșted”. La fel și ”fall” din engleză conceput prin secolul 17 face o aluzie apropiată.
    Și cireașa de pe tort, m-am gândit și la reg. vâj (probabil cu var.ghiuj) trebuie să fie tot o metaforă din același radical. Îmi amintește de vorba ”mi-a trecut lerul”, adică nu mai sunt în floarea vârstei.

    Comentariu de Sorin5780 — Aprilie 19, 2014 @ 9:52 am | Răspunde

  7. Din PIE u̯eis-3 ”to flow, poison” s-ar putea să avem ”a se ușura”= a urina; semantic, cf. viṣ- f. `faeces, ordure, excrement’.

    P.S. v pare să fi dispărut în Pota(u)issa ?

    Comentariu de Roderick — Aprilie 22, 2014 @ 9:47 pm | Răspunde

  8. Nicio legătură probabilă/atestabilă cu ”potroacă” = lichid foarte sărat; coincidență

    Comentariu de Roderick — Aprilie 23, 2014 @ 8:47 am | Răspunde

  9. Etimologie preluata pentru Potaissa e complet gresita

    1. In primul rand ca trebuie inclusa si forma Patruissa (data de Ptolemeu care era un invatat si prin urmare Ptolemeu verifica inainte sa scrie ceva nu ca Sorin Olteanu)
    Iar in Patruissa – avem un -R- , un SS, si PA- nu PO-

    2. Este cunoscut apoi ca scrierea si pronuntarea Latina din sec III a numelor de orase din Dacia era doar o adaptare aproximativa a pronuntarii regionale.locale.

    3. Prin urmare O-ul din Potaissa trebuie exclus si considerat o adaptare Latina probabil a lui Ă atata timp cat avem Patauissa si Patruissa

    4. Apoi ss-ul Latin nu-l reda nici pe s- (caci atunci ar fi fost scris simplu s) si nici ss- (caci Dacii n-aveau -ss-)
    SS-ul este prin urmare o adaptare Latina a unei consoane (alta decat s-ul sau ss-ul Latinesti) pentru care trebuie cautat adevaratul sunet DAC (asta ca hint)
    DOVADA? Marisia (atestat exact asa la Iordanes) > Mureș
    Argesia > Argeș
    Tibisia » Timbisia > Timiș

    dar Patissia cu -SS- (latinizat Patissus) > Tisa

    –––––––––––––––––––––––––––––––––
    5. Deci PATRUIA / PĂTAUIA nu are NICI O Legatura cu SAREA {PIE *seh2l-/*sh2l-) care e cu S- si cu -L- (> rotacizat in romana la -R-)
    –––––––––––––––––––––––––––––––––

    II. Inca ceva important Potaissa lui Decebal si a lui Burebista nu era pe deal la Saline nici la Baile Sarate de azi nici la Castru Roman de peste dealul cu Baile
    Pe scurt, Potaissa Daca nu era in Turda de azi

    Potaissa Dacă era În Munti 10 km ‘mai sus de Turda de azi” la fel cum e Sarmizegetusa lui Decebal complet diferita de cea romana
    – deci denumirea „Potaissei” Nu Poate avea nici o legatura cu sarea si cu minele de Sare nici dpdv fizic si geografic caci acolo in Munti nu sunt mine de sare (doar mine de aur ceea ce este altceva)

    Dar daca nu esti de-acolo si habar n-ai de detaliile astea desigur ca poate „sa ti se para” ca PATRUIA inseamna SAL- (sare)

    (si-apoi cum poate *POT-/*PAT- sa-nsemne SARE ? IN ce limba ? Daca SINGURA radacina pentru „sare” era PIE *seh2l-/*sh2l- ) si extensiile sale

    –––––––––––––––––––––––––––––––––
    III: DE FINAL Sa-l compari pe II Russu cu Sorin Olteanu e o blasfemie ==: II Russu care era ‘de pe langa Turda’ , e un lingvist de marca ca si Grigore Brancus, Hasdeu, Rosetti si Ovid Densusianu

    Sorin Olteanu nu e lingvist pentru ca habar n-are de Istoria Limbii Romane nici de Istoria Limbii Albaneze si nici de Proto-Indo-Europeana (decat ca sa copieze cu copy-paste a la Ponta , unele radacini PIE ceea ce e egal cu zero) deci habar n-are ‘ce e acceptabil si ce nu e acceptabil”

    Poate suna dur sa te legi de om asa : DAR Sa-l vezi ca n-are habar ca acest Olteanu si sa-l vezi ca mai si spune ca etimologiile lui II RUssu sunt ‘inacceptabile’ e prea mult si e chiar nesimtire …(de aici reactia mea dura la adresa lui)

    Cat despre Dan Dana si Nemeti sunt un fel de Sorini Olteni de peste munti….cum mai e unul Paliga la fel de doct ca si ei…care stie istoria limbii albaneza cam cata chineza stiu eu…dar vorbeste ‘de 23 de ani’ ca sa-l citez…’despre cuvintele din substratul romanei si despre evolutia lor’…

    Si da II Russu a indicat calea etimologca corecta de urmat legata de Potaissa….la fel ca si Parvan care era Istoric si Arheolog (dar era inteligent si prin urmare nu vorbea prostii ca altii, asa ziși ‘lingvisti’) (ca sa-ti dau alt hint)

    Comentariu de alexandru m. — Aprilie 23, 2014 @ 10:41 pm | Răspunde

    • PATRUIA e o eroare datorita faptului ca textul „PATRUIconsoana-diferita-de-sA” pus intre paranteze ascutite a fost trunchiat

      Comentariu de alexandru m. — Aprilie 23, 2014 @ 11:05 pm | Răspunde

    • Acum așa, la prima vedere: ”SINGURA radacina pentru “sare” era PIE *seh2l-/*sh2l- ) si extensiile sale ”

      Nicidecum, aș zice. De ex. alb. kripë, sanscr. paṭu-, engl. brackish, brine, lit. druska….

      Dimpotrivă, rădăcina *sal- ”sare” mi se pare atestată în toponime doar la sud de Carpați și doar în Dobrogea.

      Ipoteza pat-/pot- =”sare” îmi aparține. Cea cu -vissa = izvor este preluată, din sursele menționate.

      ”si-apoi cum poate *POT-/*PAT- sa-nsemne SARE ? IN ce limba ?”
      Poate să însemne sare, vezi articolul și comentariile anterioare. Într-un dialect dacic sau scitic.

      ”Potaissa Dacă era În Munti 10 km ‘mai sus de Turda de azi” la fel cum e Sarmizegetusa lui Decebal complet diferita de cea romana”

      Mi se pare firesc ca numele dacic al unei așezări romane să fie datorat celei mai apropiate localități dacice. Cazul Sarmizegetusei este altceva, Ulpia Traiana nu s-a numit așa de la început, ci a fost redenumită, probabil din motive politice.
      E de asemenea firesc ca o localitate dacică să se afle în apropierea zăcămintelor de sare; să fi făcut dacii ”naveta” 10 km din munți până la groapa cu sare și înapoi acasă?

      ”Si da II Russu a indicat calea etimologca corecta de urmat legata de Potaissa….”

      Foarte posibil. Însă în ceea ce privește Saldovissa, de exemplu, s-a înșelat, pentru că izvorul nu e nici sărat și nici termal, cum bănuia. Râul care izvorăște acolo se numește Zlatna Panega, poate cf. etimologiei propuse de Georgiev pt. Saldo-, din PIE *g’holto- ”aur”. Dar explicația lui Saldo- rămâne, cred, o necunoscută.

      Despre d-nii Sorin Olteanu, Dan Dana, Sorin Nemeti, nu comentez, ei îmi par un fel de ”dușmani de clasă” :) , dar nicidecum habarniști, cum sugerezi. Iar d-l Paliga e, din câte mi-am dat seama, un domn.

      Comentariu de Roderick — Aprilie 24, 2014 @ 7:02 am | Răspunde

      • 1. Prietene se stie arheologic unde era Potaissa dacica si nu era la Turda ci in Munti ..Daca n-ai aflat pana acuma e trist
        La Turda copiii invatau acest lucru in clasele I – IV (sper sa mai fie valabil si azi)
        Tu ce faci contesti FAPTELE? Asta-i grav.Poti merge la Muzeul de Istorie Din Turda si te poti documenta

        (ca mergeau sau nu 10 km pentru sare e o alta ‘naivitate’
        Cam cati km crezi ca mergeau pentru Sare cei din Sarmizegetusa? etc..)

        2. Vad ca ai sarit peste Ptolemeu si peste -R-ul din Patruissa te-ai intrebat vreodata daca nu e o ‘greseala’

        3. Vad ca ai sarit peste Patissia care nu avea S sau SS din moment ce a rezultat Tisa si nu Tish (vezi Marisia (Iordanes) > Mureș)
        (deci ai ignorat ce consoana desemna SS-ul latin).
        Ce sunet are Proto-Albaneza pentru Albanezul de azi s? Te-ntreb ca sa deduci singur ce consoana avea Patissia si indirect Patruissa

        4. Orice om se-nseala (numai Dumnezeu nu greseste) dar asta nu inseamna ca nu e lingvist daca spune multe lucruri adevarate

        Ceea ce nu e cazul cu trupa Paliga, Dan Dana, Nemeti si Olteanu care nu au cunostintele necesare pentru ca nu au studiat pur si simplu
        istoria limbii romane istoria limbii albaneze si proto-indo-europeana…
        Ei nu se pot insela pentru ca habar n-au….

        L-am auzit pe Paliga ‘In direct’ spunand ca nici un cuvant din substrat nu are rotacismul la l intervocalic
        pentru ca e ‘din substrat” (ceea ce e ilogic ca si sarea ta)

        Dar dincolo de ilogic, cand i-am dat exemplu Viezure (vjedhull) si mazare (modhull) a-n-ceput sa se balbaie.(deci nu sunt diusmani de clasa ci observ cu tristete analfabetismul lor )

        Daca asta-i lingvist io-s chinez.

        Asa ca te rog nu mai cita trupa de mai sus
        Lingvistii nostri sunt Hasdeu, II Russu, Vraciu, Brancus si Rosetti si O. Densusianu si inca cativa ca ei…dar nu noua trupa de soc

        Comentariu de alexandru m. — Aprilie 24, 2014 @ 8:46 am

      • Ca din Patissia să iasă Tisa trebuie o transformare destul de dramatică. Nu cred că are valoare de exemplu. În plus râul e cam în marginea Daciei, să fie o transformare fonetică internă limbii române?

        Ce consoană desemna ss-ul latin din cuvintele dacice? Nu știu. Ce origine are? poți să vezi ce etimologie propune Russu pentru ”Bessi”, de ex.

        Pentru s-ul românesc final din cuvinte latine, e vorba de ss latin. Gras din grassus, pas din passus.

        Comentariu de Roderick — Aprilie 24, 2014 @ 9:56 am

    • Ca să dai un ”hint” trebuie să ai o doză de subtilitate în exprimare, ceea ce nu e cazul cu tine, domnule ”hammer”. Dacă ai ceva de imputat domnului Sorin Olteanu, caută-l pe Facebook. Sunt sigur că va fi mai mult decât plăcut impresionat de aroganța ta. :)

      [ss] nu e mereu fonemul [ș]. Numele bessilor antici a fost pus în legătură cu alb. besë de câțiva tracologi, deci cade orice siguranță în atestarea acestui fonem ”ș” tracic.. sau ce-o fi fost.
      Din sanscrită și până în latină sau germană avem înregistrate următoarele transformări: IE*dt, ds > st, ss.
      Ex: gr.pistos > *bhid-tos (*bheid- to persuade, to agree; to advise, force).. alb.bind – convince, persuade, assure, etc.poate chiar numele Buirebista conține o temă similară gr.pistos.
      – lat fisus din fido
      – lat.bassus > *bad-sus (IE *bod- to swell)

      Comentariu de Sorin5780 — Aprilie 25, 2014 @ 8:57 am | Răspunde

    • Ptolemeu (cca.90-168 d.Hr.) oferă date geografice importante pentru sec.2, dar nu erau foarte exacte și nici n-a vizitat toate locurile personal ca să dea o mărturie a realităților vremii, trăind mare parte din viață în Alexandria. Omul a adunat toate datele scrise despre Dacia pînă la el și le-a pus pe *hârtie, chiar dacă unele nu mai erau valabile în vremea sa. De exemplu, el menționează celți în Dacia, ceea ce nu mai era o realitate încă de de vremea lui Burebista. Chiar dacă putem admite existența unor mici triburi celtice, importanța lor era cvasi-nulă, nicidecum nu-i mai putem numi „stăpânitori”: ”Stăpânii Daciei cei mai de la nord, începând dinspre vest, [sunt] Anarti şi Teuriski şi Kistoboki;sub aceştia Predauensii şi Ratakensii şi Kaukoensii; tot aşa, sub aceştia Biephi şi Bouridauensii şi Kotensii, sub care încă Albokensii şi Potulatensii şi Sensii; sub aceştia cei mai la sud [sunt] Saldensii şi Keiageisi.”

      Localizarea așezărilor în Dacia e iar plină de erori, deci din nou, chiar dacă unii scriitori antici au fost contemporani cu evenimente mari ale vremii nu sunt cei mai buni istorici. Aveau și aceștia păreri subiective, exagerări, un patron de măgulit în scris, orgolii imperiale și etnice de luat în seamă, date eronate de la care au pornit, etc.

      Comentariu de Sorin5780 — Aprilie 25, 2014 @ 10:16 am | Răspunde

      • 1. catre @hroderic @sorin5780 & com-. eu nu te-am/v-am jignit personal ti-am aratat cu argumente ca gresesti – mai citeste odata ce scriu eu si vei vedea argumentele mele la fiecare propozitie scrisa (deci fii atent la argumente, da? si raspunde la argumente cu argumente (daca le ai) nu cu injuraturi)

        2. Potaissa este atestata cu numele de Patruissa , Potaissa, Patavissa INAINTE repet INAINTE de romanizare Daciei de catre Romani

        Acestea fiind zise ce cauta Lat. passus > Ro. pas in logica ta? Ce reguli fonetice aplici intr-o zona neromanizata?

        3. Legat de Alb. besă ” credinta” ai grave lacune de Proto-Albaneza . De ce? Albanezul s nu provine nici din -ss- nici din -s-
        Daca n-ai aflat orice PAlb. s a devenit in albaneza sh /adica sunetul ș-ul romanesc/ iar besă are s nu sh Da?
        Ca hint nesubtil Albanezul de azi s provine din PAlb c^ /ci-ul romanesc / Alb sorră Ro. cioară Clar?

        4. Deci ai doua hinturi CLARE si NESUBTILE mai sus care iti arata ca gresesti – fereste-te sa faci aprecieri pe domenii care nu le stapanesti

        5. ” IE*dt, ds > st, ss.din sanskrita pana in germana” e iarasi o aberatie – e plin de carti de proto indo europeana pe internet chiar nu poti lua limba de limba si sa verifici de exemplu ce da Dentala+Dentala in Proto-Albaneza?

        Dentala + Dentala da -ss- DOAR in Vest (Celta Italica si Germanica) = IN DACA si P.ALBANEZA nu da -ss- asta e al treilea hint nesubtil
        pe care ti-l dau

        6. Patissia poate da DIRECT Tisa daca stiai ca
        1. *pa- (PIE *h2po-) este un prefix mobil provenit dintr-o prepozitie care inseamna ‘la, la locul’ vezi paralela cu Limbile Baltice si Slave
        etc…
        2. si daca stiai ca -s-ul din Tisa poate proveni regulat din Albanoidul (Dacul) ȚI+vocala – (PA)-TIȚIA
        Dar daca nu stiai …vezi foentismul Albanezului vis si invata regulile lui fonetice

        Tissa era o zona Dacica din momentul in care Burebista a recuperat-o invingandu-i pe Celti (Boi si Taurisci) citeste ce scriu istoricii romani
        si pana unde se intindea Dacia la Vest in acele vremi ca nu e greu ..doar nu veri sa dau si citatele aici…sau
        (de altfel si azi sunt rom^ani pe malurile Tisei mai ales in nord in Maramures…despre care care doar ungurii spun ca au venit „mai tarziu pe-acolo”

        7. Acestea fiind zise, -ss- din Patissia si din Potaissa este prin urmare reflexul lui ȚI+vocala- care ulterior a dat C^-vocala /scris ci in Romana/
        si intr-o zona Albanoida (adica Daca neromanizata complet) ȚI+vocala- care a dat ulterior -s- ca in Alb. sorră (Ro. cioară)
        Repet ULTERIOR (nu pe vremea lui Traian ca sa nu faci confuzii cu passu > pas etc…)
        Deci partea finala a cuvantului reflecta fara dubii -UIȚIAA > UIC^A adica ‘-sat’ (vezi Alb. vis) (cat despre partea initiala iti zic doar ca nu e SARE ca sa-ti un alt hint nesubtil )

        De aceea am spus ca II Russu si Parvan aveau dreptate indicand *-uiția(a) ‘sat’ in Potaissa si ca nu avem nici o SARE in Potaissa…
        Dar astia erau oameni de stiinta spre deosebire de Paliga (Dovada; sa spui ca viezure – vjedhull n-are rotaxcism la l si sa mai si predai la Universitate te descalifica complet), Sorin olteanu, Dan Dana, Nemeti si (si spun asta legat de argumentele lor puerile
        in comparatie cu argumentele regulilor fonetcie de mai sus pe care le gasesti in orice carte de lingvistica serioasa)

        8. Cat despre Ptolemeu care pasa-mi-te „se informa GREȘIT” (bine ca se informeaza „corect” trupa de mai sus legata de dentala+dentala in proto-albaneza si dacă, de rotacismul la -l-, de provenienta -s-ului albanez care la origine nu era deloc -s- etc..) de ce nu presupui prima data ca voi va informati gresit inainte sa-l faceti prost pe Ptolemeu (nu puteti crede ca omul verifica denumirile din mai multe surse? una e sa scrii Patruissa sau Pataruissa si alta e sa scrii cu r sau fara r o denumire) Prin urmare Omul care era unul dintre cei mai mari invatati din toate timpurile nu putea gresi un -r- Cand nimeni altcineva nu-l punea acolo. Clar? Si-apoi care sunt greselile „flagrante” ale lui Ptolemeu (si nu veni cu s/z, sau alternante a/e pentru a reda probabil un ă etc…?
        Sa te referi fara respect la omul care a inventat sistemul de coordonate pentru globul pamantesc e grav….

        Comentariu de alexandru m. — Aprilie 25, 2014 @ 11:48 am

      • Către sensibilosul de mai sus! Discuți cu mine, băi căciulă, nu cu Roderick&comp.
        Nu te-a jignit nimeni, stai calm. Am spus că ești subtil ca un ciocan și arogant să jignești un tracolog, tu fiind un biet comentator anonim.
        Fiind o constatare, n-are cum să fie o jignire. Dacă aveam alte intenții, te înjuram de la început până la sfârșit și n-aș fi făcut economie de invective! :)
        Am să atribui și remarca aia despre Ptolemeu caracterului tău aplecat spre autoflagelare și exagerare.

        Pe Tabula Peutingeriana apare ca Patavissa, (între Salinae și Napoca), nicidecum Patruissa. Tu iei o singură mențiune a lui Ptolemeu și n-ai nici măcar siguranța că se vorbea de Patavissa, așezare dezvoltată serios după cucerirea romană, (chiar dacă are nume dacic). Romanii n-au ales numai localități dacice imortante, ci s-au orientat după resursele zonei, după așezarea lor în teren, după accesul la căile de comunicații antice, construite de ei sau cele fluviale.
        În schimb Patavissa/Potaissa apare și pe un miliar descoperit între Aiton și Turda: „IMP. CÆSAR NERVA TRAIANVS AVG. GERM.DACICUS PONTIF.MAXIM. POT:XII:COS.IV IMP.VI.P.P.FECIT. PER.COH.I.FL.VLP. SP.MIL.C.C.I.Q. A POTAISSA PO. CÆ M.P.X.”
        Latina folosește copios grupul [tr] prin sufixe sau lexeme, nu are de ce să transmită un termen cu sincopare doar ca să ai dumneata ce comenta aici. Siguranța în astfel de chestiuni denotă imaturitate. Poate de asta blogul ăsta e mai mult un concurs de idei, nu certitudini. O părere ar fi ca Patavissa să însemne doar ”satul Pata” și nimic mai mult. Nu ai localizări exacte de la Ptolemeu, nu ai hărți completate pe vremea lui (complet inutile de altfel), nu ai mare lucru să identifici Patrouissa/Patruissa sau cum naiba o completează acest geograf.

        Albaneză are „s” ca urmare a palatalizării lui t urmat de o vocală anterioară (caută sufixul -ësi de exemplu) , apoi din contextul în care africata [ts] era urmată de o vocală posterioară ”u” (surmë, sukë, sorrë etc).
        Albaneza a trecut prin mai multe faze, [s] din IE poate deveni [gj] la începutul cuvintelor (gjarpër, gjush, gjashtë), [sh] în alte contexte sau putea să dispară cf. transformărilor grupului *sw .
        Citește mai atent, am spus bassus (thick, fat, stumpy, short, low, base), nu passus; și acesta e un exemplu la fel de bun, provenind din „pandō” (a întinde). E vorba de disimularea primei consoane când avem două dentale lipite. Ai auzit de breshtë (pădure de brazi) din bredh? Apoi la fel, grupul consonantic *ds devine *ss și se numește asimilarea consonantică. N-am spus nimic de etimologia alb.besë, doar că a fost discutat de tracologi în relație cu numele bessilor.
        În cartea lui V.Orel doi lingviști (D.Camarda și Stier) presupun transformarea radicalului sufixat *bheid-ta , un echivalent exact al gr.pistos, dar eu cred că e o dezvoltare paralelă sufixată a alb. be (jurământ).

        Patissa și Tisa nu-s același lucru. Ar trebui să demonstrezi existența unui prefix (mobil?) pa- , ceea ce e imposibil azi cu resursele lingvistice la îndemână. După logica evidențierii lui [ș] prin [ss] ar însemna că Patissa ar fi Patișa, (nicio ”-tisă” aici).
        Apoi, albaneza nu e unica sursă în decriptarea lexicului dacic. Nu spune chiar Russu, pentru care ai o admirație deosebită, că lexicul albanez comparat cu lexemele substratului nostru indică o separare înainte de aventul romanilor în Balcani? Prin urmare, noi putem avea o serie complet separată de dezvoltări ce nu se mai regăsesc în albaneză. De exemplu cerebralizarea lui s în aproape toate ipostazele (cu excepția dezvoltărilor de care vorbeam) poate fi unică în dialectul albanez. Apoi nu e clar ce transformări fonetice are dacica pentru grupul *ks, *sk sau *ps, *sp.

        Comentariu de Sorin5780 — Aprilie 25, 2014 @ 2:53 pm

      • @alexandru m
        ” II Russu si Parvan aveau dreptate indicand *-uiția(a) ‘sat’ ”

        Nu este singura opinie a lui I.I. Russu despre subiectul în cauză! vezi ce am menționat în articol…

        Da, ești cam rudimentar în adresare cel puțin, d-l Sorin are dreptate, dar de obicei asta e o chestie incurabilă.

        Dacă a făcut cineva vreo confuzie între mine și d-l Sorin/Ioan Albu, se înșeală, desigur. Suntem persoane diferite și ca psihologie, din câte mi-am dat seama, iar între noi sunt de obicei mai multe falii geologice.

        Comentariu de Roderick — Aprilie 27, 2014 @ 4:07 pm

      • Pt. @ hroderic si @sorin

        1. Vorbind despre injuraturile tale in public: Daca io ti-as zice tie „da esti cam dobitoc , legat de etimologii cel putin” (ceea ce este din pacate si adevarat in cazul SARE = POTAISSA), ce parere ti-ai face despre cineva care ti-ar vorbi asa in public? una proasta desigur … la injuraturi se pricep toti….la stiinta si cand sa-nvete sa puna mana pe carte mai greu…acolo-s mai putini…la datul cu parerea is mai multi..

        Apoi, eu nu te-am jiignit pe tine in nici un fel…ai bunul simt si cei 7 ani de-acasa

        Eu m-am referit la niste nesimtiti de asa zisi lingvisti analfabeti (si spun asta cu dovezi citind ce aberatii au scris: cum ca nu este rotacism in cuvintele imprumutate din substrat desi urla rotacismul in viezure si in mazare etc..etc…) asa zisi Lingivisti dintre care unii isi mai si permit cu tupeu sa numeasca etimologiile valide si valabile ale lui II Russu ca „inacceptabile”

        Iar ai spune „unui nesimtit ca-i nesimtit nu-i o chestiune de llimbagiu” (Mihai Eminescu)
        Daca nu ziceau nimic de II Russu as fi spus despre ei ca gresesc si punct., dar la asa tupeu la adresa unei valori nationale cum il consider eu pe Hasdeu II Russu, Brancus, Rosetti si Ovid Densusianu care impreuna au cosntruit si definit ceea ce se numeste Istoria Limbii Romane (atata cat exista ea in prezent) acesti neica-nimeni merita o reactie pe masura…

        APOI: Tie ti-am spus cu argumente ca etimologia ta e complet gresita : in loc sa te bucuri ca ti-am aratat o greseala sau sa argumentezi de ce n-am dreptate ceea ce n-am prea vazut …ai dat-o pe injuraturi la persoana ….TRIST : eu unul nu permit sa fie injurat langa mine sau in public Eminescu fara sa-l fac nesimtit pe cel care face asta…la fel cand vine vorba de Ilie Nastase, Hagi sau Nadia Comaneci sau orice alta valoare nationala….din orice domeniu fie Brancusi sau Enescu sau oricare alta.

        DECI Reactia mea in apararea lui II Russu a fost pe ideea de mai sus : niste neica nimeni „ei d eAlecsandri se leaga’ (tot Eminescu) si isi permit sa declare niste etimologii valabile pentru care omul ala a studiat ani de zile….ca „inacceptabile” (si numai unu care a facut munca asta la greu sau alta la greu ani de zile stie cata munca e in spatele cartilor lui II Russu sau a lui Brancus, Hasdeu etc…und efiecare cuvant e masurat cu grija)

        APOI Ca ma-njura unul pe mine cum faci tu tot cu nesimtire treaca mearga : eu nu-s Eminescu nic macar II Russu asa ca nu ma deranjeaza nesimtirea altuia la adresa mea: care nesimtire ar trebui sa-l deranjeze in fapt pe cel care o face….

        Ma deranjeaza insa cand niste neica nimeni analfabeti injura la greu valorile acestei tari, putine cate sunt, facand in plus pe inteligentii cand habar n-au si folosind expresii de o prea-curvie mai grava ca o injuratura de mama de tipul „aceasta etimologie e inacceptabila’ (analizati si voi asa o expresie gandidu-va ca etimologia e chiar corecta sau cel putin rezonabila) ….In plus, altii fara discernamant le propaga inconstient nesimtirea,

        ASTA A FOST POZITIA MEA – una calificata de cei fara discernamant ca ‘rudimentara” ..

        Apoi a confunda o idee gresita a unei persoane (cum e etimologie ta legata de Turda) cu persoana insasi E GRAV si denota o lipsa de maturitate la batranete – ca sa zic asa….Eu ti-am spus ca gresesti etimologia nu ca esti un dobitoc (cuvant dac si nu slav daca n-ati aflat)….din pacate tu ai recurs la atacuri la persoana…si injuraturi considerand valida a doua varianta.

        La mine nu gasesti asa ceva…posteaza aici ceva ce seamana cu ceea ce ai scris tu – n-o o sa gasesti:pentru ca nu exista si-atunci cine e Rudimentarul?

        II.
        APOI Unu (eu) iti spune lui sorin de ce nu este -s- in Potaissa si el in loc sa arate ca este incepe sa recite cum evolueaza s-ul in Proto-Albaneza….

        Cat despre sorin care cita cum evolueaza s-ul albanez (partial si fara cronologii (se vede dupa cum le insira) pe care nici macar nu le stie ceea ce nu-i o rusine ca nu le stie nimeni in Romania azi )

        Apoi cand eu ii spuneam CA nu avem -s- nici in Potaissa si nici in Patissus cum nu avem nici in Alb. besă si el imi dadea evolutiile lui -s- in Albaneza acolo unde eu ziceam ca nu exista -s- (pe baza comparatiei cu Marisia Muresh Argesia Argesh etc…) ce dialog poate fi asta: ?

        Cand eu ii spuneam ca pa- din PIE *h2po- e o prepozitie care a devenit prefix (deci mobil ca si A-CASA si CASA ca si IN-AFARA si AFARA) in multe limbi PIE inclusiv in Albaneza si mai ales in Balto-Slava (dar nu numai ) el imi spunea sa dovedesc ca ‘de ce e mobil’ sau ca ‘de ce ar fi prefix’?

        Apoi sa spui ca Pa-Tissia NU Ar semana DELOC DAR DELOC fonetic cu Tisa cand ambele denumeau/denumesc acelasi rau,..inseamna pur si simplu sa-ti fie ciuda si sa vorbesti visceral (ii ca aia cu „inacceptabil’)

        La fel legat de tine: sa nu stii unde era localizata la origine Potaissa si apoi cand ti se spune ca nu era la minele de sare ci la 10 km departare sa spui „ca nu puteau aia sa care sarea asa departe” (negand un FAPT arheologic) ‘suna ca dracu’ ca sa-l citez pe Petre Roman,,,,pe care nu-l respect deloc.

        Apoi Sorin da exemple cu gj- din s- desi habar n-are ca gj-ul din s- apare in Albaneza doar la inceputul cuvantului si presupul lui -s- din -ss- din Poataissa (cel care nu exista ) ar fi fost ORICUM la mijloc deci n/a. MAI MULT din moment ce a ramas -s- dupa cum crede el, deci nu gj-, ce rost avea sa-l pomenesti pe gj-? sau -ss- il reda pe -gj- ca sa radem cu Nea Marin?
        Dar ce mai conteaza lipsa de logica nu? Daca cineva ti-o arata „e rudimentar”, nu?

        Apoi sa spui ca -lt- s-ar reduce in (proto-)albaneza la t cum a scris unul dintre voi pe-aici dand exemple de stop+stop,. adica sa confunzi regula reducerii lui stop+stop la stop din PAlb (sau reducerea unor anumite clustere (dar nu oricare!, da?) rC lC la rr si ll) e analfabetsim lingvistic e ca si cum ai spune in clasa I ca 1+1 fac 2 .Cine v-o spune e „rudimentar” nu? Dar nu puteti sa luati o carte si sa verificati?
        Sau daca tot nu o faceti ziceti tare BALTĂ, da” ?

        DECI Pana la urma voi puteti vorbi la obiect si cu argumente ? Sau cum va spune unul ca gresiti il injurati de mama?

        De exemple de ce nu avem -s- in Potaissa? Sau de ce l-am avea? Sau ce consoana denota scrierea cu -ss-?

        APOI: Daca II Russu a dat 2 etimologii posibile atunci ce? Ce vrei sa zici cu asta?

        Daca una era buna tot e bine decat sa spui despre ea ca e „inacceptabila” sau decat sa dai „una rudimentar de gresita”, nu?

        si inca ceva : eu nu sunt „fanul” sau „fanaticul” lui II RUssu : il respect ca pe orice valoare nationala ca pe Hasdeu (care a fost mai mare ca II Russu ca lingvist, ca pe Brancus, ca pe Rosetti sau ca pe Ovid Densusianu ) .
        Si Da’ a si gresit! …SI? (ce tot repetati asta cand omul a spus multe lucruri bune legate de Substratul Romanei si aveti de la cine invata?)
        Dar sa spui ca a „gresit inaccptabil” (cum fac unii pe care-i citezi) si mai ales care o fac chiar acolo unde omul are dreptate e dovada de un analfabetism nesimtit si rudimentar …si nu ma feresc de cuvinte cand ele caracterizeaza faptele reale..

        Si da Partea finala din Potaissa e *UIȚIA(A) ‘sat’ (deci nu e sare si nu e nici rau)

        Deci la SAT, dacii ii spuneau *UIȚIA asta ca sa aflati si voi si sa ma citati (glumesc, ma) de cate ori mai spuneti si altora (ca II Russu nu reconstruiește forma DACA ci da doar radicalul PIE *w(e)ik^-)

        ––––––––––––––––––––––––––––––––––––––
        Deci PIE k^ > Dacă ț (cu țiV a evoluat la c^ scris azi ci ) > Ro. ț / c^ (ca suntem conservatori)
        ––––––––––––––––––––––––––––––––––––––

        Prin urmare, TURDA era deci „SATUL ..xxx…” ….si stiind asta nu e greu sa vezi si care era partea initiala ….asta tot ca hint rudimentar

        APOI: Cat despre faptul ca Ptolemeu avea sau nu dreptatea cand indica un -R- in Potaissa :
        Va-ntreb pe cei care-l banuiti pe Ptolemeu (un geniu al antichitatii) care dupa voi infatuatii cica era rudimentar si gresea grosolan pentru ca nu verifica numele oraselor cand scria Geografia, (si ca le gresea oricum pentru „pentru ca n-a trecut prin toate asezarile alea’ asta-i ca aia cu „nu putea fi la Munte (desi era) pentru ca nu puteau sau n-avea rost sa care sarea atata drum’)

        Revin deci si Va-ntreb pe VOI toti cei care-l banuiti pe Ptolemeu ca era rudimentar
        Turda are -R- in denumirea ei ? ARE (asta ca sa va mai dau un hint rudimentar)
        Si astea vi le spun eu nu II Russu…. dar nu conteaza cine le spune ci daca sunt corecte sau nu….
        (glumesc, ma, nu-s infatuat ca pseudo-aia, dar e clar totusi ca vorbesc mai la obiect,si am studiat ceva mai mult la scoala ca ei)

        Comentariu de alexandrumg3 — Aprilie 27, 2014 @ 11:21 pm

      • Si inca ceva pt. @hroderic

        daca tot declari „ca habar n-ai ce consoana Dacă desemna -ss- Latin’ si prin urmare ca nici nu poti propune una ,

        cum totusi de poti propune o etimologie sarind peste primul pas care este refacerea fonetismului originar al cuvantului a carui etimologie vrei s-o gasesti?

        Nu ti se pare o ‘lipsa de metoda’ ca sa folosesc un eufemism sa dai o etimologie si sa spui in acelasi timp ca habar n-ai de cum suna cuvantul in limba originara?

        Caci nu e totuna daca el suna PATRUIȚIIA sau PATAUITIA etc… sau PATRUISSA sau PATAUISSA sau PATARUISSA sau POTAISSA etc…nu?

        DOAR Dupa ce TOATE fonetismele posibile au fost identificate (spunand si prin ce metoda?)

        se cauta variantele etimologice posibile pentru fiecare din ele nu?

        Sau poate sa fi sunat oricum fie ca era A PĂȚI sau A PĂȘI insemna oricum SARE. nu ?

        Si inca ceva pt. @sorin..7…

        „Despre LT redus la T” cum le zice „adanc” Sorin-„caciula” (epitetul „caciula” este tot un citat din exprimarile lui stilate ca sa citez din clasici care cica vorbesc pe-aici foarte stilat….dar pe astia, unii ca hroderic foarte atent la exprimarile cetenilor de pe-aicim se face totusi ca nu-i observa, nu?)

        DAR SA-L CITEZ pe celebrul @sorin:
        „Reconsider (‘reconsidera’ – ca un profesionist se exprima nu? in sensul ca s-a razgandit (deci a gresit-o prima data) dar acuma o zice si mai adanc si mai bine) deci sa-l citam complet ca e important ce-a descoperit:

        „Reconsider valabilitatea ideii despre sensul de sărat al temei *pata/*pota. Cred că dacica, ca și albaneza, ar fi putut elimina una din consoanele grupului ”lt” lungind pe cea rămasă, ca fel cum a făcut-o alb”

        O lasi totusi BA-LT-Ă, Sorine-„caciula” cu reducerea asta inexistenta? IA zi-ne, n-ar fi mai bine sa o mai RECONSIDERI odata?

        Imi place totusi ca o lasa DUBITATIVA „ar fi putut – elimina una din consoanele grupului ”lt”’ – deci O RECONSIDERARE dubitativa de tip PONTA cu „ar fi putut -‘ adica „poate a facut-o, poate nu”

        Asta ca sa-l citez si pe el despre asa zisa transformare INEXISTENTA lt>t de prin daca si albaneza….ca adanc le cugeta la fel ca Paliga

        La Paliga rotacismul s-a facut „pe sarite” si-anume cica „cuvintele imprumutate de Latina Balcanica din Substrat l-ar fi sarit in mod miraculos…. desi au fi fost imprumutate inainte de rotacism…’ si e si cadru universitar …saracii studenti.

        Daca nu credeti „scrieti-i pe facebook sa vedeti daca asa crede” ..ca sa citez din clasicii de pe-aici care cica „vorbesc stilat….”

        Comentariu de alexandrumg3 — Aprilie 28, 2014 @ 12:52 am

  10. Puțin probabil, dar nu întru totul exclus, este ca și numele Buridavei dacice (identificată pe la Ocnele Mari) să reflecte un nume al sării (bher-3 ”to scrape, cut” (??), ori cf. engl. brine?).

    Comentariu de Roderick — Aprilie 24, 2014 @ 8:00 am | Răspunde

  11. „După I.I. Russu (”Limba traco-dacilor”), -vissos ar putea proveni din PIE u̯eis-3 ”to flow” (cf. Vistula ș.a.)”.

    Cred că nu e singurul toponim dacic cu acest sens. Mai este râul Vișeu din Maramureș, despre care s-a mai vorbit; apoi s-ar putea să fie râurile Vistea și Viștișoara din Făgăraș, de unde pleacă următoarele sate: Viștea de Sus, Viștea de Jos, Viștișoara. Foarte probabil că aceștia au întemeiat și Târgul-Viștii (Târgoviște): http://www.targoviste.light-soft.ro/geneza.html

    Viștea Mare colectează câteva pâraie cu nume dacic, printre care Giluță (poate e diminutivul lui Giulea/Julea) și Bărăciei sau Terzii (?).
    http://fluierasulbrasov.wikispaces.com/file/view/BUZDUGANUL+LA+VISTEA+-+AsFluierasulBV.pdf

    Cred că Viștea semnifica apă rapidă, dar sufixul rămâne neexplicat.

    Câteva date importante privind cultura materială: În zona Viștei se spune privar sau privariu la prispă, iar țolul de perete e exact ca la bunica mea din Dobrogea. Cred că-l foloseau ca termoizolant rudimentar.
    Mai e folosită și strămătura. (înv. și pop.) 1. Lână toarsă și vopsită în diferite culori folosită la țară la țesut, la cusut și la brodat. var.destrămătură.
    Cred că „tehnologia” și numirea acestor materiale seamănă cu cea pentru reg.carpeț- ciorap (*kerp- “to gather, pluck, harvest” > lat.carpere- „a dărăci”) , despre care am comentat sub articolul Grai de munte.
    Tot în zona asta etnografică se folosește păstúră (catrință, fotă dinapoi) și recăl (vestă, haină groasă de lână). Al doilea obiect e mai bizar, despre primul am mai comentat.(probabil e latin)

    Comentariu de Sorin5780 — Septembrie 6, 2014 @ 10:13 am | Răspunde

  12. „Pentru cei mai mulți lingviști (sau toți?) care au acceptat separarea Pata-vissa, ”pota” ar însemna ”mare”.”

    De unde au scos adj. mare pentru dacicul ”pota”? Vreo legătură cu *pet- „to strech” (eng.fathom, gr. potamos ), cum s-a mai propus până acum?
    http://en.wiktionary.org/wiki/%CF%80%CE%BF%CF%84%CE%B1%CE%BC%CF%8C%CF%82#Etymology

    Cred că trebuie studiate caracteristicile „Izvorului Romanilor” din Săndulești pentru a propune o caracteristică a izvorului desemnat prin numele dacic (Patavissa, Potaissa). Asta numai dacă nu avem *vissa, coradical cu lat. vicus.
    Măcar luând ca exemplu Saldovissa putem numi un râu local Pata, iar izvorul său Patavissa, deși nu văd sufixul genitival în acest caz. Pentru Saldovissa aș putea presupune pierderea unui „u” (*Saldouvissa) dacă nu cumva este un adjectiv acest *Saldo, caz în care Saldovissa ar fi o descriere a izvorului și a apei respective (Salda).

    Nu cunosc geografia locului, dar cât de departe este satul Pata de Piatra Tăiată din comuna Săndulești? http://ro.wikipedia.org/wiki/Pata,_Cluj
    S-ar putea ca (adj. și adv) potroacă să fie doar confundat cu termenii slavi! Nu sun nimic nou acum. Dacă avem un dacic potă (*pată) cu sensul de sare, atunci potru ar fi o formă despicată (plămân = reg.plămând, arin = arinde), iar -acă ar fi doar sufixul adjectival mai rar la noi decât la albanezi.
    Potroacă (fierea-pământului) nu poate avea legătură cu omonimul său cu sensuri de măruntaie de pasăre și altele: POTROÁCĂ f. 1) Măruntaie de pasăre (cap, pipotă, ficat etc.). 2) Ciorbă acrișoară pregătită din aceste măruntaie. 3) Mâncare foarte sărată. /<ucr. potroh
    potricáș, -uri, (papricaș), s.n. – (gastr.) Tocană cu carne, condimentată cu boia de ardei. – Din magh. paprikás.

    Dacă e și acesta slavic, atunci prefixul po- nu poate fi decât intensificator. (ex: poroș)

    Comentariu de Sorin5780 — Octombrie 8, 2014 @ 11:21 am | Răspunde

    • AR putea avea legătură etimologică cu Potaissa radicalul care a dat și potcă: potcă, -i, s.f. – 1. Belea, necaz, bucluc (Bârlea 1924). 2. Momâie, pocitanie: „Mătrici în potca cea mare” (Bârlea 1924 II: 384); „Se consideră că potca este Zanca (mama pădurilor) care te pocește dacă se întâmplă să fii în drumul ei noaptea sau ziua, când poate să dea peste tine vânt rău” (Ștețco 1990: 65-67; Borșa). – Din sl. potŭka „luptă” (Miklosich, Cihac cf. DER).

      http://maramuresh.wordpress.com/2013/09/11/mitologia-maramuresului/
      http://etnologie.wordpress.com/2011/09/04/personaje-zanca/
      Două lnkuri care vor inspira un viitor articol probabil. :)
      Chestiuni interesante: Călimani, alt nume pentru uriași? Dorul un semi-zeu? „ducele Robonban (viteaz, cuceritor, dar nu întemeietor), regele-păstor Lar / Ler, Lăureasa (o regăsim cu precădere în descântece)” ???
      animal mitologic în Maramureș: leul de peșteră; trebuie să fi fost contemporan cu strămoșii noștri, altfel de unde amintirea sa până în Parâng (sintagma leu parâng.. sau părâng)
      Borza, alt nume mitologic curios,apoi Fata-Pădurii:
      Fata-Pădurii “nu umblă cu piciorele înainte, mere cu călcâilele” cf. celui de-al doilea link: „M-am temut că a vini, Dumnezău cu noi, Fata pădurii. Da ea nu umblă cu piciorele înainte, mere cu călcâile. Îi o femeie cu păru’ lung până la călcâie, i să mai spune si Zanca. Eu n-am vazut-o da’ mi-o povestit părinţi mei că erau în butin la o colibă cu oile adunaţi, şi Dumnezău cu noi, este Omu’ Pădurilor.”

      Îmi amintește de un serial, singurul pe care puteam să-l urmărim o singură dată pe săptămână în armată: Stăpânul Fiarelor. Personajul mitologic (demonul pădurii) era numit Curupira.
      http://en.wikipedia.org/wiki/Curupira

      Un nume al mumei pădurii: Zanca. Vreo legătură între Zanca și Zanes, numele dacic al unei localități pe Dunăre?. (Lângă Drubetis sau chiar Drubetis?). Am comentat undeva pe blog despre asta.
      Poate Zanca e legat de alb. zë (voce), coradical cu sl.zvon. http://en.wiktionary.org/wiki/z%C3%AB#Etymology_1
      Sau e Artemisa și Diana (zână la noi și zană la albanezi) a dacilor.

      Cred că verbul a poci are aceeași origine cu acest reg. potcă conform var. (ÎNV) a potci.
      Der. din potcă: „poci (var. împocia), vb. (Trans., a pune pari; Bucov., a lega via pe araci); pocie, s. f. (Olt., arac); pocinci, s. m. (Trans., par); pociumb, s. m. (băț, arac), puțin folosit în Munt.”

      Comentariu de Sorin5780 — Octombrie 8, 2014 @ 11:52 am | Răspunde

      • https://www.emaramures.ro/Stiri/Tipareste-Stire.aspx?NewsID=7042

        Cingălău, porecla unui uriaș de legendă, amintește de etnonimul ceangăilor, și el legat de… ȚINGĂLĂU s. v. balangă, clopot, talangă.

        „Eu sunt Turda Robonban

        Din neam de dac şi roman

        Din Roma venii mai an

        Chiar cu bădiţa Traian”

        Turda Robonban, acest *însoțitor al lui Traian, ar putea sugera și cucerirea dacilor mari/liberi la un moment dat..sau, și mai frumos, poate amintește de un eveniment și mai vechi. E vorba de acel celebru anonim Rubobostes, care, îmi imaginez că reușește să formeze o coaliție anti-celtică, poate chiar o formațiune statală dacică mai întinsă decât cnezatul său. Datorită pericolului celtic cred că au inițiat dacii o uniune care va duce la fondarea unui regat în Transilvania.

        Cum o face oare totuși, prin cucerire a triburilor de daci liberi sau printr-o uniune dinastică locală? Podișul Transilvaniei a fost de cel puțin două ori cucerit și populat în antichitate de venetici, dar munții Maramureșului, ai secuilor și Apusenii au fost niște fortărețe. Joncțiunea între două sau trei dintre aceste centre, puternic populate, ar fi făcut ca intrușii să fie anihilați în timp. Caz unde cred că avem amintirea vagă a unui conducător LOCAL numit Rubostes. O merge și *Rubonbostes?

        În sfârșit, dacă al doilea element, bostes (*vostes) însemna conducător, iată ce coincidență cu acest mai nou ban, tot un fel de conducător.
        Până la urmă, și ban, și bostes ar putea proveni din bha- a lumina, despre care a mai scris autorului blogului acesta. Oficial, ban provine de la avari.

        Am putea avea și locul de origine al acelui Turda.. orașul Turda (*Turdaua/*Turdava). De asemenea se poate imagina că avem un duce/voievod al Turzii conform precizării că robonban erau numiți în tradiția locală acești voievozi.
        ALTA VARIABILĂ ESTE „Toader din neamul Robonbanilor se căsătoreşte cu Rosa Rosalina şi întemeiează o nouă localitate pe valea Izei”: http://dorinstef.blog.com/2012/07/24/robonban-eou-mitic-maramuresean/

        Poate despărțirea robon-ban e prematură, dar nu pot să nu mă gândesc iar la ceata Râmbenilor și nume ca Râmbu (bătăios), Râmbeta prin Oltenia și Hunedoara. Să fie acel radical *rebh care a dat derivate pentru luptă în limbile iranice?.. poate și-n dacică. S-ar traduce astfel sl.voievod cuvânt cu cuvânt sau e un „întemeietor”?

        Oare Dragoș și Bogdan de Cuhea purtau titulatura robonban?
        În link-ul de mai sus găsim un personaj real după unii, dar tot legendar: Romoniţă Robonban (Ramung Konig der Wallachen din Niebelungenlied” (Filipaşcu 1940)

        Dacă căutăm destul, găsim o mulțime de nume pentru uriași, fiecare cu parfumul său local: http://www.romania-redescoperita.ro/index.php/component/k2/item/73-legenda-uriasilor-care-ar-fi-trait-cu-mii-de-ani-in-urma-in-maramures

        Comentariu de Sorin5780 — Aprilie 11, 2015 @ 1:08 pm

      • Jur că n-am citit chestiunea de la pag.11 până acum trei minute: http://memoria-gestului.fundatia-iuga.ro/calendarul_maramuresului.pdf
        Cineva a gândit exact ca mine.

        Comentariu de Sorin5780 — Aprilie 11, 2015 @ 1:35 pm

      • Se întâmplă ca Turda și Torda să fie nume de familie destul de frecvente în NV țării. Însă e interesantă prezența unui râu numit Tur nu departe de Turda.

        M-am mai întrebat dacă nu cumva la Turda o fi zi de târg joia.

        Comentariu de Roderick — Aprilie 13, 2015 @ 5:23 am

      • http://zamfirpop.over-blog.com/article-de-unde-vine-turda-42870218.html
        Citește comentariile. Vorbește acolo și despre un șef Turda.
        Dacă nu e vreun nume turanic, mă gândesc la radicalul albanezului turrem la care aș adăuga un afix IE -dho. La fel probabil și-au luat numele tribul saldensilor. Am găsit recent ceva legat de un oraș Saldum pe Dunăre și încă vreo două toponime antice interesante. Poate era un fel de centru al saldensilor, cum era Apulum pentru appuli. https://www.academia.edu/9939285/Roman_fort_Saldum_on_the_Middle_Lower_Danube_and_connections_with_the_province_of_Dacia

        Un toponim antic din sudul Balcanilor îmi amintește de RÂUL Tyras (Tuiras?): „Tyrida. Toponim la lacul Bistonis, unde unii tracologi plasează o enclavă Geto-Dacică. Menţionat de Martianus Capella 6,657”

        Comentariu de Sorin5780 — Aprilie 13, 2015 @ 7:53 am

  13. Legat de acei saldensi, oare nu cumva și-au luat numele după un pește dulcicol? Mă gândesc la șaldaie (lostriță), un regionalism unicat din Oltenia. Salmonidul acesta atingea cu siguranță dimensiuni impresionante în antichitate și-n medieval, nu ca azi. Putea avea importanță economică. E prezent și-n legende. Poate și harca din nord este o amintire a acestui fabulos salmonid.
    http://ro.wikipedia.org/wiki/Lostri%C8%9B%C4%83

    http://adevarul.ro/locale/cluj-napoca/legendele-clujului-iv-monstrii-lacul-tarnita-1_50aeb2e57c42d5a6639f475b/index.html

    Arealul tribului se suprapune peste sud-estul Banatului muntos și părți din estul Olteniei. Pentru unii traci era destul de importantă sursa lor de subzistență. Așa s-au numit bebricii după breb. Poate și saldensii după șaldaie.

    Lostrița e un salmonid. Salmo se presupune că ar provini dintr-un verb celtic înrudit cu lat.salire (lit.šuolis< *sk'el- jump, skip). Ce ar fi mai potrivit decât un corespondent tracic cu afixul de care vorbeam mai sus (-dho). Arată o caracteristică a speciei observată probabil și de daci. Oare avem și un reg.*șalpe (corect șulpe) contaminat fonetic cu latinescul vulpe?
    http://starling.rinet.ru/cgi-bin/response.cgi?single=1&basename=%2fdata%2fie%2fpokorny&text_number=1674&root=config

    șoldiu (urât, dezagreabil) < *sal(w)- dirt, dirty

    Comentariu de Sorin5780 — Aprilie 13, 2015 @ 11:23 am | Răspunde

  14. Dacă am fi avut un derivat dacic din rad. *pet- (to spread out) mă întreb dacă n-am dus mai departe semantismul prin verbul a o împătura – a fugi (proverbele Românilor, Iuliu A. Zanne).
    arom. ampătur – „mân calul repede, călăresc în fuga mare” var.ampăturlu, ampăturledz (Capidan)
    pag. 456: http://documente.bcucluj.ro/web/bibdigit/periodice/dacoromania/1922-1923.html

    http://documente.bcucluj.ro/web/bibdigit/periodice/dacoromania/

    Lingviștii noștri s-au gândit la alb. të katra (în fugă), dar sensul este pe cele patru picioare (referire la cal) și prin urmare în fugă/viteză.

    Ideea ar fi să avem o traducere „a o întinde” așa cum s-a păstrat semantismul în limbile latine privitor la adj.largus (sp.alargase): a ieși la spații largi, deschise, înseamna a fugi, a o întinde.

    Comentariu de Sorin5780 — Octombrie 21, 2015 @ 8:12 pm | Răspunde

    • Cred că verbul împătura este un derivat autohton sau de extracție latină din rad. *pet- a zbura
      alb.përpjetë https://en.wiktionary.org/wiki/p%C3%ABrpjet%C3%AB#Albanian
      lat.praepetem / reg.perpetă https://dexonline.ro/definitie/perpet%C4%83

      Perpetă e un pic mai bizar de explicat, dar ar putea fi autohton. Dacă avem prefixul per-, e curios faptul că [e] nu s-a transformat într-o vocală neutră (ă sau â). Amintesc și mai puțin cunoscutul păstură (șorț la spate):
      păstúră, păstúri, s.f. (reg.) 1. șervet, ștergar, merindare. 2. năframă, broboadă. 3. catrință, fotă dinapoi.

      E interesant modul de orientare în spațiu al albanezilor, popor de munteni. Dacă e în sus și în față folosesc un derivat din rad.*pet, dacă e în spate și-n jos folosesc același rad.ca lat.post (after) https://en.wiktionary.org/wiki/post#Latin
      Să fie și la dacii noștri ceva similar privitor la aceste obiecte de vestimentație femeiești?

      Apropo de acel daco-moesic *vissa, *vissos (izvor). Nu cumva avem un [ss] pur și simplu, derivat din tema *wed (apă) cu asimilarea dentalei după sonoranta sufixului? La fel avem Alb.besë (faith) din derivatul *bedh-so (etnonimul bessi, gr.pistis)
      https://en.wiktionary.org/wiki/bes%C3%AB#Albanian

      Comentariu de Sorin5780 — Mai 15, 2016 @ 9:03 am | Răspunde

  15. pătuí2, pătuiésc, vb. IV (reg.; despre lemne) a așeza, a aranja, a potrivi, a stivui.
    pătuĭésc v. tr. (cp. cu pat 2 și lat. patibulum, spînzurătoare, orĭ cu pat 1, adică „patu de tortură”). Dos. Torturez.

    Ambele trebuie să vină direct din rad.pet- „to spread out, extend”. Ar fi fost simplu de spus dacă tortura aia la Dosoftei era spânzurătoare sau întindere pe un calapod sau roată, numai de am ști istoria torturii în Moldova.

    Comentariu de Sorin5780 — Iunie 26, 2016 @ 8:08 am | Răspunde

  16. E în ideea generală a articolului, căci am regăsit un reg.soliște (teren sărat) care mă intrigă. https://dexonline.ro/definitie/soli%C8%99te
    Tema este una clară, *sel- „sare”, dar etimologia ucraineană e un pic forțată.
    De aici au și albanezii gjollë (ngjelmë ‎“salty, savory”; gjellëz – „salt”), ceea ce mă face să cred că-n dacică rotacizarea lui „l” să nu se fi produs, fiindcă putea fi o geminată „ll”.
    Soliște provine din Maramureș, deci acel „o” poate fi un „ă” la origine, iar sufixul -iște este foarte productiv și putem argumenta prin exemple albaneze ca fiind preromanic. (locativ)

    Comentariu de Sorin5780 — August 8, 2016 @ 2:02 pm | Răspunde


RSS feed for comments on this post. TrackBack URI

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

Blog la WordPress.com.

%d blogeri au apreciat asta: