Istoriile lui Roderick

Aprilie 27, 2014

Celtioară

Filed under: Traco-geto-dacii — Roderick @ 10:14 pm

Un cuvânt care apare într-un colind ”al cerbului”, din Maramureș, cules de Pamfil Bilțiu (aici textul):

”Şi vînară, cît vînară,
Zî de vară pînă-n sară
Şi nimica nu aflară
Num-on pui de celtioară
Su-o tufă de păltioară
Întinsă arcu s-o săjete
– Ho, ho, ho, nu săjeta!
Că nu-s cine gîn’eşti tu,
Io-s Ionu Sîntionu,
Nănaşu lui Dumnezău.
Nănaşu m-o blăstămat
Să-mi fie codrii casă
Nouă ai şi nouă luni
Şi p-atîtea săptămîni…”

Nu am găsit cuvântul în dicționarele și glosarele disponibile online; în DRAM apare explicația rimei ”păltioară”:

păltiór, -i, (păltioară), s.m. – (bot.) Coacăz sălbatic, cu fructe roșii și acre; agriș, merișor de munte, pomușoară (Ribes alpinum L.): „Num-on pui de celtioară / Su-o tufă de păltioară” (Bilțiu 1990: 30). Din paltin (< lat. platanus) + -ior (MDA).” (DRAM, dexonline.ro)

Celtioară înseamnă, foarte probabil, ciută sau cerboaică.

Dacă acest cuvânt are un semantism similar lui ciută ”fără coarne”, ar putea avea originea îndepărtată în PIE  (s)kel-1 ”to cut” (Pokorny), cf. lit. skélti ”a tăia” ș.a. Din această rădăcină ar proveni și celt, cuvânt uzual în arheologie, dintr-un lat. celtis ”daltă” – ”a Latin ghost word (apparently a misprint of certe) in Job xix:24 in Vulgate: „stylo ferreo, et plumbi lamina, vel celte sculpantur in silice;” ” (etymonline.com); despre el și Pokorny scrie ”existiert nicht”.

Mai atrage atenția o asemănare aparentă cu engl. colt, cuvânt cu conexiuni incerte.  De asemenea, cu engl. gilt ”scroafă tânără”, din PIE *g’hAld- ”boar, ram” (starling.rinet.ru) / ĝhel-2 ”to cut” (Pokorny).

În limba română asemănări incerte ar fi cu ciul ”cu urechi mici sau rupte, cu un corn sau ambele rupte”, ciolhă, ciolpan (ultimele două corespund ca sens cu lit. žúolis ”bucată de lemn, trunchi de copac” – din PIE ĝhel-2 ”to cut”); însă o aparentă rădăcină ciul- ar putea avea altă origine decât un cel- (prezent în ”celtioară”), poate kǝu- ”to hit, cut” (??).

O altă posibilitate este originea cuvântului într-un adjectiv coloristic, poate din PIE kel-4a k. of dark/light spot”; cf. v.ind. kalmāṣī  ‘speckled cow’, germ. (elvețian) helm ”pată albă pe fruntea vitelor”, lit. kalī́ba- ”inel alb în jurul gâtului la câini”. Poate aici se încadrează și sanscr. kilAsI ”kind of spotted deer”. Puiul de cerb (Cervus elaphus) are și el pete albe; însă adulții nu le au. Ar fi mai logic, în această ipoteză, ca numele de ”celtioară” să fie purtat de puiul de cerb, nu de mama lui, iar expresia ”pui de celtioară” să fie poetic-pleonastică; cum am spune, de ex., ”pui de mânz”. E posibil ca sensul exact al acestui cuvânt obscur să se fi pierdut.


 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

(sursa imaginii: Wikimedia)

3 comentarii »

  1. Cerbul (Cervus elaphus)

    „Puii, sub doi ani, poartă respectiv numele: cerbulean sau coldan şi junică sau juncă.” http://limbaromana.md/index.php?go=articole&n=3138

    Comentariu de Sorin5780 — Octombrie 6, 2015 @ 3:50 pm | Răspunde

  2. çeltinë (clearing) < *(s)kel – "to cut" (helm – poison)

    Comentariu de Sorin5780 — Iunie 28, 2016 @ 6:53 pm | Răspunde


RSS feed for comments on this post. TrackBack URI

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

Creează un sit web gratuit sau un blog la WordPress.com.

%d blogeri au apreciat asta: