Istoriile lui Roderick

Aprilie 29, 2014

Presâna

Filed under: Alte istorii — Roderick @ 10:32 pm

Presâna apare într-un descântec din Maramureș, cules de Tache Papahagi:

”Când o fost în mniedz de cale,
S-o tâlnit cu marele,
Cu tarele,
Cu dzâna,
Cu presâna…”

Cuvântul are o bună explicație (N. Drăganu), ca avându-și originea într-un lat. persanus (ca și prelung din perlongus), cf. meresân din malesanus. Presâna ar însemna, deci, ”preasănătoasa” (v. Dacoromânia, buletinul ”Muzeului Limbei Române”, anul IV, 1924-26, partea 2; resursă disponibilă online).

Ielele (frumoasele) sunt nepoatele Presânei; descântecul invocă puterea Presânei pentru ca ea să le convingă pe vântoase/frumoase să plece fiecare la locul ei, lăsând omul sănătos.

 

Ca alternativă la etimologia propusă de N. Drăganu, am putea să ne gândim însă la Presâna ca nume al unei divinități arhaice.

Ar putea fi legat etimologic de Persefona, zeița greacă a vegetației și a infernului, consoarta lui Hades. Cred că e posibil ca Presâna să fie chiar o formă redusă din Persephone, însă nu știu în ce mod această divinitate greacă ar fi putut ajunge -cu acest nume- în Dacia. În mitologia romană ea apare cu numele Proserpina, prea puțin similar Presânei.

Ar putea fi o divinitate autohtonă, cu numele înrudit cu *Preswa din Linearul B, ori cu cel al oceanidei Perse/Perseis, având atribute asemănătoare Hecatei:

”She was regarded as the ancestress of the Median royal family, and probably as the founder of the order of Magoi, the royal magicians.”  (http://www.theoi.com/Nymphe/NymphePerseis.html)

Ca o coincidență ciudată, Presâna mai este numită în descântec Magdalina.

Interesant e faptul că numele Persefonei a fost asociat de unii lingviști cu originea posibilă a lat. persona : ” Klein goes on to say this is ultimately of Greek origin and compares Persephone. ” (etymonline.com)

Mă întreb dacă nu cumva chiar o variantă a lat. persona ar putea fi la originea Presânei; un nume ”tabuizant”, reverențios, ori poate un sens de ”spirit, spectru” pe care l-ar fi putut avea persona (??).

Anunțuri

11 comentarii »

  1. E un dezacord în versuri, ”marele” și ”tarele” se referă la un personaj masculin. Coincidența face că alb. are un verb pres http://en.wiktionary.org/wiki/pres#Etymology_1
    Presâna pare un epitet, nu un nume. Îmi amintește de discuția despre sunaică și sânziană. Sinonimul „pojarniță” ar putea sugera că avem un derivat din *swen- soare, la fel și aici cu acest presână (*preasână?). https://hroderic.wordpress.com/2012/06/23/sanziene-si-sunaica/
    pojarniță f. Bot. Mold. sunătoare (floarea-i, pusă în untdelemn, e bună pentru arsuri și alte răni). [Ceh POJARNIȚE, pojar, vărsat].

    Se pare că multe latinisme au fost înregistrate până târziu în sec.19 în unele zone. De ex. undeva în centrul Trans. se mai auzea prin cântece și descântece expres. caru-mamii, (cari-cari, care-mare), pusă în legătură cu lat.carus, a pluti- „a turti” și plut- „turtit, lătăreț”.
    Un cuvânt bizar „iapă” circula prin Banat cu sensurile „gazda la care se instruiau colindătorii” și „bătrânul care însoțea colindătorii și-i ferea de încăierări cu alte cete și strângea cârnații, colacii și altele. Îmi amintește vag de un termen albanez.
    Mai sunt destule chestiuni interesante în legătura asta, mai ales o foarte bună analiză a sufixului slavic genitival -ov ce s-ar fi păstrat la noi ca -ou/-eu sau -ău: http://www.banaterra.eu/biblioteca/sites/default/files/fascinatia_lingvisticii_text.pdf
    Nu spune nimic despre posibilitatea ca și noi să fi păstrat același sufix genitival -ou surprins în două inscripții tracice traduse și un nume al unui dac ucis de costoboci.

    Comentariu de Sorin5780 — Mai 1, 2014 @ 10:38 am | Răspunde

  2. S-ar putea să avem și o deformare din lat.sanstus, *pre(a)sânta. Sunt înregistrate și paralele scurte sân, sâm.

    SÂNT adj. v. bisericesc, ceresc, divin, dumnezeiesc, religios.
    sînt (-tă), adj. – Sfînt. – Var. sîn, sîm. Mr. sînt. Lat. sanctus (Tiktin; REW 7569)
    vb.a sânți – a hirotoni.

    preasănătoasă sună un pic cam forțat și ilogic.

    Comentariu de Sorin5780 — Mai 1, 2014 @ 11:00 am | Răspunde

    • Nu știu dacă e cazul, t a dispărut din sânt(ă) atunci când cuvântul următor începe cu consoană; de ex. Sânmăria, Sânmihaiu, dar Sântana, Sântion.

      Comentariu de Roderick — Mai 1, 2014 @ 7:16 pm | Răspunde

  3. […] putea găsi un corespondent în spațiul mitologic românesc: Presâna despre care am mai vorbit (https://hroderic.wordpress.com/2014/04/29/presana/) , pusă de lingviști pe seama lat. persanus ”perfectly sound” (latinlexicon.org). Parsion ar […]

    Pingback de O triadă a stăpânilor naturii | Istoriile lui Roderick — Iulie 18, 2015 @ 11:11 pm | Răspunde

  4. Perseus Persephone < "πέρθειν" (perthein), “to waste, ravage, sack, destroy” *bher- scrape, cut
    alb.pres I cut, I carve, I slice https://en.wiktionary.org/wiki/pres#Etymology_1

    Chiar dacă nu-s din același radical, probabil că ar explica numele Presânei ca fiind una dintre cele trei morae (ursitoare) (Ciuntitoarea, Curmătoarea în Maramureș).

    Comentariu de Sorin5780 — Iunie 20, 2016 @ 8:47 am | Răspunde


RSS feed for comments on this post. TrackBack URI

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: