Istoriile lui Roderick

Mai 7, 2014

Târșul -animal

Filed under: Alte istorii — Roderick @ 10:23 pm

E vorba de un cuvânt întâlnit într-o poezie a lui Marin Sorescu: ”Luminile”, din vol. 4 al ciclului ”La lilieci”.

”Pisici sălbatice, râși

Și un animal de-i zice târșul- de astea îi era groază.

Târș- nu-l văzuse niciodată.”

Nu cred că e vorba de un cuvânt inventat; în ”La lilieci” există -desigur, în cheie poetică- mult material lingvistic și etnografic autentic din Oltenia. Nu cred nici că e vorba de o deformare din pârș.

Însă ce animal ar putea să poarte acest nume? Probabil un animal nefamiliar, inexistent în zona de baștină a poetului (nordul jud. Dolj, satul Bulzești), acolo unde se desfășoară poveștile din volumele ”La lilieci”; sau, poate, e vorba de un animal mitologic ori de o denumire uitată, ieșită din uz, a unui animal comun.

*

Omonimul târș –copac pipernicit, brad pitic ar putea oferi o explicație.

Avem brădioară, brădișoară = ieruncă (Tetrastes bonasia); o denumire ilustrativă pentru mediul de viață al păsării. La fel, târș (poate o formă redusă dintr-un târșoi , târșar sau târșior?) ar putea denumi un animal care trăiește prin desișuri ori chiar printre brazii pitici din apropierea golului de munte al Carpaților. Nu e exclus ca acesta să fie chiar pârșul (numit și alunar) sau alt rozător.

Ar putea fi însă o pasăre, ierunca (Tetrastes bonasia), cocoșul de munte (Tetrao urogallus) ori cocoșul de mesteacăn (Lyrurus tetrix); niciuna din ele nu trăiește pe teritoriul județului Dolj, ci -la noi- doar în pădurile de brad de la munte.

Interesant e că nu e neapărat nevoie de explicația prin târș ”copac pipernicit” pentru ca târșul să fie o pasăre din ordinul Galliformelor.

Este atestat, de ex., lat. tarax ( „tetracem Romae quem nunc vocitāre tarācem coepērunt”/”the tetrax, which they have now begun to call tarax at Rome” – Nemesianus), denumind probabil cocoșul de munte (Tetrao urogallus). Probabil din PIE teterw-heath-cock, grouse, pheasant” (starling.rinet.ru).

Avem, legate sau nu de rădăcina PIE:

TĂRHÍTĂ s. v. potârniche.” (Sinonime, dexonline.ro)

trúșcă, trușté, s.f. – Curcă (Meleagris gallopavo), pasăre de curte. Atestat în satele de pe Iza, Vișeu, dar și Budești, Hoteni. – Din ucr. truška (MDA).”  (DRAM, dexonline.ro; forma de masculin este trușcoi = curcan).

*

Dacă târșul este un animal fantastic, ar putea fi legat de târșă, târșeală= teamă, frică (cuvânt din PIE  tres-, ters- ”to tremble” ? cf. v.ind. trásati `to tremble, quiver, be afraid’; sau PIE ter-1to tremble, dabble” (??); după DER, ”fără îndoială de la tîrșî(i)t „josnic, decăzut”” , derivat din tîrș ”copac pipernicit, tufișuri, vreascuri”).

De asemenea, târșul ar putea fi legat de omonimul său cu sensul de ”tufă” prin ideea de (?) ”animal cu blană deasă, stufoasă sau aspră” (cf. târsoacă). Rămâne un mister care va fi fost acest animal.

Ar mai putea fi un împrumut din greacă: teras  ”marvel, sign, wonder, monster” ori mai degrabă therosanimal sălbatic” (PIE ĝhu̯ēr- ”wild beast”). Ori, mai puțin probabil, germanic, cf. germ. Tier.

Diverse nume ale bursucului în limbi romanice occidentale (it. tasso, sp. tejón, cat. teixó, port. texugo) ar fi împrumuturi germanice (cf. germ. Dachs). Dacă am fi avut, similar, un *tâș ”bursuc”, un r infix ar putea explica ușor târșul. Un cuvânt care -concurat de autohtonul viezure și bursucul turcica dispărut din uz, pierzându-și sensul, dar s-a păstrat în folclor.

Altă posibilitate: târșul= mistreț sau țap sălbatic (PIE *tork(‘)-, *trog(‘)- he-goat, pig”; galez twrch ”mistreț”, lat. troia ”scroafă”, gr. trágos ”țap” -starling.rinet.ru; mai demult am legat de această rădăcină chiar cuv. ”mistreț”).

(Și) mai puțin probabilă este legătura cu rădăcina *tarw- ”aurochs” (din care ar proveni și numele caprei caucaziene tur ; proto-slav *tū̀rъ). De-a dreptul fantastică ar fi conexiunea cu let. tinis”Gulo gulo, wolverine”.

Din PIE ter-3 ”to rub” ar putea proveni, cred, numele unui rozător sau animal galericol; printre derivatele lui din dicționarul lui Pokorny apar însă doar nume de nevertebrate ( cf. PIE ter-6a k. of harmful insect”).

 

5 comentarii »

  1. Dacă îi dau groază autorului, târșă, târșeală (teamă, frică; din PIE tres-, ters- ”to tremble”) e cel mai potrivit. :)
    Prin Ruki *ters ar fi devenit *terș la daci. De obicei găsesc în unele materiale etnografice explicațiile unor termeni pentru care nimeni nu are idee. Cum era acela despre arțar găsit de acel, anonim pentru mine, Ioniță Vasile. E un fel de arheologie lingvistică de care am auzit foarte pușin. Cred că m-ar pasiona foarte mult!

    Să știi că uneori numirile astea de creaturi sunt foarte directe. De exemplu ți-am spus de ideea privind acel regional gândăcel numit foarte rar ”drag”, dar și repedea(de câmp) sau târtăriță. Cred că toate însemnau „repede”, un adj. descriptiv. Primul l-am legat de radicalul *derǝ- (?), *drā-
    ”to run, to escape”, așa cum cred că derivă și numele Drăgaicei, drăgaicelor, un fel de ipostaze feminine ale călușarilor, dar mai deșănțate în manifestările pseudo-cultice păstrate la români. Poate și drăgană(bivoliță) din Făgăraș, comparat de unii lingviști cu lit. și polonezul drygantas (armăsar).
    Uneori numirile astea erau traduse din dacică în latină și hazardul face ca în unele locuri să fi păstrat și numele dacic.
    Poate acel târșă e pardalul sau pardoșul amintit în vechile scrieri, :) …probabil amintirea antică a leilor aduși în arenele romane din Tomis de exemplu sau alte orașe romane, dar și leul prezent în mitologie la noi, care poate fi o amintire directă a unei feline..n-o spun fără a zâmbi, autohtone. Dacă era leul nemeian al lui Hercule nu știu, dar cu siguranță leii ajungeau până în Balcani la un moment dat.
    http://wolaf.wordpress.com/2011/04/03/pardosi-vultani-zimbri-si-zmei/

    Comentariu de Sorin5780 — Mai 8, 2014 @ 10:09 am | Răspunde

  2. Pliniu cel Bătrân menționează un animal numit tursio, care este însă un pește (probabil rechin) sau delfin:

    ”There is a fish called the tursio, which bears a strong resemblance to the dolphin; it differs from it, however, in a certain air of sadness, and is wanting in its peculiar vivacity. This animal most resembles the dog-fish, however, in the shape and dangerous powers of the muzzle.” (http://www.perseus.tufts.edu/hopper/text?doc=Perseus%3Atext%3A1999.02.0137%3Abook%3D9%3Achapter%3D11)

    De aici se trage numele delfinului mare, Tursiops.

    Nu e exclus ca târșul să fie de fapt un animal marin (ca și dulful) reținut doar cu numele; există și posibilitatea ca acest tursio să fie legat și de numele altor specii.

    Comentariu de Roderick — Mai 20, 2014 @ 8:09 pm | Răspunde

  3. S-ar putea să fi identificat animalul: un dihor sau jder, cf. arom. târtociu=dihor.

    În acest caz arom. târt- ar corespunde cu dacorom. târș (?).

    Etimologia ar putea fi greu de aflat. Aș înclina să cred că este vorba de o rădăcină romanică, cf. sp. turón ”dihor” (acesta însă ar proveni -cf. dicționarelor spaniole- dintr-un cuvânt însemnând… ”taur”, cu aceeași origine (?)).
    Mai degrabă reflectă, cred, rădăcina PIE ter-3 ”to rub”, cf. gr. troktes > lat. tructa „trout”, fiind un animal cu dentiție redutabilă, care își croiește drumul spre prada din cotețe.

    P.d.a.p., ar putea fi o denumire conformă cu ideea de ”animal mirositor, puturos”, lat. putorius; în acest sens ar putea fi înrudit cu târt, târț -”care arată zgomotu emisiuniĭ de gazurĭ” (Scriban). Semantic, cf. sp. mofeta, care înseamnă dihor, dar și ”vânt”.

    Comentariu de Roderick — Septembrie 23, 2014 @ 12:42 pm | Răspunde

  4. În Maramureș: „cum bursucă (burzucă) șerpele sau gândacu și nevisca”. În alte variante se folosește var.mursecă(mușcă) ori morsoacă. Deci avem o alternanță m/b și o coincidență cu turicismul ăla.
    Alt omonim? bursucá, vb. refl. – A se umfla în pene (ALR 1956: 382). – Din bursuc „viezure” (< tc. borsuk) + -a.
    bursucos, adj. (burtos; încruntat).

    bursuca (var. bursuci, îmbursuca), vb. (a încreți);
    boarșe < lat.bursa < https://en.wiktionary.org/wiki/%CE%B2%CF%8D%CF%81%CF%83%CE%B1#Ancient_Greek

    Trebuie să fie mai complicată treaba cu acest bursuc.

    Comentariu de Ioan Albu — Octombrie 29, 2015 @ 10:08 am | Răspunde

    • În maghiară, börzsák este pântece cf. DEX-ului și chipurile ar fi dat și bojocii noștri și derivatul bojogar. Eu cred că vin toate din lat.bursa, dar e la fel de posibil ca sursa gr.bursa să fie tracică, deci ne întoarcem la 180 de grade: care a fost mai întâi, oul sau găina?
      https://dexonline.ro/definitie/bojogar
      https://dexonline.ro/definitie/bojog

      probabil înrudit cu rom.burduș sau boarfe (*borșa- cu sensul de …), ambele dintr-un radical/verb cu sensul de tăiere.

      https://en.wiktionary.org/wiki/%CE%B2%CF%8D%CF%81%CF%83%CE%B1#Ancient_Greek

      Ne-am gândit vreodată până acum la idea că burduv/burduș/burduc sunt derivatele unui alt derivat *bord, *burd, coradical pe aceeași linie cu subst. abur(boare) și/sau verb a aburi (sufla)? Am explicat deunăzi ce formează sufixul IE-d. (suflare/suflet ar fi sensul de bază) https://dexonline.ro/definitie/abur
      Constantinescu traduce burdu-bujdu drept pântecos, dar merge și zburd (
      Și acel a se bursuca e de pus aici.

      Cred că burduh (copcă) l-am imaginat din acest radical prin asemănarea cu sin. produh. Dacă n-am făcut-o, o fac acum. burduc (suflătoare).

      Comentariu de Sorin5780 — Ianuarie 30, 2016 @ 8:57 am | Răspunde


RSS feed for comments on this post. TrackBack URI

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

Blog la WordPress.com.

%d blogeri au apreciat asta: