Istoriile lui Roderick

Mai 9, 2014

A ujui

Filed under: Traco-geto-dacii — Roderick @ 8:41 pm

UJUÍ vb. v. clipoci, murmura, suna, susura, șopoti, șopti, șușoti.” (Sinonime, dexonline.ro)

UJUÍ, pers. 3 ujuiește, vb. IV. Intranz. (Reg., despre ape, vânt) A face un zgomot ușor, caracteristic; a susura, a murmura. – Onomatopee.” (DLRM, dexonline.ro)

Cuvântul ar putea avea un corespondent în lituanianul ūžesys murmur, sound, drone, din, noise, voice”; ūžti (vb.) ”buzz, hum, murmur”.

”ūžes|ys ūžimo garsas: Vėjo ūžesys Vandens ūžesys nuo malūno girdėti. Kvėpavimo ūžesiai.”  ( http://www.zodynas.lt )

Nu m-am lămurit din ce zonă este regionalismul. Am putea avea aici un cuvânt arhaic, fie el și onomatopeic.

11 comentarii »

  1. Lithuanian: õšti

    Etymology: (ošiù, ošiaũ) ‘rauschen, brausen, sausen’, óšinti ‘zum Rauschen etc. bringen, widerhallen lassen’, ošlỹs ‘Schwätzer, Plapperer, Plappermaul’, onomat. wie synon. ū̃žti (s. d.).

    cu google translate

    Lituaniană: Osti

    Etimologie: (ošiu, ošiau) „hohote, hohote, hohote”, ošinti „aduce la zgomot, etc, pot reverbera”, ošlys „barfe Plapperer, vorbăreț”, onomat. ca synon. ūžti (vezi d).

    Comentariu de alexandrumg3 — Mai 10, 2014 @ 1:23 pm | Răspunde

    • Lithuanian: ū̃šti

      Etymology: 1. ‘brausen’ usw., s. s. v. ū̃žti.

      Page(s): 1173

      cu google translate

      Lituaniană: Usti

      Etimologie: în primul rând „hohote”, etc, a se vedea p. v. ūžti.

      Pagina (s): 1173

      Comentariu de alexandrumg3 — Mai 10, 2014 @ 1:25 pm | Răspunde

      • Lithuanian: ū́žauti

        Etymology: (Skardžius ŽD 502, DabLKŽ), úžauti (Dùsetos), vū́žauć (Tverẽčius, s. Otrębski Gram.1, 379), Frequ. zu ū̃žti (DabLKŽ), ũžti ‘sausen’ (s. s. v. und vgl. Būga KZ 52, 302).

        Page(s): 1174

        Lituaniană: ūžauti

        Etimologie: (Skardžius ZD 502, DabLKŽ) užauti (Dusetos) vūžauc (Tverečius, a se vedea Otrębski Gram.1, 379) Freq. la ūžti (DabLKŽ) „fluiera” užti (SSV și vedea Buga KZ 52, 302).

        Pagina (s): 1174

        Comentariu de alexandrumg3 — Mai 10, 2014 @ 1:26 pm

      • Lithuanian: ūžlė̃

        Etymology: 2. (Acc. sg. ū́žli und ū̃žli, s. Otrębski NTwer.1, 323) ‘ein Kinderspielzeug, mit dem man Geräusche, Lärm hervorbringt’ (s. Otrębski a. a. O., DabLKŽ), ūšlė̃ ‘großer Lärm, Krach’ (aus *ūž-slė, s. Skardžius ŽD 170 aus Kvė́darna und Gargždaĩ).

        Gehören zu ū̃žti (s. d.), vgl. ūžynė = ūžlė̃, ūžesỹs ‘Sausen, Brausen’, ū̃žis dass., ū̃žmas und ūžìmas dass. (Šlapelis LLKŽ, alles bei DabLKŽ).

        Page(s): 1174-1175

        cu google translate

        Lituaniană: ūžlė

        Etimologie: 2 (Acc. sg. Ūžli și ūžli, a se vedea Otrębski NTwer.1, 323) „jucărie unui copil, cu care se produce zgomot, zgomot” (a se vedea Otrębski citată mai sus, DabLKŽ), USLE „mare zgomot, zgomot” (de la * UZ-SLE, a se vedea Skardžius ZD 170 Kvėdarna și Gargždai).

             Aparțin ūžti (SD), a se vedea ūžynė = ūžlė, „apel, hohotitor” ūžesys, Uzi dass, ūžmas și ūžimas dass (Šlapelis LLKŽ, toate la DabLKŽ).

        Pagina (s): 1174-1175

        Comentariu de alexandrumg3 — Mai 10, 2014 @ 1:27 pm

      • Cateva concluzii
        ––––––––
        1. cuvintele postate de mine sunt din Dictionarul Etimologic al lui Fraenckel (cel mai bun dictionar etimologic Lituanian)

        2. daca analizam sensurile din Romana si Lituaniana constatam ca cele doua cuvinte sunt CU SIGURANTA INRUDITE (deci corespondenta ai identificat-o corect)

        3. Atat in Romana cat si in Lituaniana (vezi Fraenckel) originea lor e considerata onomatopeica
        Asta nu inseamna ca o origine onomatopeica nu ar putea fi si (relativ) veche si chiar f veche
        dupa cum ar putea fi si mai recenta.
        Desigur ca 2 onomatopee asemanatoare pot aparea si independent (desi nu cred ca e cazul aici)

        Comentariu de alexandrumg3 — Mai 10, 2014 @ 2:52 pm

    • Lithuanian: ū̃žti

      Etymology: (ūžiù, ūžiaũ), ũžti (Būga KZ 52, 302) ‘sausen, brausen, rauschen, lärmen, sich gegenseitig schelten, zanken, brummen, murren; sich unterhalten, vergnügt sein; (dial.) herumlaufen, brünstig sein (von Schweinen)’ (DabLKŽ; zu den einzelnen Bedgn. vgl. Kurschat, Juškevič Wb.1, 231. 419, Sereiskis, Šlapelis LLKŽ), in Gervė́čiai noch vom Spielen musikalischer Instrumente (s. Verf. Balticosl. 2, 97), išũžti (išūžiù, ìšūžiau) ‘(mit Lärm, Geräusch) herausfließen, -gehen’ (Juškevič Wb.1, 656), išū̃žti ‘(längere Zeit hindurch) brausen, rauschen, sausen; hinaus-, heraus-, fortsausen, -stürmen’ (N.-S.-B.), Frequ. ū́ž-, úžauti (s. s. v. und vgl. Skardžius ŽD 502, Būga a. a. O., DabLKŽ) sowie ‘mit einer Peitsche, Rute toben, brausen’ (s. Otrębski NTwer.1, 323), ūžúoti dass. in der. 1. Bed. (Skardžius ŽD 495, DabLKŽ) und ‘ein wenig, leicht brausen usw. ‘ (Šlapelis LLKŽ), ū́žėti (nach DabLKŽ dzuk. und ostlit.), ū́žinti ‘machen, daß es rauscht, braust usw.’, Interj. ū́žt bezeichnet ein plötzliches Handeln, Gesehehen und den Laut des einmalig herunterfallenden Wassers beim Begießen (s. Juškevič Wb.1, 497, DabLKŽ), ū́žtelėti, -terėti ‘(plötzlich) rauschen, lärmen, sausen’.

      Hierzu noch die s. v. v. ūžlė̃ 2. genannten Wörter.

      Daneben ū̃šti = ū̃žti; ū́ščā̊ć ‘spritzen, ausgießen’, ū́štel̃ć ‘sich begießen, spritzen’ (s. dazu Otrębski NTwer.1, 316. 351).

      Onomat. wie die s. v. õšti (s. d., Wb. 518) erwähnte Familie.

      Page(s): 1175

      cu google translate

      Lituaniană : ūžti

      ? Etimologie : ( ūžiu , ūžiau ) užti ( Buga KZ 52 , 302 ) ” bâzâit , hohote , hohote , face un zgomot , pentru a certa reciproc , ceartă , bâzâi , bâzâi ; vorbesc , să fie vesel ; ( Dial ) rulează în jurul , rutului său ( de porc ) ” ( DabLKŽ , la individ Bedgn vedea KURSCHAT Juškevič Wb.1 , 231 419 , Sereiskis , Šlapelis LLKŽ . ) În Gervėčiai încă de la cantand la instrumente muzicale ( a se vedea . Disponibil Balticosl 2 , 97 ) , išužti ( išūžiu , išūžiau ) ” ( curgă cu zgomot , zgomot ) , -go ” ( Juškevič Wb.1 , 656 ) , išūžti ” ( mai mult prin timp ) hohote , hohote , hohote ; plus , din , trecut fluiera – furtuna ” ( N.-S.-B. ) Freq . Uz , užauti ( SSV și vedea Skardžius ZD 502 , Buga citată mai sus , DabLKŽ ) și ” zburda cu un bici , coada , hohote ” ( a se vedea Otrębski NTwer.1 , 323 ) , dass ūžuoti în. 1 Cond ( Skardžius ZD 495 , DabLKŽ ) și ” un pic , ușor hohote , etc ” ( Šlapelis LLKŽ ) ūžėti ( după DabLKŽ dzuk . , Și ostlit . ) ” Cauza care se răcnește , hohote , etc ” Ūžinti , interj . UZT se referă la o acțiune bruscă , Gesehehen și sunetul de apă care se încadrează la o dată ungand ( a se vedea Juškevič Wb.1 , 497 , DabLKŽ ) ūžtelėti – terėti , ” ( brusc ) zgomot , face zgomot , fluiera ” .

          Pentru acest lucru trebuie să fie ūžlė SVV 2 cuvinte de mai sus .

          În plus , Usti = ūžti ; ūščā̊c ” splash , pour ” , ūštelc ” stinge singur , splash ” (v. Otrębski NTwer.1 , 316 351 ) .

          Onomat . ca Osti sv ( sd , BM 518 ) menționat familie .

      Pagina ( s ) : 1175

      Comentariu de alexandrumg3 — Mai 10, 2014 @ 1:30 pm | Răspunde

  2. „Cip-cirip” e la fel de dacic ca „fâs” sau „ușșș” și sonorizarea sa spre „uji”. Nu înveți nimic util pentru dacism din onomatopeele astea, chiar dacă limbajul cel mai primitiv al umanității se bazează pe astfel de construcții primare.

    Comentariu de Sorin5780 — Mai 10, 2014 @ 7:54 pm | Răspunde

    • Nu e chiar așa. Engl. murmur (chiar dacă sună aprox. ca în română) nu e o coincidență expresivă, ci își are originea în franceză și apoi latină -murmurare, murmur- , de unde avem și noi cuvântul (PIE mormor-, murmur- în dicț. lui Pokorny).

      Simplele coincidențe onomatopeice sunt de fapt rare. Vezi și aici :)
      http://www.boredpanda.com/animal-sounds-different-languages-james-chapman/

      Comentariu de Roderick — Mai 10, 2014 @ 8:11 pm | Răspunde

      • Sunt de acord cu tine, ca sunt SI radacini onomatopeice stravechi (ex. PIE *leh2- a latra)

        Doar ca „lumea lingvistica” cam respinge etimologiile onomatopeice,
        din cauza ca vechimea lor e greu demonstrabila
        vaj-vaj, baz-baz, cip-cirip, bu-hu-hu, u-pu-pu
        pot aparea si suna similar in multe limbi si sa fi aparut in paralel in acele limbi cum la fel de bine ar fi putut aparea doar odata si sa se propage de atunci incolo.

        Dupa cum am spus si eu cred ca Ro. ujui si Lit. ūžti chiar daca sunt Onomatopeice sunt inrudite.

        Numai ca chiar daca SI mie imi vine cateodata sa iau in serios etimologic legaturi onomatopeice ca Ro. ujui si Lit. ūžti (ambele ar reflecta PIE *g^(H)- de exemplu cu Ro. j < VRo. gi-u- < PIE *g^(H)w
        si cu Lith. ž PAlb o (Ro. madzăre / Alb. modhull) a avut loc INAINTE de aparitia Romanilor prin Balcani si prin urmare Ro. mazare (cu Ro. a- ) nu poate fi „un imprumut al PAlb. in Lat. Balc.” ci este „un imprumut al S.Ro (in care S.Ro a: > S.Ro. a) in Lat. Balc.”

        -» Ignoranta nu cred ca este din rea-vointa ci pentru ca nu s-au aplecat indeajuns in detaliile limbilor periferice cum e Albaneza ca sa nu mai vorbim ca in afara de marele lingvist Eric Hamp (cel care printre altele considera zmeura ca provenind din Dacă etc…in timp ce DEX-ul de la noi il indica pe Neogrecul zmeuron (dupa Hamp un imprumut din Aromana))
        nimeni nu a prea luat in serios, in afara tarii, existenta/studiul Substratului Romanei ca limba indo-europeana, lucru considerat oarecum Neserios de unde si teoria „imprumuturilor din Albaneza”)

        DECI fara aceasta Cronologie a Momentele-de-Timp totul devine O VARZA…

        Tot „mainstreamul” ignora influenta substratului asupra Latinei balcanice, considerand de exemplu e/accentuat > ie/ia ca o transformare interna a Latinei Balcanice, ceea ce si este, numai ca trebuie sa fii orb sa nu vezi ca ea se datoreaza influentei populatiei bilingve autohtone asupra Latinei Balcanice atat timp cat ai pe Diegis in Dacă și pe Alb.djeg ‘a arde’

        PE DE ALTA PARTE e bine totusi sa ai niste reguli solide altfel ajungi sa spui aberatii cum e cea cu Limba Dacă care ** „era aproape identica cu Latina” etc…

        ASA ca am cautat macar un substantiv, un adjectiv orice pe langa a ujui (o ujmă ceva) n-am găsit NIMIC
        sperand sa fie ceva care IN PLUS sa insemne mai mult decat un simplu zgomot…

        Cum nu am găsit unde in Romania se foloseste acest cuvant (mi se pare aiurea sa dai un regionalism in dictionar si sa nu spui pe unde apare el…dar asta e, asa se scriu cartile la noi)

        Interesant ca sunt forme cu u-lung in Lituaniana ceea ce ar putea indica forme reduplicate
        in rest insa si acolo par a fi doar cuvinte onomatopeice…

        Va recomand (daca nu ati facut-o) sa folositi in paralel cu Pokorny pe LIV-2 (ed 2)
        http://en.wikipedia.org/wiki/Lexikon_der_indogermanischen_Verben
        unde radacinile PIE sunt reconstruite „la zi cu teoria”

        Comentariu de alexandrumg3 — Mai 12, 2014 @ 6:13 pm

      • Iara mi-a fost truncat mesajul (nu-i plac parantezele ascutite)

        Comentariu de alexandrumg3 — Mai 12, 2014 @ 6:18 pm

  3. Zona de circulație a cuvântului să fie poate Transilvania (?); cf. terminației verbale, pe care o regăsim în ”a cucui”=a dormita, cuvânt care în Oltenia și Banat este ”a cucăi”. Dar ambele terminații sunt prezente în cele trei zone.

    Comentariu de Roderick — Mai 13, 2014 @ 11:41 am | Răspunde


RSS feed for comments on this post. TrackBack URI

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

Blog la WordPress.com.

%d blogeri au apreciat asta: