Istoriile lui Roderick

Mai 29, 2014

Auraș păcuraș

Filed under: Alte istorii,Traco-geto-dacii — Roderick @ 10:11 pm

”Văzând ea că nu dau răspuns de nicăieri, lasă toate în pământ şi se ia după mine la baltă, unde ştia că mă duc; şi, când colo, mă vede tologit, cu pielea goală pe nisip, cât mi ţi-i gliganul; apoi, în picioare, ţiind la urechi câte-o lespejoară fierbinte de la soare, cu argint printr-însele,şi aci săream într-un picior, aci în celălalt, aci plecam capul în dreapta şi în stânga, spunând cuvintele:

Auraş, păcuraş,
Scoate apa din urechi,
Că ţi-oi da parale vechi;
Şi ţi-oi spăla cofele
Şi ţi-o bate dobele!

După aceea zvârleam pietrele, pe rând, în ştioalna unde mă scăldam: una pentru Dumnezeu şi una pentru dracul, făcând parte dreaptă la amândoi; apoi mai zvârleam câteva, de încuiam pe dracul în fundul ştioalnei, cu bulbuci la gură; ş-apoi, huştiuliuc! şi eu în ştioalnă, de-a cufundul, să prind pe dracul de un picior, căci aşa ne era obiceiul să facem la scăldat, de pe când Adam-Babadam.”

(Ion Creangă, ”Amintiri din copilărie”)

În ”Amintirile” lui Creangă, în fragmentul cunoscut de școlari sub numele ”La scăldat”, apare și acest descântec pentru scos apa din urechi, împreună cu descrierea unui adevărat ritual magic.

Stranie mi se pare formula ”Auraș, păcuraș”.

La prima vedere, s-ar zice că auraș e derivat din aur, iar păcuraș din păcură. Ființa invocată ar avea o natură duală, luminoasă (aur) și întunecoasă (păcură); sau, poate, e vorba de două ființe, numite ”auraș”, respectiv ”păcuraș”. Ar corespunde cu azvârlirea echitabilă a pietrelor (o ofrandă, o plată ritualică pentru scoaterea apei din urechi?), ”una pentru Dumnezeu şi una pentru dracul, făcând parte dreaptă la amândoi”.

Însă există și alte posibilități de interpretare.

”Auraș, păcuraș” ar putea fi epitete ale pietricelelor ținute la ureche (”câte-o lespejoară fierbinte de la soare, cu argint printr-însele”). E vorba de pietre care au în ele particule, granule sclipitoare, care justifică apelativul de ”auraș”.

”Păcuraș” ar putea reprezenta o deformare din păguraș. Există regionalismul maramureșean (deci nu prea îndepărtat de Moldova)

pắguri, s.f. pl. – Pistrui (Mihai, 2007). Atestat doar în Maram. – Et. nec. (MDA).” (DRAM, dexonline.ro)

Probabil legat de

pag (págă), adj. – Tărcat, pestriț, bălțat. – Var. peag. Sl. pegu (Cihac, II, 237; Conev 97), cf. sb. pjega „pată”, v. slov., cr. pega.” (DER, dexonline.ro); la origine, PIE peig-1 , peik- coloured, speckled”.

”Păcuraș” ar putea însemna, deci, ”cu picățele” (originea lui pic fiind onomatopeică, cf. DEX).

M-am mai gândit, în legătură cu păcuraș, la PIE *(s)pek’- ”to look”,  *(s)pāug(‘)-  ”brilliance, spectre”, *(s)peng- ”to shine”… Bănuiesc că forma în care apare (într-un descântec de copii) este coruptă, influențată de păcură sau -mai puțin probabil- de păcurar.

 

O posibilitate surprinzătoare, însă, este aceea ca auraș să însemne chiar piatră (de râu). Ar putea fi înrudit cu lituanianul uolà ”piatră, stâncă” și letonul olis ”prundiș rotund”, ola ”ou”. După wiktionarul citând lucrarea lui Konstantins Karulis, Latviešu Etimoloģijas Vārdnīca ,

„from a previous Proto-Baltic neuter noun *wuolan, from Proto-Baltic *wuol-, from Proto-Indo-European *wēl-, *wōl-, the length grade of the stem *wel- (to turn, to roll, to wind), whence also velt “to roll, to trundle.” ”

Corespunzătoare în dicționarul lui Pokorny ar fi rădăcina u̯el-7    ”to turn, wind; round”, din care provin și gr. ὅλμος, rus valún ”round pebble”. În cazul lui auraș, ar putea fi vorba și de u̯er-3 ”to turn, bend”.

Forma cuvântului îmi este însă greu de explicat; la origine -un *avul- sau *abul-, cu un a protetic anterior lb. române (?).

Cu o mai mică probabilitate, auraș ar putea fi legat de auă ori de rădăcina lui ou ( PIE *ōuyo-).

 

Mai risc încă o ipoteză: la origine în textul descântecului să nu fi fost auraș, ci *sauraș.În acest caz sensul ar fi clar cel de piatră, prundiș. Avem:

sáură adj. (reg.; despre piatră) mărunt. ” (DAR, dexonline.ro)

La origine trebuie să fie lat. sabulō ”prundiș, piatră de râu”, din PIE *psabh- ”sand, gravel”.

 

Pentru încă o posibilitate, să privim cererea din descântec: ”Scoate apa din urechi”.

E posibil ca sensul lui auraș să fie legat de ureche; am putea avea în el un reprezentant (*aur?) al lat. auris ”ureche” (PIE ōus2 ”ear”). Sufixul -aș ar putea fi de agent (ca în potecaș). (Păcuraș, probabil cu același sufix, ar putea reprezenta o confuzie din picuraș, cf. a picura (apa din urechi). )

Poate mai acceptabilă însă este originea în PIE aus- ”to draw (water)” (ce coincidență semantică…); ar fi lat. haurioa scoate (din)” (>exhaustus, engl. exhaust).

Doar ca și conexiuni mai puțin probabile -PIE au-3from, away, of” ori au̯er- ”to flow, to wet, water” (după Russu, acesta e la originea hidronimului trac Auras).

 

”Auraș, păcuraș”, în aparență o formulare simplă, reprezintă -cred- o problemă lingvistică nebanală, chiar dificilă. Cuvintele pot suna familiar, dar în realitate și semantica expresiei este obscură.

Când aruncă cineva o piatră în baltă, e foarte greu să mai fie scoasă afară; și pentru înțelepți și pentru nebuni.

3 comentarii »

  1. Era pe YT un desen animat Auraș Păcuraș, chipurile după o poveste populară maghiară, dar ăștia fură de toate de la toți.
    Cred că sufixul -aș este adjectival în aceste cazuri și este evident înțelesul. Nu mai poate fi respinsă originea sa din substrat, mai ales că e și albanez.
    Nu văd rostul unei moșteniri latine sau dacice în acest caz. Mai ales că lat.auris nu s-a păstrat nicăieri, ci doar forma sa diminutivată.
    Îmi place acel saură din lat.sabulum, nu-l știam. Tot aici mă întreb de cât timp avem arh.saur (balaur) sau adj.saur (germanic?). http://en.wiktionary.org/wiki/sour#Etymology
    http://starling.rinet.ru/cgi-bin/response.cgi?single=1&basename=%2fdata%2fie%2fpiet&text_number=1016&root=config

    Dacă alb. tharbemi / tharbët e legat etimologic de sarbed, atunci care-i originea acestora?
    S-ar putea să avem o proto-furmă (arhaism pentru neologismul formă) *sarwa ori chiar *saurwa (Pokorny sū-ro- , sou-ro- „salty, bitter; cheese”) , de unde *rw devine rb, atât pentru moștenirile latine, cât și pentru cele native proto-tracice.
    Comparabile cu elementele slave: „abg. surovъ `raw’, russ. suróvyj `raugh, raw’ (*sou-ro-)”. Cred că sunt forme de participiu, la fel ca dacicul *dava sau terminația de participiu albaneză în -va.

    http://starling.rinet.ru/cgi-bin/response.cgi?single=1&basename=%2fdata%2fie%2fpokorny&text_number=1913&root=config

    Comentariu de Sorin5780 — Mai 31, 2014 @ 9:15 am | Răspunde

    • Alb. zhur ”gravel” ar semăna cu rom.zuruș ”bolovăniș, pietriș pe un versant” (onomatopeic, se spune; oare?).
      După V. Orel, la originea lui zhur este lat. saburra ”sand balast” (rudă cu sabulum, saburra ar putea fi și la originea lui saură).

      Comentariu de Roderick — Noiembrie 2, 2014 @ 5:18 pm | Răspunde

  2. De fapt, fix acelasi cantec ritualic, luat foarte in serios, exista si in Maramures; tot cu Auras-Pacuras. Identic si in ceea ce consta procedeul in sine, chiar. Iar cele doua pietre se refera in zona aceea la aur si la pacura, in sensul de stralucitor si intunecat. Cam asa cred ca l-au luat si ungurii. Cat despre forma cuvintelor folosita ca diminutiv, inseamna un singur lucru. Vasile Lovinescu spunea ca in traditia romaneasca diminutivul a fost folosit doar pentru lucrurile nazdravane. Adica tot ce este prin baladele vechi la diminutiv apartine unei lumi de deasupra celei in care traim. Ce a devenit astazi diminutivul este de neconceput: supica, gemulet, coleguta si alte aberatii pe care poporul roman le foloseste total neadecvat.

    In legatura cu pietrele exista doua posibilitati, din punctul meu de vedere: ori pietrele au intr-adevar o capacitatea menita sa ajute si la limpezirea urechilor (probabil formeaza un camp ceva intre ele) ori pietrele capata aceasta capacitate prin investirea lor (lucru des intalnit in ritualurile lumii).

    Comentariu de LsS — Iunie 2, 2014 @ 7:04 am | Răspunde


RSS feed for comments on this post. TrackBack URI

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

Blog la WordPress.com.

%d blogeri au apreciat asta: