Istoriile lui Roderick

iulie 21, 2014

Bar

Filed under: Traco-geto-dacii — Roderick @ 11:38 pm

Barul, un loc de odihnă și refugiu. Sunt de acord cu asta.

Însă dicționarele spun așa despre alt fel de bar, care e desigur mult mai vechi în limba noastră:

BAR2, baruri, s. n. (La unele jocuri de copii) Spațiu, loc de odihnă și de refugiu dinainte stabilit de jucători (la „ulii și porumbeii”, „leapșa” etc.) – Et. nec. ” (DEX 98, dexonline.ro)

Când mă jucam, în copilărie, jocuri asemănătoare, spațiul respectiv era numit ”casă”. Fugărit de vreun tovarăș de joacă ceva mai sprinten, intram repede în refugiul desenat pe asfalt și strigam ”casă!”. Apoi rămâneam acolo până se plictisea.

E posibil oare ca acest bar să fie vreun cuvânt străvechi cu sensul de casă ori adăpost?

Ar putea reflecta PIE u̯er-5to close, cover; to guard, save” (Pokorny).

Din acest radical avem rom. (de origine slavă) zăvor (za-vorъ ); alb. vathë ”incintă” și varr ”mormânt”; sanscr. vara- ”împrejmuire”; probabil Ériu, numele Irlandei.

O variantă mai puțin probabilă (în ciuda aparențelor) ar fi legătura cu bară , cf. ”a sta pe/la bară” (?) ori cf.

*1) bar n., pl. urĭ (fr. barres, pl. d. barre, bară. V. baroŭ). Joc băiețesc în care două tabere staŭ față’n față, ĭar unu ĭese din rînd, și adversaru trebuĭe să-l atingă cu mîna și, astfel, să-l facă captiv (Tabăra care are maĭ mulțĭ captivĭ cîștigă). ” (Scriban, dexonline.ro)

Descrierea acestui joc (barres) o puteți citi -în franceză- aici.

14 comentarii »

  1. Sensul de „spațiu” ar putea fi cuprins de reg.bărăgan și derivat din radicalul IE *(e)w[e]r- wide, broad
    http://starling.rinet.ru/cgi-bin/response.cgi?single=1&basename=%2fdata%2fie%2fpokorny&text_number=2170&root=config

    Comentariu de Sorin5780 — iulie 23, 2014 @ 5:16 pm | Răspunde

    • Cine poate ști cum evoluează sensul? însă derivatele lui *(e)w[e]r- par să fie aproape contrare semantic lui ”bar”, care nu e o deschidere, o lărgime, ci un adăpost.

      Comentariu de Roderick — iulie 24, 2014 @ 8:31 am | Răspunde

    • Bar (loc de refugiu la jocul ulii și porumbei) ar putea fi identic cu alb.bar, var. barë (neuter; Tosk) (grass), la fel ca entopicul bărăgan (din *bărag, un sufix -ag. și sufix augmentativ -an)
      https://en.wiktionary.org/wiki/bar#Etymology_1_2

      „Spre exemplu, românii l-au denumit în funcţie de regiune – uliul găinilor, uliu, uliu porumbar, uliu de porumbei, ulieş, uligae, huli, huliu, porumbar, găinar, boghiu, bodigeu, bodigaş, hârău, hereu, herete, arete, ierete, cobăţ (dacic scabă), corui.” alb.qift < accipiter
      http://www.descopera.ro/natura/10721534-uliul-porumbar-cea-mai-urata-pasare-din-romania

      Cum se ascundeau la câmpie porumbeii și fazanii de uliu? Nu cumva în ierbăria deasă în tufișuri? Cel puțin fazanii fac asta. Cine știe ce sensuri o fi mai avut un dacic *bar, *bară!
      eng.canopy, foliage(frunziș)? The zone of the highest foliage and branches of a forest.
      În codrii Vlăsiei s-ar fi adăpostit porumbeii.

      Comentariu de Sorin5780 — mai 24, 2016 @ 11:48 am | Răspunde

  2. Două cuvinte care au rădăcina ”bar”, și care au sensul de construcție ușoară care adăpostește unelte sau provizii într-o gospodărie

    BARÁCĂ, barăci, s. f. Construcție provizorie de scânduri, panouri, folosită ca locuință, magazie, prăvălie etc. [Pl. și: bărăci. – Var.: (reg.) barátcă s. f.] – Din fr. baraque.
    Sursa: DEX ’09 (2009)

    BARN (engl.) înseamnă hambar

    http://dictionar-englez-roman.ro/?k=barn&dir=enro

    Comentariu de sabinus — iulie 26, 2014 @ 1:00 pm | Răspunde

  3. Cred că rădăcina *bar, cu sens diferit de cel dat mai sus, este tema mai multor nume vechi românești (de origine probabil dacică): Băra (fam. sec.XV din Ard.și Munt.) Genitivul „Drag fiul Bării”, Bărea (cred că tot un genitiv păstrat și ca prenume), Bărița, Bărul (mold.), Băroaia(genitiv), Băroiu, Băruiul, Băroian, Bărăș (ard.și olt.), Bărășel, Bărăscu, Bărăiacul, Băriga(sună tot a genitiv pentru mine), Bîra, Bera, Bar (moț), Bareș.
    Constantinescu (de unde am luat toate numele astea) spune că vine din reg. dacic bară, dar eu cred că-i *bher- „good, valiant”
    http://starling.rinet.ru/cgi-bin/response.cgi?single=1&basename=%2fdata%2fie%2fpiet&text_number=2080&root=config

    Poate-i genul de nume păstrat prin tradiție de familie. Dacă dispare limba daco-geților prin sec VII, oare numele dacice CARP sau Bareș se păstrau și cu sensul lor original măcar până-n mileniul doi? Și tradiția asta are limitele ei. Nu înțeleg de ce s-ar mai păstra dacă nu înțelegea nimeni sensul. Pentru cele biblice înțeleg explicația, dar acestea de ce s-ar păstra?

    Comentariu de Sorin5780 — septembrie 1, 2014 @ 8:46 pm | Răspunde

  4. Sunt mai multe sensuri ale reg.borugă care ar putea indica două rădăcini IE.
    pag.50 http://www.banaterra.eu/romana/biblioteca_banat/monografii/Nume%20de%20ape%20din%20bazinele%20raurilor%20Timis%20si%20Bega.pdf

    Unul ar putea fi *u̯er- ”to close, cover; to guard, save” cu betacizare: borugă = „fundătură strâmtă numai pentru un car printre două dealuri, defileu”, (sinonim orată, chei?). Celelalte sensuri din sudul Banatului (arealul nativ al entopicului) merg conectate la IE *ber-, *bor- „wet place, swampy”, dar și un sens de curgere (pârâu) pe care nu-l știam.

    Toponimul Vorâng și părâul Vărănguț din mții Baicului cu toponimul Vărănguț ar putea fi cele mai potrivite dacă considerăm atestarea sufixului -ângă (probabil -ungă), adjectival și/sau diminutival. > *u̯er- ”to close, cover; to guard, save”
    Trebuie să fi fost comune zonei Banat, Hunedoara și Apuseni. Sensurile acestora au dispărut.

    Ariile astea muntoase trebuie să fi păstrat multe cuvinte dacice. Am găsit și un probabil coradical al alb.valë- wave, frenzy onrush; hot, boiling http://en.wiktionary.org/wiki/val%C3%AB
    E vorba de top. Pe Vale, unde subst.vale are sens de „izvor”, „pătură minerală continuă, infiltrată între celelalte straturi ale solului, filon” în munții Banatului. Poate avem același rad. *wel(g)- to revolve, turn, twist.

    Comentariu de Sorin5780 — aprilie 23, 2015 @ 11:24 am | Răspunde

    • Nu știu dacă albanezii au avut obiceiul arderii morților ca dacii, deși, conform mitologiei și tradițiilor lor, au ceva iranic/zoroastrian. Dacă l-au avut, oare nu foloseau un derivat din radicalul *wer- „to burn, boil” pentru „mormânt” (varr)?
      Ar fi coradical cu urdă (zăurdeală), arh.Varancea (Vrancea; bg.vrana, black), vardaei sau vardaerei (zonă de pe Crișul Negru; Vardaerorum caput – vf. al Crișului Negru), Vardarul (sin: Axios).
      varniță

      https://en.wiktionary.org/wiki/varr#Etymology
      Varna http://varna.info.bg/english/name_of_varna_en.htm

      În aceste link-uri este ceva care face apel la.. apă, nisip și umezeală.
      varresë – „mold, mould, rest”
      varr ”mormânt”

      Pentru goticul aurahjons ‎(aurahjons, “monuments, tombs”) are sens extragerea sa din proto-germ. *auraz ‎“wet sand or earth, mud”?? Vin ei din insula Gotland și nordul Poloniei, dar asta înseamnă că-i îngropau în pământ ud sau îi trimiteau în largul mării într-un drakker, iar marea le era mormânt? Mai degrabă vine tot dintr-un apelativ pentru ardere.
      Dar albanezii sunt tradițional munteni, deși au un termen pentru mare.
      Dacă înainte să fie împinși în munți trăiau lângă o mare, probabil s-ar explica termenul și niște obiceiuri similare vikingilor.

      Cred că alb.varr ar putea însemna la origine gorgan, glămeie (tradiția indo-europeană kurganică) și nu cavou /criptă (sin: gropniă, mormântar) sau ceva similar tradiției greco-romane, ca să se explice extragerea sa din PIE u̯er-5 ”to close, cover; to guard, save” (Pokorny). voreț, a vori
      Poate coradical cu top.Uroi, deși, dacă stau bine să mă gândesc, albanezii mai au verrë (vërë) care explică și semantismul luat de groapă la noi. Mormântul nu-i loc de ardere ca pe vremea dacilor, ci ceva îngropat, ca în creștinism. https://en.wiktionary.org/wiki/verr%C3%AB#Albanian
      https://hroderic.wordpress.com/2013/10/24/sanziene-iele/

      Pe baza acestor albanisme mă întreb dacă top. Vorâng, Varancea/Vrancea, Varnas nu fac trimitere la niște depresiuni. Lat.vorare, vorago (abis), prin care s-a încercat explicarea top. Vorâng, ar explica reg.gerune/genune prin același radical: *gʷerh₃- ‎(“to devour”). Un abis care înghite sau devorează.
      https://en.wiktionary.org/wiki/voro#Etymology_2
      https://en.wiktionary.org/wiki/vorago#Etymology_2

      Varnas: „The researcher from Varna, Petar Stoyanov, points out interesting findings – in different parts of the world, all settlements named Varna, Varnavino, Varnek, etc., are located on the sea-, river- or lake-coast. He suggests that Varna was the name of a close settlement, later renamed to Odessos – both of which carry the meaning “town at water”, “water town”.”
      Mai degrabă l-aș traduce vik (bay, inlet), de unde avem vikingr. https://en.wiktionary.org/wiki/v%C3%ADk#Etymology_1
      De ce nu peșteri marine, așa cum sunt numeroase acelea de la capul Kaliacra, unde se adăpostea foca monachus.

      PS: e interesant la acel „bar” sensul de loc de odihnă, de refugiu. Se potrivește oarecum cu șvartă (odaie), tot un loc de odihnă sau varresă (der.din varr). Dacă „bar” ar proveni din *wer (close, guard) ar însemna că este sinonim cu cetate sau toponimele Ferea (a feri, feritor) din Banatul de munte ori zbăg. Avem toponime cu tema Bar care nu implică un antroponim?

      Comentariu de Sorin5780 — mai 24, 2016 @ 11:08 am | Răspunde

    • borba[2] [f] ‘mud, slime, mucus’, from proto-Celtic *borwâ-,[29] cognate of French bourbe ‘mud’; akin to Irish borb ‘mud, slime’, bearbh ‘boiling’, Welsh berw ‘boiling’, Breton berv ‘broth, bubbling’.

      https://ipfs.io/ipfs/QmXoypizjW3WknFiJnKLwHCnL72vedxjQkDDP1mXWo6uco/wiki/List_of_Galician_words_of_Celtic_origin.html

      Nu cumva Alb.bërrakë și Rom.bară (der. bărăcie, bărăciune) aveau ambele un arhaic *rr din *rw? Se pare că numai albaneza rămâne fidelă geminatelor obținute din astfel de transformări, deși, așa cum și unii lingviști de-ai noștri intuiau, cred că am avut și noi câteva cuvinte unde geminatele din dacică evită rotacizarea lor (vezi dac. bală)

      Transformarea asta fonetică ar trebui definită un pic. Cred că atunci când accentul cade pe prima silabă, are loc transformarea de mai sus. Dacă accentul cade pe ultima silabă, adică pe terminație, IE *rw și *lw devin *rb și *lb.
      Este posibil ca unele dialecte marginale să fi păstrat aceste forme intermediare, *-rva și *-lva, iar betacizarea să fi fost generalizată la o dată neprecizată.

      Ar fi de asemenea posibil ca în unele cuvinte să avem sufixul -bʰos (fem. -bʰa), care se atașa la teme verbale. Primul exemplu de mai sus, care m-a inspirat să scriu ideile astea, ar putea fi unul din acele derivate verbale.
      Exemple de acest tip sunt destul de rare în Albaneză, dar acel galician borba avea un coradical perfect în toponimia illiră. S-a discutat, cred, în legătură cu reg. barbură (der. a îmbărbura).

      Comentariu de Sorin5780 — mai 13, 2018 @ 8:52 pm | Răspunde

  5. șvártă, șvárte, s.f. (reg.) 1. (Bucov.) casă dărăpănată; magherniță. . 2. (Trans.) odaie, încăpere, cameră. https://en.wiktionary.org/wiki/vath%C3%AB
    vartă, s.f. 1.(Munt.) necaz, belea, bucluc. 2. vrajbă, ceartă, scandal. 3.punct culminant al unei acțiuni. Dicționare de regionalisme, Nicoleta Mihai

    Primul ar putea fi conectat cu radicalul *u̯er-5 ”to close, cover; to guard, save” (Pokorny), al doilea nu știu ce-i cu el.

    Comentariu de Sorin5780 — februarie 1, 2016 @ 9:00 am | Răspunde

    • *u̯er-5 ”to close, cover; to guard, save” putea da alb. vathë (țarc; *vartë) sau varr (mormânt), dacă acesta din urmă este cumva o reprezentare a acelor vechi cavouri îngropate din antichitate? Nu este ceva obișnuit pentru oamenii de rând, decât dacă ne imaginăm cumva la niște necropole care aparțineau întregului clan.
      https://en.wiktionary.org/wiki/vathe%CC%88
      https://ro.wikipedia.org/wiki/Morm%C3%A2ntul_tracic_de_la_Sve%C8%99tari

      Probabil că alb.varr este coradical cu banalul nostru urcior sau lat.verruca (*wer- “highland, high”), fiind o măgură, un gorgan la origine, dar la fel de bine poate fi înrudit cu alb.verrë (a hole), coradical cu viroaga noastră.
      comentariul 5: https://hroderic.wordpress.com/2010/02/26/viroage/

      Totuși, eu mă gândeam adineauri la expresia ”a o da în bară”. Despre asta voiam să comentez. Nu cumva amintește de reg. arhaic bară (mlaștină)?
      Este argou, știm, dar de unde avem acest bară, cu sens neprecizat?

      Comentariu de Sorin5780 — iunie 27, 2017 @ 7:49 pm | Răspunde

    • Vartă cred că este coradical al Proto-Germanic *werrō (“confusion, conflict”: Eng.war ”război”) prin rad. IE *wers- (“to confuse, perplex”) sau tema de bază a acestuia, *wer- ”to turn, mix: to boil”.
      https://en.wiktionary.org/wiki/war#Etymology

      *wert-, -d-
      Meaning: to turn
      http://starling.rinet.ru/cgi-bin/response.cgi?single=1&basename=%2fdata%2fie%2fpokorny&text_number=2158&root=config

      M-aș fi dus și spre *wer- (sunete pe care le scoate oamenii și animalele; rom.vorbă, eng.word, etc.), dar ar trebui să găsesc un albanism, măcar de departe apropiat semantic..dacă nu fonetic.

      Primesc și un *urtë albanez, altul decât omonimul urtë (sage, wise, silent) din proto-alb.*warta. Un exemplu bun pentru a arăta cum se transformă *wa- albanez neaccentuat.

      Comentariu de Sorin5780 — iulie 11, 2018 @ 2:23 pm | Răspunde

  6. Cred că ”bar” (*bară) din articol este înrudit cu alb. mbarë (favourably, felicitously, propitiously sau „right, good, favorable”), arom. îmbară, rom. băriu (Cigmău: ,,mai bări” – mai grozav, şi mai şi) și gr.pheristo din IE *bher- good, valiant.

    Ții minte când se strigă SAFE la baseball-ul american? Cred că avem același lucru și aici. Atingi baza, ești SAFE..in a safe haven.
    ”A base is not a safe haven when touched by a batted ball.” https://baseballrulesacademy.com/rule-week-safe/

    Interesant că alb. mbarë este și adverb cu sensul de ”în jur” (ex: mbarëkombëtar) . Originalul fonetic ar fi *mparë, doar că prefixul m- influențează transformarea consoanei surde p în una sonoră, b. Trebuie să fie același cu gr.peri (în jur) și tracicul *para, conform top. dacic Paralissum sau Parorbelia.

    Asta dacă nu înrudit cu gr.para (leu paraleu) cu sensul ”peste măsură de” (rom.prea).

    Comentariu de Sorin5780 — iunie 28, 2017 @ 6:51 am | Răspunde

    • E posibil să fi avut și noi un prefix *par(ă)- cu sensul acestui mbarë- : parsemát, -ă, adj. (înv.) presărat, împestrițat.

      Sub alt articol am sugerat legătura sa cu … praș, prași, s.m. (reg.) strop, fir, fărâmă, pic. https://en.wiktionary.org/wiki/Reconstruction:Proto-Indo-European/pers-
      Ca să nu le dau slavilor și cuvântul ăsta, mă gândesc la un derivat (form. colectivă) din *per- (“to strike, beat”) similar alb.pris (I cut, I carve, I slice; Proto-Alb. *pretja).
      Dacă l-ar fi analizat un lingvist de profesie, ar fi spus că-i luat din forma de plural a sl.prah.
      https://en.wiktionary.org/wiki/pres#Etymology_1

      IE *seh₁- (“to sow”), *sēy- (”a semăna, a arunca”) < *séh₁mn̥ (n. sămânță)
      https://en.wiktionary.org/wiki/Reconstruction:Proto-Indo-European/seh₁-

      Presupun c-au avut și Dacii termenul de sămânță sau un verb *sema- (a semăna). Vezi apelativul Sâmiană (s. v. drăgaică, sânziană).

      DRĂGÁICA1 ~ce f. 1) la pl. pop. Sărbătoare religioasă la creștini, închinată coacerii grânelor; sânziene.

      Alte exemple (?): paraur, parangún, paraulă (probabil din παραβολή (parabolḗ)

      Comentariu de Sorin5780 — iunie 15, 2018 @ 5:41 pm | Răspunde

      • Sâmiană (*Sămiana) are un coradical în Lat. Sēmō m (genitive Sēmōnis) = 1. (Old Latin) An ancient god presiding over crops. 2. An epithet of Sancus
        https://en.wiktionary.org/wiki/Semo#Latin

        Mai demult mă gândeam că sâmburele-i din *séh₁mn̥ (n. sămânță), adică un Proto-tracic *sā(e)mn cu sufixul diminutival -ul. După exemplul albanez (și poate dacic) *(é)-mn̥ se reduce la *-m(a) sau *-im(a).

        Despicarea consoanei [m] în [mb] e comună în Albaneză și graiurile vestice ale Daco-românei, deci un *sombul ar fi perfect valabil, căci accentul cade pe terminație, ceea ce provoacă și scurtarea lui [ā] în [o], nu [ua].
        Recapitulăm: IE *séh₁mn̥ < *sēmn < Proto-tracic *sāmn – daco-albanez *sombul/*sumbul

        PIE *(é)-mn̥ = Creates action nouns or result nouns from verbs.
        https://en.wiktionary.org/wiki/Reconstruction:Proto-Indo-European/-mn̥

        Imaginam parcursul ăsta pentru a explica vb. a sâmburá (a presimți; a presupune), un derivat probabil din vechiul obicei al datului în bobi (nu sâmburi). Dar nu avem sensurile prncipale imaginate, ceea face ca acest verb să aibă altă explicație.
        Poate un grec σῠ́μβολον (súmbolon) https://en.wiktionary.org/wiki/σύμβολον#Ancient_Greek

        În altă ordine de idei: șmir s.n. (reg.) unsoare pentru căruță.
        Number: 1796
        Root: smeru-
        English meaning: grease, fat

        Depinde când e atestat prima oară și unde, căci poate fi la fel de bine din ''Yiddish שמיר‎ (shmir, “smear, spread”); cognate with German schmieren, English smear.''

        Comentariu de Sorin5780 — iunie 16, 2018 @ 6:00 am | Răspunde


RSS feed for comments on this post. TrackBack URI

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

%d blogeri au apreciat asta: