Istoriile lui Roderick

august 2, 2014

Galda

Filed under: Traco-geto-dacii — Roderick @ 5:23 pm

Cunoscut hidronim din Apuseni.

Ca nume de râu atrage desigur atenția asemănarea cu

gîldắŭ n., pl. aĭe, și gîldoc n., pl. oace (vscand. kelda, vdan. kaelde, izvor, got. *kaldjó, d. finezu kaltjo, izvor. Dic. 1, 95). Vest. Adîncătură [!] într´un rîu, bulboacă. Băltoacă. – Și cîldăŭ (Tisa).” (Scriban, dexonline.ro)

(ON kelda a dat engl. regional keld ; ”in northern dialect, but frequent in place names” -etymonline.com.)

Originea acestui cuvânt e la rândul ei dubioasă. Probabil alți lingviști vor fi identificat (?) vreun intermediar slav, ca în cazul altor cuvinte. Dacă este înrudit cu ”gâldău”, numele Galdei are totuși un vocalism diferit.

O rădăcină tracică *gal-/*gel-/*gil- pare să fie prezentă în mai multe hidronime: Gallos și Gelbes, râuri în Bithynia, Gilpil- în Dacia. După Russu, la originea numelor este rădăcina IE  gʷel-2 ”to drip, flow” (germ. Quelle, gr. βαλανει̃ον > lat. balneum, v.ind. galana- `dropping, flowing’).

Dacă Galda se regăsește în această categorie, am mai putea adăuga aici afluentul ei Galceru (pe hărți apare însă ca Gâlceru/Gîlceru).

O altă posibilitate ar fi aceea ca numele Galdei să reflecte relieful de chei pe care îl străbate (în mai multe sectoare, cele mai impresionante fiind Cheile Întregaldelor). Un cuvânt înrudit ar putea fi let. galds ”masă”, care provine însă dintr-un radical însemnând ”a ciopli, a scobi”; cf. wiktionarului care citează Dicționarul Etimologic Leton al lui Konstantins Karulis:

”From Proto-Baltic *geld-, *gald-, from Proto-Indo-European *geldʰ-, *goldʰ- (to chip, to scratch, to hollow). The semantic evolution was probably: “chipped, carved, hollowed (thing)” → “chip, board cut from a block (of wood)” (a meaning still attested; see below) → “trough, wood container (for eating, feeding)” (note also the meaning of derived term aizgalds (sty, pen)) → “table (for eating).” Cognates include Lithuanian gélda (trough, wooden container), Old Prussian galdo.” (http://en.wiktionary.org/wiki/galds)

PIE ĝhel-2 ”to cut” ar fi dat în letonă zel-.

În mai multe cazuri pâraiele care străbat o cheie se numesc chiar Cheia. Există o posibilitate ca numele Galdei să reflecte un cuvânt dacic însemnând ”cheie, defileu”. Deocamdată, însă, dovezile lipsesc.

*

Pe cursul superior, spre izvorul de sub muntele Negrileasa, Galda pare să poarte numele de Mlaca (pe unele hărți apare ca ”Mlăci”).

mlácă f., pl. ăcĭ (vsl. sîrb. mlaka, bg. mlaká, mlaștină, d. mlac, căldicel, adică „loc de unde izvorăște apă căldicică”, ca topliță, care, de la „baĭe caldă naturală”, a ajuns să însemne „băltoagă [!]”. V. mlaștină). Vest. Rar. Loc mlăștinos.” (Scriban, dexonline.ro)

În ciuda asemănării cu cald -lat. caldus, PIE k̂el-1 -, nu văd cum ar putea Galda să fie legată de acest radical, ori de altul cu sensul de ”cald”.

Dimpotrivă, mi-am imaginat mai demult o posibilă etimologie în PIE  gel(ǝ)-3 ”rece” (cf. engl. cold, v.sl. chladъ ). Există multe pâraie numite Recea; aici, însă, pare să fie chiar cazul contrar.

E remarcabil însă faptul că Galda începe să se numească așa abia când își ”fierăstruiește” sectoarele de chei, ceea ce ar face parcă mai plauzibilă originea în acel PIE *geldʰ-to chip, to scratch, to hollow”.

Altă etimologie posibilă, dar greu de dovedit, ar fi PIE  *ghel ”yellow” (cf. lit. geltonas ”galben”). În altă parte a Apusenilor avem un pârâu pe nume Galbena, de asemenea cu chei. Improbabile – PIE *geld- ”swelling” (dar poate cf. unui oronim dispărut?), PIE  *g’hal- ”gold” (dacă valea Galdei avea nisip aurifer și un nume germanic).

Etimologia rămâne cred, o necunoscută. Sigur este -după spusele tuturor cunoscuților de încredere- că e una dintre cele mai frumoase văi ale Carpaților.

 

16 comentarii »

  1. în Banat, avem de asemenea locuri care se numesc gîldău sau la cheie… la gura cheii

    Comentariu de Lina — august 3, 2014 @ 4:00 am | Răspunde

  2. Exista 3 cuvinte inrudite, cu sensul de vas de apa: caldare, caldaie si hardau.

    Comentariu de sabinus — august 6, 2014 @ 12:19 am | Răspunde

  3. GALDAN – portiune dintr-o apa curgatoare , in care apa curge lin si albia prezinta o adancitura , de obicei spalata in stanca.
    http://alpinet.org/main/colshow_ro_t_mic-glosar-de-termeni-montani_idcol_8873.html

    Comentariu de Sorin5780 — septembrie 23, 2014 @ 1:01 pm | Răspunde

    • gâldău = groapă sau adâncitură în albia unui râu (Șerbănești, Olt) http://serbanesti.webs.com/apps/blog/show/16365162-regionalisme-si-arhaisme

      Comentariu de Sorin5780 — februarie 6, 2015 @ 10:43 pm | Răspunde

    • Este sensul menționat în dicționarul lui Scriban, ”adîncătură într´un rîu, bulboacă”.

      ”o adancitura , de obicei spalata in stanca”(= cioplită?) ar putea corespunde cu balticul *geld-, *gald- ”chipped, carved, hollowed (thing)”

      Comentariu de Roderick — februarie 7, 2015 @ 9:01 am | Răspunde

      • Știu, dar eu subliniam faptul că are o arie de răspândire mai largă dcât Apuseni și Banat. Nu aduceam nmic nou..poate doar confirmam o dată în plus sensul primordial.

        Alb.galetë = hole, burrough

        Comentariu de Sorin5780 — februarie 7, 2015 @ 1:16 pm | Răspunde

  4. P.S. Pe valea Galdei s-a extras aur aluvionar. Informație verbală.

    Comentariu de Roderick — februarie 7, 2015 @ 9:02 am | Răspunde

  5. Poate e doar o aparentă similitudine, dar cuvântul îmi pare important din oarecare motive. Deocamdată numai subconștientul știe:
    zgaldazínă, -e, (zgăldăzină), s.f. – (med.) Umflătură, bubă (Memoria 2001): „Tăte uimele, / Tăte botele, / Tăte moțoținele, / Tăte zgăldăzinele / Le-o chemat” (Ștețco 1990: 63; Borșa). – Probabil cf. zgaibă.

    Cred că originalul trebuie să fie forma galdază, cu sufixul diminutival daco-albanez -d/ză. (bucază, buburuză, călbază, spetează …. călcază – arom.călcadză/alb.këlkaxë https://books.google.ro/books?id=CMx1BwAAQBAJ&pg=PT90&lpg=PT90&dq=etimologie+arge%C8%99&source=bl&ots=QDG-CLt_Dh&sig=E4pfn081uixmTm2_bGnx-q4URnU&hl=ro&sa=X&ved=0ahUKEwjUgYuEmqnRAhWIWRQKHd0vCxwQ6AEIVTAJ#v=onepage&q&f=true

    Sensul ar putea fi de umflătură, calozitate, conform cuvintelor din comentariul 7 https://hroderic.wordpress.com/2014/05/02/dave-dacice-si-antroponime/
    Am putea avea chiar un coradical al lat.callum, deși eu cred că e sensul de umflătură (*gald, cu sufixul -d).
    Mai e și posibilitatea ca sonorizarea unui „s” inițial să fi provocat și sonorizarea consoanei ”c” din temă. ex: zgardă – alb.shkardhë

    Comentariu de Sorin5780 — ianuarie 5, 2017 @ 8:29 am | Răspunde

    • Proto-IE: *gal-/-e- ”swelling” (Pokorny: to curl, round) > Lat.gall (oak apple; Rom. arh și reg.gală),
      – Alb. gallagan (lanky, tall fellow; giant), gallanos (large stew-pot), galinë (large clod of earth; crag, boulder)
      – Rom. gâlcă, gâlmă; galie, găligan, a se îngălăna (întrema?), galaon (olt.galion), gorun/gorin (?), galítă (gândac de mătase), goldană.

      Probabil că nu-s toate coradicale, unele nici măcar dacice!

      Proto-IE: *geld- ”swelling” (o lărgire din primul morfem): Rom. zgaldazină, goldană.
      http://starling.rinet.ru/cgi-bin/response.cgi?single=1&basename=%2fdata%2fie%2fpiet&text_number=+298&root=config

      Cred că acest ciudat zgaldazină prezintă două afixe diminutivante. Sunt două motive pentru care apar asemenea cazuri.

      Una la mână, ar fi că primul sufix nu mai este productiv și aproape scos din uzul general. De obicei nici nu mai este văzut ca sufix diminutival.
      Dacă nu citeam câteva fițuici sau nu știam puțină albaneză n-aș fi ghicit că -az(ă), -ăz era diminutivant. Uneori nici nu cred că este oricum!
      Al doilea caz e când vrei vrei să arăți afecțiunea sau dimensiunea foarte mică a subiectului în cauză.

      Ironia face că nici sufixul diminutivant -ină nu mai este productiv, dacă a fost vreodată în Română. Știu că nu-i este recunoscută paternitatea romanică sau dacică, fiind considerat un slavism.

      Comentariu de Sorin5780 — iunie 5, 2018 @ 7:49 pm | Răspunde

  6. gealâ, geali = arțăgoasă http://boatseaarmaneasca.ro/cultural/grailu-armanescu/dictionar-aroman-roman/f-g-h-i-i-j/litera-g

    Ar fi curios să avem NP Gelu (Românul), Gelău/Ghelău , (Geloupara ?) din același radical *gwelH- ‘to prick, stick’!!
    https://en.wiktionary.org/wiki/gjilp%C3%ABr%C3%AB

    Câteva nume din Geloupara: http://admin.exist-db.org:41233/exist/apps/lgpn/index.html?pname=&pplace=Geloupara
    Gelou este un genitiv.

    Comentariu de Sorin5780 — ianuarie 11, 2017 @ 3:00 pm | Răspunde

    • Dacă Gelou nu este slavul Delo, ar putea fi cf. Ghelea sau Ghilea, din Anghel, Ghelasie sau Evanghelos (> alb. Gjeli)

      Comentariu de Roderick — decembrie 13, 2018 @ 1:21 pm | Răspunde

  7. CÂLT Ă U „fu n d o ai c ă” I, „c o v a t ă , e j g h e a b ca o covată” IV,
    „groapă” V (Suplai B~: *câltău, variantă a lui gâltău „groapă, părău
    afund” (Runcu Salvei BN), „zăpode [= depresiune]” (Feldru BN).
    Pluralul este gâltauă (Feldru).

    Sursa: http://inst-puscariu.ro/Dumitru%20Losonti%20-%20Toponime%20-%20OW.pdf

    alb. gëlltis https://en.wiktionary.org/wiki/gëlltis

    Comentariu de Sorin5780 — decembrie 18, 2017 @ 2:44 pm | Răspunde

    • Până acum am găsit trei forme de plural cu aceeași terminație: părău/părauă, salce, salcă/sălciuă și cel de mai sus. Formarea pluralului ar putea fi mai complexă în dacică, neuniformizată. Am păstrat la nivelul opincarilor cel puțin încă două din aceste afixe. C-or fi posesive sau adjectivale, vom vedea.

      Câltău este un pic bizar, nu-l găsesc în dicționare. Poate vine din *(s)kelH- (“to cut”), precum ger. *skelduz (“shield”).
      https://translate.google.com/?source=gtx_c#auto/en/%C5%A1%C4%B7elt
      https://dexonline.ro/definitie/cocâltău

      cáltă sf [At: BORZA, D. / Pl: ~te / E: nct] (Bot; reg) Ciuboțica cucului (Primula veris).
      https://en.wiktionary.org/wiki/caltha#Latin
      https://ro.wikipedia.org/wiki/Ciuboțica-cucului
      marsh marigold (of genus Caltha) = Caltha palustris https://en.wiktionary.org/wiki/calta

      Amintesc și planta bărduța-cucului/barba-cucului (poranic, porainic). Nu cumva cucul ăsta era un sihastru al vechilor culte păgâne?
      alb.kuk n-are acest sens, dar e adv. Poate un dacic koga ar putea fi înțeles și ca sihastru, cum probabil era acel gogă. Pe lângă sensurile astea am mai găsit gugă (om negru și urât).

      Apelativul cogea are toate șansele să fie autohton, așa cum am mai spus.

      Comentariu de Sorin5780 — decembrie 18, 2017 @ 3:47 pm | Răspunde

    • S-ar putea ca aceste forme de plural să se datoreze terminației de singular în -u. La fel avem sg.ou – pl.ouă.
      Mai era un adj. cunoscut nouă în link, ”loc costos” (d. custură).

      Comentariu de Sorin5780 — decembrie 22, 2017 @ 12:23 am | Răspunde

  8. ”custură spunem unde sînt numa cleanțuri și steiuri și scorotă la muntele ăl mai rău și mai înalt; scorota curge și ea pe văerugi între cularele cleanțurilor”
    Toponime Românești care descriu forme de relief, D. Loșonți

    În aceleași zone este folosit și ”loc costos” ceea ce intrigă puțin. Baza ar fi tema *cost (ceva ascuțit; sharp, with cutting edges), deci *ḱes- (“to cut”), care se poate redefini foarte simplu cu anumite afixe, mai vechi sau mai noi. Sunt cuvinte dacice integrate perfect înlimbă, astfel încât terminații latine și dacice pot deriva teme de orice origine.
    Acest -ur, -ure, -ură revine mereu, cu și mai multă confuzie (pentru mine). Înțeleg cum term. de plural poate deveni și augmentativ, dar alteori e mai puțin clară. Sunt sigur că-mi scapă ceva elementar aici, și numai TOC-ul meu (tulburare obsesiv-compulsivă).

    Avem, așa cum am mai spus, o terminație ur, -ură adjectivală care formează noi cuvinte pornind dela substantive:
    – bufură (d. oi, vânătă, brumărie, cenușie) din bufă (Aluniș. ceață), pufă (Olteni. ceață deasă)
    – brumură (Boșorod HD. oaie cu vânăt și cu alb),
    – buzură (oaie cu nasul negru sau cu picățele pe bot, în formă de muște; Scoarța, Olt. cu lâna și botul alb; (Cionți, Izvoru) oacheșă),
    – buhur (cu părul zburlit) dela buhă
    – melciură (Râmnicu Sărat, Stoian.cu coarne mici și răsucite) dela melc.
    -ciupiur, -ă Mozăceni (despre oi. bine îmbrăcat, cu lână multă) dela ciup (smoc de păr).
    Sursa: Din terminologia păstoritului (I), D.Loșonți

    Și ultimul:
    fumură = cenușie (din lat.*fumulus, rezultat din fumidus, prin înlocuirea lui -idus cu -ulus; Sextil Pușcariu în Convorbiri literare, XXXIX, 1905, nr.4, pag.303).
    Dacă avem rotacizarea acestui afix, normală de altfel pentru română, cum se vor explica adjectivele care nu provin dintr-o temă romanică, dar atestate în albaneză? Tot o rotacizare, istorică, arhaică și dispărută între timp la aceia?

    Am dat săptămâna asta ceea ce cred că reprezintă ultima atestare a adj.dacic frumos, -asă (bucură) în Banat. Unele dintre aceste adjective iau și un sens augmentat.
    Vezi semantismul său medieval aici: http://www.diacronia.ro/ro/indexing/details/A19636/pdf

    Comentariu de Sorin5780 — decembrie 22, 2017 @ 11:17 am | Răspunde

  9. IE gʷel-2 ”to drip, flow” o fi dat jilț (părâu; *gilă-, *gileu- râu?) dar morfemul *gel- din *geldʰ-, *goldʰ- (“to chip, to scratch, to hollow”) nu cumva dă omonimul jilț, jelț ”scaun înalt cu spetează și brațe (de obicei din lemn)” ?

    Cea mai rațională etimologie rămâne un der. *iaceus din Lat.iaceō (“I lie, recline”), conform celor mai vechi jețiu or jățiu. Văd că cineva are chef de glume punând și ”easy chair, lounge chair”.
    https://en.wiktionary.org/wiki/je%C8%9B

    Dar var.jelț ar putea fi coradicală cu Let.galds și Proto-Slavic *želbъ (jgheab, jilip).
    https://en.wiktionary.org/wiki/galds
    https://en.wiktionary.org/wiki/%C5%BElijeb#Serbo-Croatian

    Comentariu de Sorin5780 — iunie 5, 2018 @ 8:29 am | Răspunde


RSS feed for comments on this post. TrackBack URI

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

%d blogeri au apreciat asta: