Istoriile lui Roderick

august 10, 2014

Lauri

Filed under: Alte istorii,Traco-geto-dacii — Roderick @ 5:50 pm

LÁUR, lauri, s. m. 1. Dafin. (La pl.) Frunzele dafinului (cu care se încununau odinioară eroii, poeții, oratorii); fig. glorie, victorie. ◊ Expr. A culege lauri = a avea succese, a deveni celebru. A se culca pe lauri = a se mulțumi cu succesele obținute și a nu duce activitatea mai departe. 2. Arbust cu frunze persistente și lucioase, cu flori mici și cu fructe roșii (Ilex aquifolium). 3. Plantă veninoasă cu miros neplăcut, cu flori mari albe și cu fructul o capsulă țepoasă; ciumăfaie (Datura stramonium). ◊ Expr. (Fam. în fraze interogative sau exclamative) Am mâncat laur(i) sau doar n-am mâncat laur(i) = doar nu-s nebun. – Lat. laurus.” (DEX 98, dexonline.ro)

Laurul Ilex aquifolium -engl. holly, cel pe care îl vedem în decorațiile de Crăciun- vegetează la noi în rezervația Dosul Laurului, în vecinătatea satului Zimbru, com. Gurahonț, jud. Arad. După mai multe surse online, ar fi singurul loc din țară (?) în care această plantă apare în flora spontană; pe această temă rămâne să mă mai documentez.


 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

(sursa imaginii: wikimedia)

Numele de laur corespunde în acest caz italianului alloro spinoso (=”laur spinos”). Cum la noi se întâlnește doar laurul cu spini, nu și cel ”autentic” (Laurus nobilis, dafinul), pare natural ca atributul de ”spinos” să fi dispărut din denumirea plantei. E interesantă această conexiune cu spațiul nu doar romanic (unde se vorbea latina populară), ci chiar italic. E vorba de o plantă rară la noi, care apare într-o arie foarte restrânsă.

Cel mai ciudat mi se pare însă faptul că denumirea de laur este aplicată plantei Datura stramonium. În cele ce urmează voi explora posibilitatea ca acest ”laur” să fie de fapt un alt cuvânt, un omonim.

*

laur m. plantă ale cării grăunțe mâncându-le omul, începe să tremure și înnebunește (Datura stramonium): ce, ai mâncat laur? [Lat. LAURUS, dafin, nume dat unui arbust ale cărui foi aduc întru câtva cu ale dafinului].” (Șăineanu, dexonline.ro)

turbáre f. Acțiunea de a turba saŭ starea celuĭ turbat. Buruĭană care turbură [!] mintea, (fără să aĭbă efectele turbăriĭ microbiene), numită maĭ des laur (V. datură).” (Scriban, dexonline.ro)

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

(sursa imaginii: wikimedia)

Acest laur ar putea fi un cuvânt autohton, al cărui sens de bază e probabil același ca al celuilalt nume al plantei, turbare.

La originea lui – posibil PIE *(a)lew- ”anger” (starling.rinet.ru), cf. v.gr. alǘō  ‘to be deeply stirred, excited’ (care ar descrie exact efectele consumului acestei plante).

*

 Alte etimologii posibile pentru laurul-Datura stramonium, ceva mai dificile fonetic ori semantic.

Cuvântul ar putea prezenta (?) o derotacizare, varianta originală fiind *raur. Aceasta ar putea reflecta PIE  rabh- ”to rage, to be furious”, ca și lat. rabio, rabiolus.

Cu prezența greu explicabilă a unui l protetic, dar în aceeași idee, ar putea reflecta PIE  *obhr-intense (emotion)” (ar trebui să fie î.a.c. *our/*aur).

Din PIE  *leb- ”blade”/ lē̆b- to hang down loosely; lip” ar putea proveni numele unei plante ”tăioase” sau cu fruct capsulă, cum este laurul, cf. v.gr. ellabo- ”cu păstăi”, lébinthoi̯ ”mazăre”. (Mă întreb dacă  PIE  *leb- ”blade” nu ar putea fi la originea lui labrys, cunoscuta secure dublă, simbol al civilizației minoice.)

O altă posibilitate este PIE leub-, leubh-to peel, cut off, harm, etc.” (Pokorny). Foarte interesante semantic sunt unele derivate în limbile germanice: ON lüf ”leac miraculos”, v.engl. lybb `medicine, frug, poison’, OHG luppi ”suc de plante cu acțiune puternică, otravă, vrăjitorie”. Laurul-ciumăfaie este într-adevăr toxic, o ”plantă demonică” în cultura multor popoare europene, însă folosit cu moderație este o puternică plantă medicinală.

*

Cuvinte înrudite cu laurul-ciumăfaie nu știu dacă mai avem în română.

lăún (-ni), s. m. – Plantă, Myriophyllum verticillatum. Origine obscură. Pare cuvînt înrudit cu vb. la „a spăla” (după Bogrea, Dacor., II, 667, prin intermediul unui lat. *lavōnem „spălătorie”; mai curînd cu ajutorul suf. expresiv –un, cf. băuna, găunos etc.). Este plantă care crește în ape stătătoare; dar formarea cuvîntului e puțin clară. – Der. lăunos, adj. (murdar); Lăunele, s. f. pl. (rîu în Olt.), al cărui nume este vizibil identic cu cuvintele anterioare (după Iordan, Rum. Toponomastik, 141, cf. DAR, din lat. leonem).” (DER, dexonline.ro)

și

lăunós, -oásă, adj. (reg.) nespălat, murdar.” (DAR, dexonline.ro)

pot fi legate mai degrabă de rădăcina  leu-1 ”dirt” (Pokorny), cf. poate lit. liū́nas ”mlaștină” (planta numită lăun crescând în ape stătătoare). Poate că aici se încadrează și lai ”negru, brunet”.

Interesant e că din această rădăcină provine și lit. laũrē ”murdar, persoană murdară”, cuvânt a cărui sonoritate o ”amintește” pe cea a laurului nostru. O altă coincidență e faptul că laurul-ciumăfaie preferă să crească în locurile ”murdare”:

”Today, it grows wild in all the world’s warm and moderate regions, where it is found along roadsides and at dung-rich livestock enclosures.In Europe, it is found as a weed on wastelands and in garbage dumps.”  (http://en.wikipedia.org/wiki/Datura_stramonium)

láune s.f. pl. (reg.) toane, capriciu.” (DAR, dexonline.ro) pare a fi în schimb un împrumut recent din germană (Laune, ”via Middle High German from Latin luna” –wiktionary).

Despre lăuruscă am scris mai demult un articol, cu bune și rele ( https://hroderic.wordpress.com/2011/09/06/leruj-si-laurusca/ ). Legătura cu laurul (cel din latină și celălalt despre care am vb. mai sus) mi se pare destul de improbabilă.

Să notăm totuși o etimologie propusă în wikipedia italiană pentru labrusca:

”il nome derivi da labrum (margine dei campi) e ruscum (pianta spontanea): la vite „la-brusca” sarebbe quella che cresce incolta ai margini dei campi.” (http://it.wikipedia.org/wiki/Lambrusco#Etimologia)

Tot pe la marginea câmpului cultivat crește și laurul (Datura stramonium). În raport cu cele propuse mai sus, această idee de etimologie pare însă o variantă puțin probabilă.

Reclame

8 comentarii »

  1. Sunt legende care spun ca stramosul Laurului ar fi fost un copac de aur si ca de aceea grecii isi impodobeau fruntea tocmai cu lauri. Nu mai departe, in unele statui laurii sunt reprezentati chiar din aur.

    Comentariu de LsS — august 11, 2014 @ 6:27 am | Răspunde

  2. O variantă a lui ”lăun” pare să fie ”lăon”; ”lăon verde” fiind specia (invazivă) Elodea canadensis. Așa apare într-o poveste frumoasă găsită pe un blog – http://lucista.wordpress.com/2014/09/09/apele-mele/

    Ar fi posibil -cred- ca ”lăon” să fie înrudit chiar cu denumirea științifică a genului, din gr. ἕλος `swampy, vegetated lowland ‘,` ἕλειος ”swampy” (PIE selos- ”swamp, sea”-Pokorny). Poate are la bază un împrumut mai vechi sau mai nou din greacă.

    Mai este lat. laver, care desemnează o plantă acvatică (alta decât engl. laver, care este o algă marină). E posibil ca acesta să fi dat un *lăor> lăon.

    Comentariu de Roderick — septembrie 22, 2014 @ 11:59 pm | Răspunde

  3. PIE īl-, īlu- ”dirt, black” poate sta la originea unui autohton lai ”negru”, ca și PIE leu-1 ”dirt”.

    Comentariu de Roderick — octombrie 3, 2014 @ 3:08 pm | Răspunde

  4. Data publicării textului nu-i chiar atât de departe în timp ca să nu pricepem textul, și totuși, ce-i aia ”carne de laur” sau ”plămân de laur”?
    ”undiţă puternică şi grozav de ascuţită” nu-i exact undița pe care o știm noi. Cred că seamănă mai mult cu un trident neobișnuit, care la capăt are un cârlig. O cangea.

    http://www.enciclopedia-dacica.ro/?operatie=subiect&locatie=izvoare_traduse&fisier=Ailianos_Claudios_-_Peri_zoon_idiotetos-ID25

    În dicționar nu cred că expresia următoare face aluzie la planta omonimă, ci la altceva, o vietate:
    Expr. (În fraze interogative sau exclamative) Am (sau doar n-am) mîncat laur(i) (ca să fac sau să fi făcut una ca asta), spune cel care respinge cu hotărîre sau indignare o acuzație, o rugăminte, o sarcină. ISPIRESCU, L. 349. – Pl. și: (s. n., învechit) laure (ODOBESCU, S. I 306).

    La fel am redescoperit după un pasaj vechi, de sec. al XVI-lea, ce înseamnă uture sau corni (var.cornici; lat.cornix), termeni ieșiți din uz prin sec.19 sau începutul sec.20: ”cine mănâncă carne de corni sau de uture?”

    Comentariu de Sorin5780 — decembrie 12, 2017 @ 11:01 pm | Răspunde

  5. Câteodată sunt exemple în dicționare insuficient explicate:
    nămol n. 1. noroiu de mlaștini; 2. fig. grămadă: sub un nămol de lauri AL. [Pop. NAMUL].

    Am scris vreo zece minute o idee cum că acest laur din exemplul de mai sus ar proveni de la un dacic laure (mlaștină) până mi-am dat seama că poate se referă la plantă.
    Aveam chiar și dacicul leurdă, lăurdă pregătit : laure-da (pus, așezat în mlaștini, ape stătătoare).
    Prin grecismul următor ai și margine de drum și moceră, dar nu e dat un etimon:
    https://en.wiktionary.org/wiki/%CE%BB%CE%B1%CF%8D%CF%81%CE%B1
    gr. λαύρᾱ • (laúrā) = (in the plural) privy, sewer // λαύρη (laúrē) – Epic, Ionic

    Probabil tot din rad. al- flow, run. Putea da și un nume pentru nebunie, conform lui IE *pand- (curved, crooked; curbat, strâmb, sucit) din tema căruia avem adj. paniu, paneu. Vezi alb. lojtur (crazy, insane), fără explicație pe net..poate cf. rom.lovit din slavă.
    Pentru laure, ca simbol al victoriei sau sens de nebun, același radical îl putea deriva: Gothic 𐌻𐌰𐌿𐌽 (laun, “reward”). Vezi și lat.lucrum, bogat semantic la Coresi, dar și-n albaneză, dacă nu cumva sunt proprii lor: lukër? (sheep), luqerbull (‘werewolf’ lynx)
    https://en.wiktionary.org/wiki/Reconstruction:Proto-Slavic/loviti

    chiud, chiúduri, s.n. (reg.) nărav (rău), fire, minte; melic, malic.
    mălac (laure) ar putea fi un coradical pentru melic și lat.mallum, dar la fel de bine am putea avea reg.măl, mâl cu sufixul -ac.

    https://en.wiktionary.org/wiki/llurbë
    https://en.wiktionary.org/wiki/llukë

    Comentariu de Sorin5780 — decembrie 20, 2017 @ 12:01 am | Răspunde

    • laur = 2. (Laurus nobilis) dafin, (prin Transilv.) lúrbăn. (vezi alb.llurbë)

      leoarbă (gură murdară/băloasă) trebuie să fie fost influențat de slavi prin palatalizarea lui l în lj.

      Borciu, probabil și Borcea, sunt sinonime care ar putea fi puse în legătură cu vechiul entopic barc, acum că știm de întinderea sa și faptul că -iu(n) sau -iu(m) era probabil un sufix dacic prolific, regăsit și-n albaneză.. rar.

      Comentariu de Sorin5780 — decembrie 20, 2017 @ 12:18 am | Răspunde

  6. IE *pan- (”mud, slush, morass”) și *pand- sucit (adj.paniu, panc, arcarneu)
    http://starling.rinet.ru/cgi-bin/response.cgi?single=1&basename=%2fdata%2fie%2fpokorny&text_number=1481&root=config

    Sunt curios câte din aceste rădăcini reconstituite pornesc efectiv de la un verb cu sensul ”a îndoi, îndoit” și ”cotul unui râu”, unde au loc revărsări. Panonia era probabil doar la cotul Dunării inițial, iar pannonii sunt numiți ”paeonii” de greci (*paenonii?).
    Cred că în articolul românesc sunt confundați paeonii din Macedonia cu panonii. E posibil ca paeonii să fie
    doar niște păstori, ocupație propice unor munteni. Vezi gr.poimenas din IE *peh₂-”to watch over; to protect, to shepherd” > Alb.pashë, rom.a păzi, poate ”ban”
    https://en.wiktionary.org/wiki/ποιμήν#Ancient_Greek
    https://en.wiktionary.org/wiki/Reconstruction:Proto-Indo-European/peh₂-

    https://ro.wikipedia.org/wiki/Panonia
    https://en.wikipedia.org/wiki/Pannonia#Name

    Celto-eng. bog (mlaștină, rom.bahnă, arom.bagiu) are rad. *bʰeug- (a îndoi). Câte mai sunt?

    Comentariu de Sorin5780 — februarie 10, 2018 @ 11:46 am | Răspunde


RSS feed for comments on this post. TrackBack URI

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

w

Conectare la %s

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

%d blogeri au apreciat asta: