Istoriile lui Roderick

Septembrie 7, 2014

Zorzila

Filed under: Traco-geto-dacii — Roderick @ 11:36 pm

Zorzila, numele unui sat din Gorj (com. Ciuperceni) pare a avea o sonoritate arhaică. Firește, poate doar pare.

Numele e purtat și de Dealul Zorzila, din aceleași locuri, unde se desfășoară, pe 1 Februarie, un ritual al aprinderii focurilor de ziua Sfântului Trifon (vezi aici).

Dacă numele dealului e legat de aprinderea focului, ar putea să își aibă originea în PIE ĝher-3 ”to shine, shimmer” (cf. pol. zorza ”auroră”, rom. (slav) zori) sau, semantic vorbind, mai degrabă în PIE ĝu̯er-, ĝu̯erǝ- ”to burn and to be hot”.

O sărbătoare a pomilor și viei ar putea trimite spre rădăcina *(a)g’herd-a k. of fruit-tree” (starling.rinet.ru)/ĝherzd(h) ”barley, grain, spike” (cf. alb. dardhë ”pară, păr” ș.a.).

(În Gorj zarzăra este numită zarzălă, în Dolj, Mehedinți și Serbia zărzălie– cf. Scriban, care oferă și o etimologie mai aprofundată a cuvântului: ”ngr. zérzalon, zerdali, d. turc. pers. zerdalu, prună galbenă [pers. zerd, galben, și alu, prună” (dexonline.ro); nu cred să fie legată în vreun fel de numele dealului.)

Însă sărbătoarea de 1 Februarie nu e singura care are loc pe deal; probabil că în vechime acesta avea rolul de loc de nedeie. Așa încât m-am gândit la posibilitatea unei paralele cu un toponim tracic, Zerde, din PIE ĝher-4 ”to gripe, grab, enclose”,  ĝherdh- ”to encircle, enclose”, cf. frig. Gordion (după I.I. Russu). Zorzila (antic *Zardilla ??) ar putea fi unul din acele ”locuri cu ocol”, situate pe înălțimi, unde au loc sărbători pastorale. Aceasta cred că e varianta cea mai plauzibilă, dacă e vorba de un nume cu origini autohtone.

Mai puțin probabil (dar cf. v.gr. χέρσος ”mainland”?) un cuvânt însemnând ”deal, înălțime” ar putea proveni din PIE  ĝhers- ,  ĝher- ”rigid”; în cazul de față aș exclude totuși această variantă.

(Zorzila este și numele unei așezări antice de pe teritoriul Turciei (v. aici și aici), în antica Frigie , cu ruine din epoca romană. Se pare că denumirea orașului e atestată ca Durzela, Zarzela și Zorzila.

Nu e exclus ca Zorzila noastră să fi avut un Di- inițial. O speculație cu totul nefondată (”dacomană”, desigur :) ) ar fi să o legăm astfel de numele zeului Derzelas/Derzis (care eventual ar renaște de ziua Sf. Trifon); forma Derz- e atestată însă exclusiv în spațiul getic dobrogean, în alte antroponime tracice fiind prezent Dorz-, Durz-. După Russu, Diurpaneus și Dorpanas sunt variante ale aceluiași nume, din PIE *derep- ”a vedea, oglindă”.)

*

Legat de sărbătoarea Sf. Trifon e un obicei cu nume incert, dar oricum interesant: arezanul (Giurgiu) sau zarezanul (Teleorman) viilor, v. http://www.revistaclipa.com/7748/2013/01/permanente/trifanitul-si-tarcolitul-viilor ).

Ambele zone -Giurgiu și Teleorman- se învecinează cu Bulgaria și, într-adevăr, obiceiul și numele lui –zarezan– există și la vecinii din sud; se spune că ar proveni (?) din bg. zaryazvam ”a tăia via” -v. aici.

M-aș fi gândit că ar avea a face cu zăreață/zărează:

zăreáță și -ză f., pl. ețe, eze orĭ ețĭ, ezĭ. Olt. Munt. vest. Vioicĭune, vigoare, snagă: bolnavu s´a sculat, da nu maĭ are zăreață (rev. I. Crg. 7, 312, și 9, 186).” (Scriban, dexonline.ro)

Această ”zărează” ar putea fi cea a pomilor și viței de vie prin care începe să urce seva în ziua Sf. Trifon. Originea îndepărtată a cuvântului poate fi PIE ĝeu- to advance; to hurry”, cf. avest. zāvar– ”forță fizică”, npers. zōr , din care avem și noi zor prin intermediul limbii turce (tc. zor „silă, forță; sudoare”). Mai puțin probabil ar putea fi legată de zer, zară având la bază ideea de umezeală, semantic cf. vlagă , ”vsl. vlaga, umezeală, suc, adică „sevă, vigoare”(Scriban, dexonline.ro); ținând cont însă că zarezanul este momentul când seva reîncepe să urce în arbori, e o ipoteză tentantă.

Dacă arez(e)an nu este doar o formă coruptă din zarezan, ar trimite spre alte posibilități. E vorba de tăierea unor coarde de viță; un nume al acestora ar putea proveni din PIE  (e)rād- , u̯rǝd- ” twig, root, branch” (în latină radius ”a staff, rod”, din care avem rază; oare ar fi putut exista și un *eradio ,cf. eradico ”to pluck up by the roots, to root out, eradicate” ?). Ne mai putem gândi la rădăcina rēd-2to shuffle, scrape, scratch”, ori  rei-1 ”to tear, cut”. Obiceiul aprinderii focurilor ”în „capul” viilor” (precum și interdicția de a împrumuta foc în această zi) ar putea trimite însă spre rădăcina ā̆s- ”to burn”; am putea avea arezean dintr-un cuvânt latin neatestat (?), cf. āra ”altar”, ārea ”arie, spațiu liber”, aridus. Sau al-4 , eus- ”to burn” (lat. ūrō).

Despre numele lui Trifon (”Trif nebunul”), ceva discuții mai vechi în comentariile la https://hroderic.wordpress.com/2010/11/01/floare-sireapa/

8 comentarii »

  1. PIE *iē-ro- „year, summer”… ( v. și https://hroderic.wordpress.com/2014/04/09/jor/ ), (mai puțin) posibilă rădăcină pt. ”zarezan” și ”Zorzila”

    Comentariu de Roderick — Septembrie 8, 2014 @ 12:45 pm | Răspunde

  2. Arez(e)anul ăsta îmi aminteşte de termenul albanez ardhi (viţă) pe care-l citam la articolul despre sl.loza (viţă), format tot dintr-un verb cu sensul eng. climb (urcare, căţărare). Asta dacă se rdică seva viilor: „Iar începutul adună sărbători timp de câteva zile, aşa cum seva se adună pentru a „urca” în tulpinile pomilor şi în butucii viţei-de-vie: Filipii de iarnă (28-31 ianuarie), Trif Nebunul şi Ziua Omizilor (1 februarie), Ziua Ursului (2 februarie), Martinii de iarnă (1-3 februarie).
    Semnificativ pentru alb.ardhi este că a mai fost pus în legătură cu verbele ardhur (come), gr.erchomai (I shall go) şi ir.regaid din radicalul IE *rg’h, dar şi cu rad.*wredh, *werdh- to grow. (oarzăn, sl.roditi, lit.resma, alb.rit)

    Alt înţeles pentru arezan ar putea fi dat de tălmăcirea sinonimelor sale: „încă un detaliu semnificativ uneşte practica rituală a celebrării zeului vinului: târcolirea viei, înconjurarea ei. Este o tehnică magică pentru invocarea belşugului,”
    Nu mă îndoiesc că pe undeva era celebrat un zeu tracic Dionissos, dar pentru Trif nebunul (al lăcustelor) poate avem o ipostază a lui Apolion sau Abaddon, preluată de greci din Asia Mică. http://en.wikipedia.org/wiki/Abaddon

    Comentariu de Sorin5780 — Noiembrie 25, 2014 @ 9:08 am | Răspunde

  3. Este și un alb. harr ”to weed, to cut down”, din PIE *sker ”to cut”.
    Din PIE u̯(e)rād- , u̯rǝd- ” twig, root, branch” este alb. rrânzë ”rădăcină” (Pokorny)

    Comentariu de Roderick — Noiembrie 25, 2014 @ 9:21 am | Răspunde

  4. […] d-l Albu în câteva comentarii (v. la https://hroderic.wordpress.com/2013/03/15/vonicer-si-boz/, https://hroderic.wordpress.com/2014/09/07/zorzila/). Perele care se coc în ziua de Sânziene sunt fructe timpurii (cf. oarzăn ”precoce, […]

    Pingback de Urzăreț | Istoriile lui Roderick — Februarie 16, 2015 @ 11:14 am | Răspunde

  5. zăreață s.f. (Olt., Munt.) Înfățișare bună; sănătate, vigoare.

    Comentariu de Sorin5780 — Octombrie 18, 2015 @ 2:03 pm | Răspunde

    • Este pomenit chiar în art., din dicționarul lui Scriban.

      Comentariu de Roderick — Octombrie 18, 2015 @ 5:18 pm | Răspunde

      • „înfățișare bună” era noutatea și nu e în definițiile cunoscute, din câte știu. Nu-i nici în articol.
        Trebuie să fie un derivat din vb.a zări cu sufixul -eț „Refl. A se arăta, a se ivi; a apărea, a se vedea”. Același semantism ca lat.aspectus din aspicio (ad-specio) sau lat.visus (it.viso) din vb.videre. https://en.wiktionary.org/wiki/aspectus#Etymology

        Sau e o metaforă din vb. a zări- „a străluci, a lumina” cu același sufix.

        Comentariu de Sorin5780 — Octombrie 18, 2015 @ 5:47 pm


RSS feed for comments on this post. TrackBack URI

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

Blog la WordPress.com.

%d blogeri au apreciat asta: