Istoriile lui Roderick

Septembrie 10, 2014

Isanthes

Filed under: Panteonul Dacic,Traco-geto-dacii — Roderick @ 1:59 pm

Numele unui conducător al crobyzilor, trib tracic (getic) de pe teritoriul Dobrogei sudice. Isanthes ar fi fost renumit pentru frumusețea, puterea și bogăția lui.

Etimologic, cuvântul cred ar putea proveni din PIE *eik’- ”to possess” (cf. v.ind. ī́śāná- `owning, possessing’, `ruler, master’) sau din PIE ais-2 ”to be in awe, to worship” (lat. erus (herus) ‘master, possessor’, umbr. esono- ”divin, sacru”, hitt. isha- “domn, stăpân”).

În primul caz (mai probabil, cred), limba crobyzilor ar dovedi trăsături satem. În ambele cazuri, Isanthes ar putea fi de fapt un titlu regal (ca și numele galului Brennus, invadatorul Romei, cf. galez brenin ”rege”).

Numele lui Isanthes ar putea să-l amintească (?) pe cel al legendarei zâne Izora (v. https://hroderic.wordpress.com/2012/08/29/zana-dealurilor/ )

11 comentarii »

  1. Terminația asta -anthes (-anțeș?) îmi aduce-n minte un nume de trib tracic despre care am mai discutat, și anume Abantes. Aceștia erau un trib tracic asimilat de ionieni, dar formarea numelui e interesantă.
    „Aristotle states that the Abantes were Thracians from Abae in Phokis (Phocis).[1][2] The Abantes were definitely not Ionians themselves, but many ended up assimilated into the Ionian population.”

    Acum amintesc un excelent articol despre sufixele posesive rare la români, dar foarte vechi și probabil o reflexie ale unora tracice în lumina informațiilor de față:
    „-(e)anț(u) se atașează la nume de locuri pentru a forma tot nume de grup (apoi antroponime). Se comportă ca sufixe socionimice.”
    http://www.banaterra.eu/biblioteca/sites/default/files/fascinatia_lingvisticii_text.pdf

    Mă entuziasmam odinioară pentru faptul că se potrivea cu anticul sufix lat. -ensis, dar nu acceptam (doar) originea slavă a acelor sufixe (-eanțu, -enți, -inți).

    Ca o paranteză la acestea. Isanthes nu-mi spune nimic, însă abantes ar putea cuprinde două sufixe distincte. Unul ar fi cel propus mai sus, care se atașează unui loc de origine formând numele unui clan sau trib, iar al doilea (-es sau -eș) ar putea indica pluralul nedefinit întâlnit și la numele vechilor albanezi, adică -eș. Folosim și noi ceva similar (-iș), dar la fitonime.

    Dacă aveam o *dina (așezare) numită Isae, treaba era pe jumătate argumentată și puteam scoate un sufix tracic important.

    Comentariu de Sorin5780 — Septembrie 11, 2014 @ 10:17 am | Răspunde

    • http://mythagora.com/encyctxt/enca.html#abae

      Comentariu de Sorin5780 — Septembrie 11, 2014 @ 10:27 am | Răspunde

    • Sufixul nu este singular printre numele trace, cf. Dorzenthes, poate Bubentis, Mucantius.

      În toponime -nt- apare în Bisanthe, Byzantion, Corsantos (după Russu).

      Comentariu de Roderick — Septembrie 11, 2014 @ 8:19 pm | Răspunde

      • Byzantion e un alt exemplu clasic de sufix posesiv prin legenda fondatorului Byzas. Oare nimeni nu a mai scris despre sufixele acestea? Par destul de transparente și chiar consemnate de contemporani. Măcar pentru abantes și Byzantion.

        Comentariu de Sorin5780 — Septembrie 11, 2014 @ 9:48 pm

  2. Amintesc o apropiere doar aparentă între Isanthes și alb. eshë – „period of time, span, space, stretch, lapse”
    http://en.wiktionary.org/wiki/esh%C3%AB
    Dacă ar fi un construct pe bază aceluiaș radical IE, mă gândesc că numele s-ar traduce ori „bătrânul” ori „eternul”. :) Chiar modest din partea lui!

    E interesantă și apropierea cu adv.moldovenesc hojma, tradus de Jajdeu ca „tot-da-una”. http://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/e/e0/Bogdan_Petriceicu_Hasdeu_-_Fragmente_pentru_istoria_limbei_rom%C3%A2ne_-_Elemente_dacice._Volumul_1_-_ghiuj.pdf
    Ba chiar merge mai departe comparând cu alte două adverbe foarte vechi (avidoma, avaloma) și presupune o formă arhaică *hojoma.
    [j] ar trebui înțeles ca sonorizarea unui [ș] mai vechi, precum avem în Cluș-Cluj, sau ghiuș-ghiuj și altele.
    La fel de logic s-ar putea argumenta că [h] este doar protetic, nu etimologic. Aidoma cu holtei (fem.olta) sau hală (var. ală- monstru care dezlănțuie furtunile, în credința pop).

    Prin urmare, proto-albanezul *aiu̯esi̯ā putea să se transforme în *aișia, la care s-ar adăuga sufixul -oma, ce are un corespondent în dialectul ghegilor. Albanezii transformă *ai în [e] și e generală regula. Pentru daci putea fi suprimarea vocalei [i] și labializarea lui [a] în [o].
    Deci *(h)oș-oma devine adv.hojma.

    PS: s-au făcut niște teste genetice pe osemintele unor traci din jud.Constanța și cele corespunzătoare din partea bulgară, adică exact în teritoriul crobizilor, iar aceștia erau apropiați de români (în procente) doar la aproximativ 4%. Cel mai mult erau apropiați de bulgari, greci și albanezi. Ceva între 5 și 7%, dar nu știu cum să înțeleg rezultatele astea, căci oricum mi se par minuscule.

    Comentariu de Sorin5780 — Septembrie 11, 2014 @ 3:48 pm | Răspunde

  3. Teritoriul pe care au trăit crobyzii cred că avea o caracteristică specială: pădurile (de stejar), rare în climatul stepic. Au mai rămas acum doar resturi, cum ar fi la noi Hagieni și Fântânița. Mi s-ar părea firesc și ca numele tribului să reflecte acest lucru (PIE k̂er-2 ”to grow”? -destul de improbabil, mai ales că vorbeau probabil o limbă satem).

    Dacă ai un link spre acele teste genetice, te rog.

    Comentariu de Roderick — Septembrie 11, 2014 @ 5:07 pm | Răspunde

  4. Mai e ceva: oare ce-l făcea pe Isanthes să fie atât de bogat? Poate controla comerțul cu grecii de la mare. Poate avea și altă sursă de venituri, cum ar fi exploatarea mineralelor.
    Mina de la Altân Tepe a furnizat cupru pentru purtătorii culturilor Boian, Gumelnița, Cucuteni. S-a extras și aur, nu știu dacă din antichitate. Poziția ei e însă destul de nordică pentru zona în care se acceptă că au locuit crobyzii.

    Comentariu de Roderick — Septembrie 11, 2014 @ 8:05 pm | Răspunde

  5. Dacă Isanthes ar porni din radicalul IE *eik’- ”to possess” , atunci am putea avea un sufix similar celui latin -entus, -enta, entum care se atașează substantivelor ca să formeze adjective. http://en.wiktionary.org/wiki/cruentus#Latin
    și atunci chiar ar semnifica plin de posesiuni, bogat.

    O coincidență în nordul finic: isäntä – master, householder, host (din isä – father) http://en.wiktionary.org/wiki/is%C3%A4nt%C3%A4

    Comentariu de Sorin5780 — Septembrie 11, 2014 @ 10:19 pm | Răspunde

  6. În lucrarea antică anonimă ”Periplus Ponti Euxini”, crobyzii apar diferențiați atât de sciți -”teritoriul crobyzilor și al sciților”- cât și chiar de traci (în jurul cetății Odessos sunt ”crobyzi și traci”). Par aici a fi un popor suficient de bine diferențiat de celelalte grupuri de popoare. Ar putea avea o legătură cu celții (? poate cf. formantului -dina din numele localităților, după unii legat de celticul -dun).

    Comentariu de Roderick — Septembrie 15, 2014 @ 2:05 pm | Răspunde

    • P.S. ”traci” locuind și mai la nord, la gurile Istrului

      Comentariu de Roderick — Septembrie 15, 2014 @ 2:33 pm | Răspunde

  7. ” Kalash priests, „ištikavan” ‘priest’ (from ištikhék ‘to praise a god’). ” https://en.wikipedia.org/wiki/Kalash_people

    Probabil din același rad.*ais-2 ”to be in awe, to worship” vine și numele Istrului tracic. La fel am propus pentru numele la fel de „sacru” al Dunării un rad.*du-, *dew- ‎(“to show favor, revere”)

    Comentariu de Sorin5780 — Iunie 24, 2016 @ 11:19 am | Răspunde


RSS feed for comments on this post. TrackBack URI

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

Creează un sit web gratuit sau un blog la WordPress.com.

%d blogeri au apreciat asta: