Istoriile lui Roderick

septembrie 29, 2014

Mulliare

Filed under: Traco-geto-dacii — Roderick @ 12:29 pm

Miliare sau Millare, râu în vestul Daciei, menționat de Iordanes. I.I. Russu propune ca origine a cuvântului IE *mel- ”de culoare închisă” și oferă o identificare probabilă a râului – Crișul Negru.

Pe harta Daciei a lui Abraham Ortelius apare râul Mulliare, ca afluent al lui Marisus (confundat cu Rhabon!). Mulliare se varsă în Marisus puțin în aval de Alba Iulia. Cred că acest Mulliare este destul de probabil Târnava.

Târnava, care ar însemna ”râul cu spini” în slavă; destul de inexact spus, pentru că acest târn nu este orice fel de spin. În română înseamnă porumbar (Prunus spinosa), ca și scr. trnina, rus tёрн ș.a.

Probabil că numele Mulliare înseamnă același lucru. Poate cf. sl. malina „zmeură”, din același *mel-  (mel-6 la Pokorny) “dark” (v. și https://hroderic.wordpress.com/2012/09/21/miere-mierie/).

Aceasta ar însemna faptul că s-a realizat un transfer semantic între un nume dacic al râului și unul slav sau românesc (sufixul -av există și în română).

Mulliare, însă, nu e neapărat un nume dacic; ar putea să fie latin, cf. sp. majuelo ”păducel”, majuelicos bordes ”porumbar”, care ar avea la origine un lat. malleolus (?), cf. ”Diccionario de la lengua castellana”. Lat. mulleolus ”reddish” ar fi putut da un rom. *mulior.

*

La originea lui Miliare sau Mulliare ar fi putut sta și PIE *mel- ”sand, clay”/mel-1to grind, hit; fine, ground” (semantic, poate cf. numelui râului Moldova).

Pe harta lui Ortelius apare și un posibil nume antic al Crișului Repede: Scarmiuga. Ar putea reflecta PIE *(s)ker- ”to spring, to run”, ca și numele tracic Scoris. (V. și https://hroderic.wordpress.com/2012/12/06/doar-doua-crisuri/.)

Reclame

26 comentarii »

  1. Există un lat. mullo, āre ”a coase”, ceea ce ne-ar putea face să bănuim o rădăcină *mul- însemnând ”ac” (??)

    Dacă este așa, ar putea fi din PIE mel-8 ” to appear, come up” (Pokorny), cf. slov. molė́ti ”project, protrude”. Un dacic *mul- ”spin” ar putea proveni și de aici.

    Lat. mullus ”chefal” (deci un pește cu înotătoarea spinoasă) ar fi legat însă de sensul de ”roșu”, cf, calceus mulleus ”pantof purpuriu sau roșu”, mulleolus ”roșcat”.

    Comentariu de Roderick — septembrie 29, 2014 @ 5:34 pm | Răspunde

    • *mel-8 ” to appear, come up” nu era conectat cu alb.mal (munte) pe site? Nu excludem alb.mullar sau entopicul *mold (I.P.Sireteanu) de la noi.
      comentariile de aici: https://hroderic.wordpress.com/2011/03/22/moldoveanu-si-molda/
      Eu presupuneam un morfem *mal sau *mel. Poate era unul mai scurt, simplu *me, ca să cuprindă și *men (munte, deal; mentum- bărbie corad. probabil cu reg.mont/bont)

      *meladh- sau *meldh- „top, lofty” trebuie să fie un derivat pe tărâm PIE, cu resurse proprii.

      Comentariu de Sorin5780 — ianuarie 13, 2017 @ 4:46 pm | Răspunde

    • Ion Toma (101 nume de locuri) amintește că-n jurul Câmpinei (sl.kopina) se găsesc ”câteva microtoponime din același câmp onomasiologic”: Cornu, Măceșu, Muru. (pag.150)
      Ultimul cred că ar putea aminti de un dacic *mul (păducel sau târn), deși latinescul murus a dat un străromânesc mur(u), care se pierde în concurență cu sl.zid, dar nu înainte de a lăsa insule ale acestui entopic pe un spațiu vast (Maramureș, Hunedoara).
      https://ro.wikipedia.org/wiki/Albe%C8%99ti-Muru,_Prahova

      Dealurile Câmpinei sunt plini de arbuști mărăcinoși de tip cătină, păducel, etc. În jud. Prahova mai este un râu Câmpea (14 km), afluent al râului Prahova, cu un altul pe dreapta numit Câmpinița (4 km).

      Comentariu de Sorin5780 — noiembrie 20, 2017 @ 8:53 pm | Răspunde

    • Un dacic *mul- ”spin” există, însă va trebui să găsim originalul (așa cum am găsit spidă-smidă, spediș, smidiș).

      buleácăr sn [At: VICIU, GL. / Pl: ? / E: nct] (Reg) Ierburi amestecate cu uscături și spini Si: bungeac (3).
      VICIU, GLosar?
      a buli are etimologie necunoscută: https://dexonline.ro/definitie/buli
      bulercă ar putea fi un coradical, însă despre bulicher nu știu. Buleandră ar trebui să fie o haină cusută prost.
      Chiar și buleacăr are o sonoritate bizară, de parcă ar fi turcoman (vezi buluc, bulucbașă). Eu cred că avem un der. originar *bulecă sau *bulică. Dacă era un format cu suf. colectiv (vezi secică, Burica) ar fi trebuit să avem un verb, dar nu cred că-i o condiție obligatorie. Nu cred că avem multe astfel de derivate ca să-mi dau seama.
      Dar e clar că avem un sufixul -ărie, -ar.

      Var. bungeac (*bunde-ak) ar putea stat și lângă bondar, arv. bondetz (goad, spur, sting; bundit kalne -”I prick”) și bg.bodil, de unde se zice că avem și rom.bold, cu multiple derivate. S-ar putea confunda deasemenea cu un derivat din *bheug- to bend, ca să dea sensurile de mușchi (ceva moale) sau uscături.
      Vezi și reg.fodre (zgardă cu fodre/colți) ca paralelă romanică.

      Bold, ca și tema *mold, ar putea fi coradicale prin același radical primar, *mel-8 ” to appear, come up” (to protrude). Eu nu l-aș separa de verbul a buli și acel lat. mullo, āre ”a coase”, pentru care cred că se poate imagina o tehnică preistorică (rudimentară, de necesitate) de cusut cu ceva natural, cum ar fi unii spini.
      Îmi amintesc o tehnică amerindiană de cusut ”complet organică” scoasă din agave. Bear Grylls o avea în emisiunea sa, dar merge și filmulețul ăsta:

      Comentariu de Sorin5780 — decembrie 25, 2017 @ 11:42 am | Răspunde

  2. „Râul Valea Muierii este un curs de apă, afluent al Pârâului Negru.
    Râul Valea Muierii este un curs de apă, afluent al râului Valea Brusturetului.
    Râul Valea Muierii este un curs de apă, afluent al Padina Dâncioarei.” Wikipedia

    „Mulliare” sună tare bine pentru un străromânesc „muiare”, pronunțare arhaică din Pravilă pentru muiere.

    Comentariu de Sorin5780 — septembrie 29, 2014 @ 6:40 pm | Răspunde

  3. E posibil ca Mulliare să îl reproducă pe Miliare prin erori de copiere. Putea fi scris Mylliare (vezi Scorilo- (S)Coryllus), care apoi a fost redat fonetic ca Mulliare.
    E posibil să fie și râuri diferite, ori chiar varianta Mulliare să fie mai apropiată de original.

    Cred că intenția copiștilor a fost și ca numele să fie distinct de cunoscutul lat. mulier ”femeie”, cu care nu l-au confundat. Deci nu cred că e cazul.

    Comentariu de Roderick — septembrie 29, 2014 @ 7:31 pm | Răspunde

  4. Pentru acel Scarmuiga îmi vine la îndemână alb. shkërmoq- 1. to crumble, crush; 2. to pound, trample;
    https://jlu.wbtrain.com/sumtotal/language/DLI%20basic%20courses/Albanian/Albanian-English%20Dictionary.pdf
    Avem și noi un omonim: scârmocí, scârmocésc, vb. IV (reg.) 1. a scormoni, a scotoci. 2. (refl.) a se neliniști, a se agita. 3. (refl.) a se răsuci, a se zvârcoli, a se contorsiona, a se încovriga (de durere). 4. (refl.) a se hârjoni. 5. (fig.) a vorbi ce nu trebuie.

    Cred că pentru Crișul Repede găsisem pe o hartă numele Scretisca.

    Comentariu de Sorin5780 — septembrie 29, 2014 @ 8:22 pm | Răspunde

  5. Ca o ciudățenie, Mulliare și Târnava ar putea corespunde semantic și dacă ar fi legate de ceva mai fantezist: Târnava din răd. IE *taron- ”thunder”, care a dat sl. *tъronъ, iar Mulliare de același mel-1 ”to grind, hit”, dar cu sensul de ”ciocan, trăznet” (lat. malleus ”ciocan”, ON Mjɔllnir ”ciocanul lui Thor”, v.prus. mealde ”fulger”).

    Doar o fantezie, desigur.

    Comentariu de Roderick — septembrie 29, 2014 @ 9:46 pm | Răspunde

  6. IE *mel- ”de culoare închisă”
    „Teritoriul tribului „apsinthioi” era mărginit la sud de un râu numit Melas, dar și Apsinthos”.
    un link mai puțin tâmpit: http://soltdm.com/langtdm/thes/a/Axiopolis.htm

    Citez: Ἀξίοπα, pe care o explică prin *ṇ-ks(e)y-„ne-luminos, negru, închis” (cf. av. axaēnā „negru, închis”, de la xšay- „a străluci, a lumina”) şi -οπα, -υπα- = *upa, rudă cu lit. upe ‘râu'[7]. Sensul acestui toponim trac ar fi fost aşadar ‘apă neagră’, sens păstrat în numele moderne, unde sl. Černa-voda şi tc. Kara-su înseamnă acelaşi lucru.

    Cred că tot S.Olteanu discuta despre transformarea cs > ps, ct > pt la traci, undeva la începutul primului mileniu creștin. Oare Apsinthos însemna tot negru și surprindem aici aceeași transformare?
    Tot în zona asta de interferențe între traci, iliri și traci era hidronimul Axios, numit și Vardar (gr. Βαρδάρης Vardárīs). Cele două nume au același înțeles, doar că primul ar fi tracic, iar al doilea ar putea fi ilir sau traco-ilir.

    Comentariu de Sorin5780 — aprilie 20, 2015 @ 12:07 pm | Răspunde

    • Am discutat și despre etimologia localităților românești de lângă Tisa, numite Apșa. Să fie un adjectiv dacic?

      Comentariu de Sorin5780 — aprilie 20, 2015 @ 12:11 pm | Răspunde

  7. Așa cum spunea și Olteanu despre y ca fiind o convenție greacă pentru un diftong „ui” (la greci, dar și traci), așa cred că putem întrevedea și acest *MYLLIARE (comentariul 3).

    http://www.antenasatelor.ro/reportaje-antena-satelor/9475-lioara,-insuratirea-fetelor-de-pe-valea-crisului-negru.html

    „Frumuseţea florilor parfumate ale primăverii, numite liori, miliori sau simplu, Floarea Paştilor, este şi astăzi fermecătoare pe Valea Crişului Negru.
    Lioara este un ritual de însurăţire a fetelor, regăsi şi sub numele de Juguţ sau Feleaga. Fetele şi feciorii aleg un pom înflorit din care îşi fac cununite, înconjoară copacul de trei ori, rostind: “Să fim surate, sau fârtaţi până la moarte!”.

    https://dexonline.ro/lexem/lioara/159766
    http://jurnalul.ro/special-jurnalul/lioara-alesul-suratelor-540102.html

    „Frumuseţea florilor parfumate de primăvară, numite liliori, miliori, viorele, ori chiar Floarea Paştilor, s-a contopit parcă în această tradiţie despre care ne-a vorbit Florica Bradu. „Aria de răspândire a «Lioarei» este cel mai bine reprezentată pe Valea Crişului Negru. «Lioara» are elemente comune cu «mătcălăul» sau «înfrăţirea» şi «însurăţirea» din părţile bănăţene, ale Caraşului, denumit şi «Ziua fetelor şi feciorilor», semnalat de At. M. Marienescu.”

    Cred că numele de viorele și milioare reprezintă ambele o culoare. Al doilea trebuie să fie cel dacic de pe Crișuri.
    *mel- ”de culoare închisă”
    A nu se confunda cu adj.mieriu, pe care-l reconsider cumva ca etimologie.

    Mă tem ca lioară și milioară sunt cuvinte separate, iar cele două sunt legate decât de o falsă omonimie. N-am cum să verific acum, dar e dubiosul sensul de legământ „Feciorii îşi aleg fetele cu care se prind în «Lioară» ca într-un legământ de căsătorie, legământ acceptat în faţa comunităţii satului.”

    Comentariu de Sorin5780 — august 11, 2016 @ 10:58 am | Răspunde

  8. alb. mullibardhë = ‘mistle thrush’(Turdus viscivorus)
    https://en.wiktionary.org/wiki/mëllë#Albanian
    https://en.wiktionary.org/wiki/viscivorus

    După cum se vede în primul link, variantele ghegilor sunt aproape în întregime cu tema *mull (Gheg: mullêj, mullîje) și cum aceștia sunt mai conservatori decât cei din sud, cred că putem considera un proto-daco-alb. *mull, deși sunt foarte circumspect privitor la alb. ll. Uneori este etimologic, alteori maschează un r mai vechi.

    Bineînțeles, nu resping ideea de a avea forme paralele *mell și mull, care să explice și mălură/alb.mellurë (vine blight).
    Sau malacă, malagă- strugurii sunt mici, negri, cu bobițele îndesate și moi. (”mici și moi” ar sugera un coradical al lat.mollus sau sl.malenk, gr.mallakos). Vezi și malac, -ă (puiul bivoliței)

    Ce mi se pare interesant e că avem un nordic mul, alteori mol pentru nămol (*mel- grind, conformat semantic cu alte paralele. vezi și ucr.бруду brud).
    mul, s.n. – Mol, noroi, mocirlă: „Mul negru de m-a muli, / Apa tăt m-a limpezi”

    Ar putea fi diferit de nămol, iar acest mul (der.mălos) să fi dat un tip de culoare.. un tip de negru pământiu, poate spre cenușiu.

    Vezi și mular alături de mulă (catârcă, lat.mūlus). Primul cred că apare greșit în exemplul din Dex drept ”miliari”. Poate era *muliar și autohton, poate coradical cu lat.mūlus sau luat de-a dreptul din Balcani. Ar trebui să avem un adjectiv, la fel cum cred că măgar (alb.magar, magjesh) ar putea fi; ori un adjectiv, ori un cărător de poveri.
    https://dexonline.ro/definitie/mular

    Dacă *mulliare = porumbar, arh.părumbar – lat. palumbārius, IE *pal-wo “dark-colored, gray”) mă întreb dacă n-avem o legătură asemănătoare cu o pasăre și o culoare. Cum numeau dacii porumbelul sau sturzul? Cumva ca-n albaneză? Ne-ar ușura treaba cumva găsirea unui dacism vechi, desigur. :)
    https://en.wiktionary.org/wiki/palumbarius#Latin

    Sufixul nu-i clar, -iar sau -ar cu tema *mulle? Vezi Naparis, Araris, Sagaris, *Donaris/*Dunaris. Nici în ac. cazuri nu-i clar, -aris sau -ris. Oricum nu-i sufix feminizant, cum credea un istoric. Mă întreb ce i-a dat ideea asta. :)
    Poate fi sufix adjectival (-or, -ar), augmentativ (cred că am găsit și așa ceva) pentru anumite râuri mari/principale sau posesiv (rar, dar și acest afix: patronimic și fitonimic) trimițând spre un munte de unde izvorăște sau un trib?

    Comentariu de Sorin5780 — decembrie 19, 2017 @ 8:11 pm | Răspunde

  9. mălură/alb.mellurë (vine blight), din *melh₂- (“black”).

    La fel avem (sper eu) o denumire autohtonă pentru tuful calcaros: ”O altă mare bogăție naturală a locului este și tuful calcaros („malul” cum îl numesc localnicii), exploatat și acesta pentru diferite produse industriale.”
    Sursa: https://ro.wikipedia.org/wiki/Ocnele_Mari

    Badía Margarit, Mal „roca” en toponimia pirenáica catalana, în Actas I reunión toponimica pirenáica, Zaragoza 1949, 35-38; H.
    https://dexonline.ro/definitie/mal

    ”tuful calcaros este o piatra naturala, de natura sedimentară, formată prin depunerea bicarbonatului de calciu din apele calcaroase, o forma de calcar de varsta jurasica medie si superioara (100-150 mil. ani). Datorita acestui fapt tuful prezinta urme de frunze, melci, crengi, cam tot ce depune apa prin sedimentare, avand un aspect unic si deosebit. Culoarea este crem deschis pana la alb stralucitoare, uneori rosiatica sau slab verzuie in functie de oxizii pe care ii contine.”
    http://www.vysblog.ro/placarea-cu-tuf-calcaros/

    Dacă nu-i culoarea, atunci o fi roca ca substanță și consistența ei? IE *mol(w)ǝ- „a măcina, a pisa” putea da un *malwa (piatră) ca și Eng. molde (earth, soil; the earth, world) cu asimilarea spre un dacic (clasic?) *malla.
    Lat.mōlēs, 1.mass (of material). 2. rock, boulder https://en.wiktionary.org/wiki/moles#Etymology
    Proto-Germanic *muldō, from *mel- (“to grind”) https://en.wiktionary.org/wiki/Reconstruction:Proto-Germanic/muldō

    La fel s-ar putea să fi obținut acel greută (piatră; mină de pietre; Hațeg, Ion Toma, 101 nume de locuri) sau grohot (der.grohotar, ”loc pietros, unde sunt grămădite pietre multe”).

    Comentariu de Sorin5780 — iunie 12, 2018 @ 1:47 pm | Răspunde

    • Cred că Eng.molde (earth, soil; the earth, world; top of the head; mound?) e mai degrabă coradical cu Dac.mal (munte, deal; țărm), arh.moldă (moldou, a sta măldiș, moldan, etc), Lat. mōlēs, ir.mol (grămadă, căpiță), Alb.mal, mullar prin acel morfem *mel- a se ridica, conform și cu derivatul *melōdh- (molǝdh-) ”ridicătură, vârf”.

      Coradicalele sunt multe și uniform răspândite, dar conceptul preistoric; când te referi la uscat ca ceva ridicat din mare de către zei și alte spirite mitologice.
      La fel cred că se explică și Alb. botë din rad. *bʰuH- (“to appear, become, rise up”). Sanscrita păstrează multiple sensuri interesante, dar avem și-n Română câteva.
      https://en.wiktionary.org/wiki/भू#Sanskrit

      Sensul de ”sol” poate fi atribuit *mol(w)ǝ- „a măcina, a pisa”.

      Comentariu de Sorin5780 — iunie 13, 2018 @ 8:01 am | Răspunde


RSS feed for comments on this post. TrackBack URI

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

w

Conectare la %s

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

%d blogeri au apreciat asta: