Istoriile lui Roderick

Octombrie 1, 2014

Harta monștrilor marini

Filed under: Alte istorii — Roderick @ 10:47 pm

Mă întorc la Carta Marina a lui Olaus Magnus și ciudatele ei creaturi; despre identitatea unora din ele va fi vorba în cele ce urmează.

Un demers poate nu tocmai util, pentru că despre acest subiect s-au scris deja -fără îndoială- multe studii și cărți. Pentru mine a fost însă foarte interesant ca exercițiu de explorare a realității și imaginației.

Sursa hărții, deci a desenelor executate între anii 1527-39, este magnifica Wikipedie; harta integrală o găsiți la http://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/e/ea/Carta_Marina.jpeg. Decupajele de mai jos sunt extrase din ea.

*

narval

Ființa reprezentată mai sus este bineînțeles narvalul (Monodon monoceros). Dintele lung al narvalului a fost cunoscut oamenilor din evul mediu drept corn de inorog.


(narvali inspirând aer la suprafață- Wikipedia)

Pe ”Carta Marina” surprind și reprezentările balenelor:


Balene

În ciuda aparenței ”reptiliene” a balenei, desenul surprinde exact un detaliu anatomic neevident: balenele (Mysticeti) respiră prin două nări, nu prin una (ca delfinii):

(eventul cu două nări al unei balene cenușii – Eschrichtius robustus – Wikipedia)

Orca e reprezentată cu înotătoare dorsală (ca în realitate), care balenei îi lipsește. De asemenea, orca -vânător feroce al oceanului-pare să vizeze pe hartă puiul balenei, exact așa cum procedează și în realitate.

Pare că autorul hărții nu a văzut niciodată aceste creaturi, însă a aflat date exacte despre ele; ceea ce nu a știut a completat din imaginație.

Animalul din stânga sus a imaginii decupate din hartă (deasupra insulei Tile – Thule) pare să fie tot o balenă; cei trei ochi desenați pe corpul lui ar putea să fie excrescențe sau calozități asemănătoare ochilor și datorate unor colonii de crustacee (ciripede):


 (balenă cenușie – Wikipedia; vezi http://en.wikipedia.org/wiki/Whale_barnacle)

*

Iată și alte două creaturi marine:

calmar_luth

Cea din dreapta este desigur un calmar ori sepie uriașă, specie de existența căreia se știa din vremea lui Aristotel:

(sursa imaginii: Wikipedia)

Animalul din stânga pare mult mai greu de identificat; pare să fie acoperit cu o carapace (sau pseudo-carapace) dungată, ceea ce ar putea indica broasca țestoasă pieloasă (luthul), Dermochelys coriacea, care e întâlnită uneori și la latitudini nordice, pe coastele Norvegiei și Alaskăi:

(sursa imaginii: Wikipedia)

Un înotător ”bărbos” figurat pe hartă în apele nordului ar putea fi chiar foca-cu-barbă (”bearded seal”):

bearded seal

(sursa imaginii: Wikipedia)

*

Amblyraja hyperborea

 

 

 

 

 

Peștele reprezentat mai sus seamănă cu o pisică de mare; îi lipsește însă ghimpele caracteristic. Așa încât ar putea fi vorba de altă specie, din familia Rajidae, specifică Oceanului Arctic și Atlanticului de nord, Amblyraja hyperborea:

(sursa imaginii: Wikipedia)

*

Poate că e bizar să vezi înotând în compania monștrilor marini o vacă autentică:

vaca marina

E o ”vacă marină”; geograful i-a desenat și coarne.

În antichitate, numele de ”bou de mare” sau ”vițel de mare” i-a fost atribuit speciei de focă Monachus monachus, care până nu demult era întâlnită și în Marea Neagră; denumirea s-a păstrat în Sardinia (”bue marino”). Ceva mai aproape de vremea noastră, numele de ”vacă de mare” a fost atribuit unui sirenian uriaș, dispărut din secolul al XVIII-lea, Hydrodamalis gigas.

”Vaca marină” a lui Olaus Magnus va rămâne, cred, un mister. Probabil e vorba de o specie dispărută în vremea alcătuirii hărții, un animal pe care geograful îl știa doar cu numele și l-a reprezentat conform numelui, neaflând alte informații despre el.

Pe Carta Marina putem găsi și morsa (rosmarus), care e un ”pește” destul de bizar înfățișat, însă nu în mare, ci urcând pe malul stâncos (ceea ce dovedește o oarecare cunoaștere a obiceiurilor animalului).

Privind monștrii acvatici reprezentați în Carta Marina, vedem animale ciudate, fantastice, desprinse parcă din basme sau vise. În realitate, însă, ele erau doar insuficient cunoscute.

Poate că aceasta e o ”rețetă sigură” pentru a obține un animal fantastic: iei ceea ce se știe despre el și completezi restul cu presupuneri și imaginație. Nici nu trebuie prea multă imaginație pentru a da naștere astfel unei creaturi fabuloase, care va bântui timp de sute și mii de ani miturile și legendele.

3 comentarii »

  1. Comentariu de Sorin5780 — Octombrie 2, 2014 @ 11:43 am | Răspunde

  2. Afirmația lui Steller despre specia Hydrodamalis gigas – ””is not the sea cow of Aristotle, for it never comes upon dry land to feed”- ar putea dezvălui identitatea ”vacii de mare” a lui Aristotel.

    O specie care trăiește în apă și se hrănește pe uscat este hipopotamul; spre deosebire de el, toate focile se odihnesc pe uscat și își caută hrana în mare.

    ”With the exception of eating, most of hippopotamuses’ lives – from childbirth, fighting with other hippos, to reproduction – occurs in the water. Hippos leave the water at dusk and travel inland, sometimes up to 10 km (6 mi), to graze on short grasses, their main source of food.” (http://en.wikipedia.org/wiki/Hippopotamus)

    Pe coasta Gabonului hipopotamii se avântă și în apele Atlanticului -v. http://www.bbc.co.uk/news/world-africa-16686544

    Comentariu de Roderick — Ianuarie 24, 2015 @ 2:52 pm | Răspunde

  3. Două jeturi de aer formând un V sunt vizibile la expirația balenelor de Groenlanda (Balaena mysticetus și Eubalaena glacialis). Probabil că pe harta lui Olaus Magnus este reprezentată cea din urmă, al cărei areal se întinde mai spre sud.

    Comentariu de Roderick — August 26, 2015 @ 11:47 am | Răspunde


RSS feed for comments on this post. TrackBack URI

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

Blog la WordPress.com.

%d blogeri au apreciat asta: