Istoriile lui Roderick

Octombrie 9, 2014

Capete îngropate

Filed under: Alte istorii — Roderick @ 11:01 pm

În mormintele culturii Hamangia apar deseori resturile unui ecvid dispărut, un asin sălbatic (Equus hydruntinus/Hydruntinus hydruntinus). Uneori e vorba de capul acestui animal, găsit -de exemplu- într-un mormânt din apropiere de Mangalia (v. aici).

Semnificația capului de asin sălbatic îngropat lângă decedat va rămâne probabil necunoscută. Se pot remarca însă corespondențe interesante.

O expunere rituală a unui cap de asin se practica în Italia antică:

”The 4th-century agricultural writer Palladius advised farmers to place the skull of a horse or ass on their land; the animals were not to be „virgin,” because the purpose was to promote fertility.” (http://en.wikipedia.org/wiki/October_Horse)

Ritualul roman de sacrificiu al calului –Equus October-, având paralele în toată lumea indo-europeană, ar putea fi legat și de culte mai vechi, de practici agricole cu rădăcini neolitice, cum ar putea fi cea menționată mai sus.

Pentru oamenii culturii Hamangia, moartea era -într-un mod probabil neînțeles încă- legată de fertilitate, dat fiind faptul că în aproape toate mormintele se găsesc statuete ale unei Mari Zeițe, cu forme feminine proeminente, printre ale cărei atribuții trebuie să se fi numărat fertilitatea. Poate că era o zeiță a renașterii naturii, care petrece și un anotimp în infern (v. și https://hroderic.wordpress.com/2014/10/02/zeul-intristat). E posibil ca acel craniu de măgar sălbatic să fi fost legat tot de aceste atribuții:

”The location of sexual vitality or fertility in the horse’s head suggests its talismanic potency. The substance hippomanes, which was thought to induce sexual passion, was supposedly exuded from the forehead of a foal; Aelian (ca. 175–235 AD) says either the forehead or „loins”. ” (http://en.wikipedia.org/wiki/October_Horse)

Mai probabil, însă, capul/craniul era sediul ”spiritului” animalului. În orice caz, era partea care conta pentru lumea de dincolo; partea esențială. Dacă era important ca acest spirit animal să-l însoțească pe defunct, atunci se poate spune că asinul sălbatic era un animal psihopomp. Mai puțin probabil e ca el să fi fost o ofrandă pentru mort ori pentru o zeitate a morților (î.a.c. cred că ar fi fost plasate în mormânt bucăți de carne din animal; asemenea ofrande -carne de măgar sălbatic, cerb, mistreț, porc, ovicaprine, ca și scoici de apă dulce- se găsesc în mormintele hamangienilor; cred însă că prezența capului întreg avea altă funcție decât cea de hrană simbolică).

Tradiții europene atribuie calului funcția psihopompă; e posibil ca rădăcinile acestui rol al ecvidelor, ca și al atribuțiilor legate de fertilitate, să se găsească în lumea neolitică. În această lume calul nu era domesticit, nici asociat cu războiul și zeii războiului, ca la indo-europeni.

În necropolele hamangienilor mai apar cranii de mistreț. Cele spuse anterior despre asinul sălbatic ar putea fi valabile și pentru mistreț. Mitologiei neolitice legate de acest animal i s-a suprapus probabil cea indo-europeană; în cea din urmă, mistrețul este asociat unor divinități solare masculine (Apollo, Endovelicus, Freyr, cărora le era dedicat ca jertfă). Capul de mistreț apare în ritualuri ale solstițiului de iarnă (vezi cântecul ”Boar Head’s Carol” -cântat aici– și obiceiul Vasilca la noi).

Mitul lui Adonis -cel ucis de mistreț- își are originea într-un strat anterior celui indo-european;  vânătorile mitologice (a mistrețului din Calydon, scroafei din Crommyon , mistrețului din Erymanth , ca și cea reprezentată în fresca tracică de la Aleksandrovo) ar putea fi și ele moșteniri din Neolitic. Conexiunea între mistreț și moarte este evidentă în mitul lui Adonis; mistrețul este cel care îl ucide pe zeul vegetației, deci e asociat iernii și lumii infernale. În mitologia culturii Hamagia mistrețul ar fi putut avea un rol similar (de ființă ”infernală”, de unde și un posibil rol psihopomp); de asemenea, ar fi putut avea și atribuții legate de fertilitate.

Au mai fost descoperite cranii de bovide, îngropate -ritualic- într-o așezare de la nord de necropola de la Cernavodă, deci nu în context funerar; simbolic, bovidele sunt legate -în spațiul european și al Orientului apropiat și mijlociu- de debutul perioadei calde a anului (zodia Taurului, semn guvernat de astrul Venus). Cranii de bovide se întâlnesc însă și în morminte hamangiene (Durankulak, cf. articolului menționat mai jos).

Despre ofrandele de animale în cadrul comunităților Hamangia s-a scris un articol  bine documentat -”Practici funerare în cultura Hamangia”, Valentina Voinea- ușor de găsit pe net.

Interpretările de aici -cu excepția mențiunilor contrare- îmi aparțin.

*

Lumea în care s-a dezvoltat neoliticul primar al culturii Hamangia semăna prea puțin nu doar cu cea de azi, ci și cu cea din epocile imediat următoare.

Era o lume neverosimil de pașnică: hamangienii locuiau -cel puțin în fazele I și II ale culturii- în așezări deschise pe malul Mării Negre ori al lacurilor, ori pe terasele râurilor, în general aproape de apă. Nu există, în acea epocă, preocupări legate de posibile atacuri ale altor comunități.

Așa era Dobrogea, ținutul care, peste mii de ani, avea să fie bântuit -în valuri și valuri- de cele mai războinice neamuri din lume (oare azi lucrurile sunt mult diferite?). Mi se pare aproape neverosimil.

Un popor precum hamangienii, atât de legat de zona litorală, de mare și ape, trebuie să fi avut importante divinități ale apei și mării. O temă de gândire pentru viitor.

 

Anunțuri

1 comentariu »

  1. Lipovenii din deltă mai puneau câte un craniu de cal înfipt într-un par la poartă. Nu știu care-i explicația veche a obiceiului, dar cred că au venit cu el din Rusia. Aici scrie așa: „Pentru a se feri de blesteme si farmece, in localitatile CA. Rosetti si Caraorman se pun cranii de cal la poarta, pentru ca asupra acestora sa cada eventualele nenorociri.”
    http://www.hobaia.ro/delta-dunari/

    Comentariu de Sorin5780 — Octombrie 13, 2014 @ 6:38 am | Răspunde


RSS feed for comments on this post. TrackBack URI

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: