Istoriile lui Roderick

Octombrie 23, 2014

Ampelum

Filed under: Traco-geto-dacii — Roderick @ 10:50 pm

Ampelum, important oraș din Dacia romană, legat -ca și Zlatna, ivită mai târziu în vatra sa- de activitatea minieră.

În general, Ampelum este considerat toponim roman, latin, având la origine gr. ampelos ”viță de vie”:

”Toponimul s-a stabilit odată cu venirea romanilor şi are ca etimon grecescul ampelos = vie, podgorie (Tudor 1968, p. 164.) Peisajul în epoca romană al acestei văi era probabil dominat de cultura vi ei de vie. Nu pare să fi existat o aşezare dacică anterioară la Zlatna, fapt ce exclude existen a unui toponim dacic aici” (Claudiu Aurelian Ferezan, ”Ampelum și războaiele marcomanice”; lucrarea este disponibilă online)

Ampelum nu ar fi un unicat; a existat în apropierea Golfului Persic un oraș numit Ampe, Ampaios sau Ampelone, în care regele persan Darius a strămutat prizonierii din Milet (494 î.Chr.; v. aici).

Eu cred însă că Ampelum este un toponim dacic sau -în orice caz- preroman. Nu era nevoie să existe o așezare dacică la Zlatna, numele putând fi preluat de la hidronimul care supraviețuiește și azi -Ampoiul.

*

Probabil cheia etimologiei lui Ampelum rezidă în –pelum.

M-am gândit mai întâi la o formație asemănătoare unui presupus *Ansamus, ori Amutria, Ampelum fiind deci o așezare pe un râu numit *Pelum. Aceasta nu se potrivește însă cu numele moștenit al râului Ampoi. Amutria și presupusul (meu) *Ansamus au dispărut, rămânând însă numele râurilor Motru, Someș.

Deci numele antic al râului trebuie să fi început cu Amp-, probabil Ampel-.

Este tentant să legăm -pel- de rădăcina pel-1, pelǝ-, plē- full, to fill; to pour; town” (Pokorny). Mai probabil cu sens hidronimic -cel care a supraviețuit-, nu de așezare (gr. pólis ”oraș”, lit. pilìs ”oraș, castel”), cf. unui  *pAlǝ- / *pelǝ- ”to pour, to flood” (radical PIE, cf. starling.rinet.ru)

Din această rădăcină provine (după Pokorny) lit. ampalas  (*ant-palas), ”a sheet-like mass of layered ice that forms from successive flows of ground water during freezing temperatures”. În ciuda similitudinii remarcabile, ar putea fi doar o coincidență cu Ampelum.

Pentru etimologia lui -pelum, ar trebui luate în calcul și PIE pel-2ato cause to move, drive” (lat. impellere) , pel-2b powder, flour”,  pel-3a ”to fold”, pel-6 ”gray, pale”, pel-9 ”to burn, be warm”, peli-s- ”rock (Pokorny)…

Și mai dificil de aflat este care ar fi originea și semnificația lui am-; ar trebui să indice o caracteristică a râului.

Poate fi din PIE omǝ-to proceed with energy”, cf. v.ind. áma- ”grabă, furie”.

Aș bănui însă ceva legat de PIE om- raw, bitter”, cf. irl. um(a)e  ”cupru, minereu”, ceea ce s-ar potrivi acestui râu aurifer. Istoric, Zlatna e legată și de exploatarea cuprului, până în zilele noastre.

E posibil să fie vorba și de gustul apei (*om- poi- , ultimul din PIE *pōy- ”to drink”??).

Desigur, însă, Ampelum ar putea să nu fie un compus, ci un derivat al unei rădăcini *am-/*em-/*om-. Sensul numelui cred că va rămâne incert. Destul de probabil, numele râului a fost în antichitate omonim cu un cuvânt cunoscut de romani (gr. ampelos ”viță de vie”), astfel luând naștere o confuzie.

*

Doar cu titlu de coincidență, mai amintesc numele orașului italian Empoli; denumirea ar fi atestată începând cu veacul al 8-lea d.Chr., fiind cel mai probabil legată de un antroponim germanic, Empo sau Impo (?) -v. http://it.wikipedia.org/wiki/Empoli.

O opțiune importantă ar fi și rădăcina PIE *a(m)p-i-/e- ”bee, stinging fly” (empi- la Pokorny), din care un Ampelum dacic ar putea deriva fără mari probleme fonetice. Avem și azi toponime, chiar hidronime Albina.

Un misterios sanscr. Ampa ”sunshine” ar putea, reflecta, cred, un PIE  *ām-, din nostraticul *HamV ”morning, evening” (starling.rinet.ru).

De luat în seamă și PIE *ap-water, river”; deși radicalul PIE a dat numele râului dacic Apus, nu e exclus ca Ampelum să reflecte o mai veche formă regională din aceeași rădăcină.

 

Anunțuri

5 comentarii »

  1. ”Valea Albinei” se numește chiar un mic afluent al Ampoiului; trece prin satul Meteș.

    Comentariu de Roderick — Octombrie 24, 2014 @ 11:18 am | Răspunde

  2. In vremurile vechi, la Zlatna s-a locuit doar prin paduri in mici comunitati devenite mai tarziu satele de astazi. Zlatna era inexistenta.

    Comentariu de George Grigorescu — Octombrie 28, 2014 @ 5:26 pm | Răspunde

  3. Transformarea limbii: din Zlatna deriva Slatina. astazi in unele zone din Romania S se pronunta Z, astfel incat Slatina devine Zlatina, unde „i” este inmuiat alipit fiind de „t”. Zlatna este cuvant vechi, atat de vechi incat il au are si Polonia, si Slovacia, si Bulgaria, si Ungaria. Fix un cadru in jurul Romaniei de astazi.

    Comentariu de George Grigorescu — Noiembrie 10, 2014 @ 5:53 pm | Răspunde

    • Nu cred că se poate așa ceva; Slatina e ca în dicționar ”salină, apă sărată” (cuvânt slav). Nu cred că a existat vreo confuzie cu Zlatna (tot nume slav), legată de sensul de ”aurifer”. Nici nu știu dacă avem vreo Zlatina în România; doar în Bulgaria am văzut.

      Comentariu de Roderick — Noiembrie 11, 2014 @ 12:40 pm | Răspunde


RSS feed for comments on this post. TrackBack URI

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: