Istoriile lui Roderick

noiembrie 2, 2014

Țanc

Filed under: Traco-geto-dacii — Roderick @ 8:14 pm

Un cuvânt care pare atât de asemănător cu autohtonul țarc, putând avea (?) o evoluție fonetică similară.

ȚANC2 ~uri n. pop. Bețișor gradat cu care se măsoară laptele muls la o stână. ◊ La ~ exact când trebuie; la momentul potrivit. /Orig. nec.” (NODEX, dexonline.ro)

” Băț crestat de măsurat lichidele´ntr´un vas (maĭ ales laptele). Semn la care trebuĭe să ajungă orĭ să se oprească ceĭ ce se întrec la un joc: a ajunge, a lovi la țanc.” (Scriban, dexonline.ro)

Ar putea fi vorba de un cuvânt autohton din rădăcina PIE k̂ā̆k-2, k̂ank- ”branch”(Pokorny)/*k’ank- ”bough, stake” (starling.rinet.ru); un băț folosit ca instrument sau chiar unitate de măsură.

Mai puțin probabilă fonetic ar fi originea în PIE sē̆k-2 ”to cut” (ca ”tăietură pe răboj, semn”), dar în acord cu cei care văd originea lui țarc în PIE serk-hedge, to fence”.

Legătura cu țanc ”vârf ascuțit și înalt de stâncă” este, cred, problematică.

7 comentarii »

  1. Un sinonim al lui țanc, tot din sfera pastorală, ar fi hăragul (var: hărac).

    hărág (hărác), s.n. (reg.) 1. băț rotund cu ajutorul căruia ciobanii măsoară cantitatea de lapte pe care o dă o oaie la mulsoare; țanc. 2. (înv.) unealtă de tras linii spre a scrie drept, lineal. par pentru susținerea viței de vie (Basarabia)

    Nu i-am găsit o explicație încă, dar are șanse să fie un cuvânt dacic. Presupun că forma autentic era *vărac.

    Comentariu de Sorin5780 — aprilie 15, 2015 @ 7:27 pm | Răspunde

    • În dicționare apare ca var. a lui ”arac”.

      ”arác1 sm [At: (a. 1704) URICARIUL IV, 44/6 / V: ha-, harag, hărag, hă-, -ag sm / Pl: ~aci / E: ngr ϰαραϰι] 1 Par lung pentru susținerea viței de vie, a fasolei etc. 2 (Înv) Băț cu crestături cu care ciobanii măsurau cantitatea de lapte, prin introducerea lui în vas Cf țanc. 3 (Înv) Lineal (1). 4 (Înv) Spațiu dintre liniile unei hârtii liniate. 5 (Îvp; d. soare; îe) A fi de un ~ A fi de-o suliță.” (dexonline.ro, MDA2)

      Comentariu de Roderick — noiembrie 29, 2017 @ 8:39 pm | Răspunde

  2. În secolul 17 circula arh. țeanchiu (țianchiu) cu sensul „țintă, exact la timp, țel”. Trebuie conectat de mai cunoscutul țintă, sub aceeași umbrelă etimologică: *k’net-, *k’ent- (-th- to pierce (gr.kentéō, centaur).
    http://starling.rinet.ru/cgi-bin/response.cgi?single=1&basename=%2fdata%2fie%2fpokorny&text_number=+918&root=config

    S.Olteanu vorbea de un cuvânt tracic similar.

    Se explică și forma asta țanc; adică de ce nu avem forma *țânc cum ar fi fost normal. E vorba de o diftongare a lui e.

    „exact/fix la țanc” – exact la timp.

    PS: multe cuvinte ne-au mai lăsat dacii ăștia.

    Comentariu de Sorin5780 — octombrie 8, 2015 @ 7:43 pm | Răspunde

  3. *k’arǝk- ’fenced place’ (*ḱer- “to bind, plait”) > proto-tracic *čar(ǝ)k-os/-as
    http://starling.rinet.ru/cgi-bin/response.cgi?single=1&basename=%2fdata%2fie%2fpiet&text_number=++2805&root=config

    De ce avem țarc cu africată și nu *sarc cu o spirantă? Sunt cuvinte preromanice unde alternează /s/ cu /ț/, dar nu cred că avem motive să credem că unul precedă pe celălalt. Unele cred c-au fost etimologizate greșit.

    Proto-IE: *k’ank-
    Meaning: bough, stake (rom.țanc, țanțos, ”semeț, mândru, îngâmfat, fudul; arogant; alb.cak?)
    Old Indian: śankú- m. `peg, nail, spike’
    Proto-Baltic: *čank-ā̂, -iā̃ f.
    Meaning: hook
    Lithuanian: at-šankē̃ `(of a fishhook, etc.) barb, hook-like projection on a stick, tree, etc. ‘, at-šanka` id.’
    https://sq.wiktionary.org/wiki/cak

    În trecut am presupus că *č are același tratament ca-n dialectul aromân, dar pentru tracă cred că era mai complicat. Putem aminti toate dacismele care încep cu /s/ să vedem ce putem scoate. De exemplu, sieptru am presupus că provine din rad.*sek- ”to cut” + -trom (suf.instrumental), dar nu are sens, pentru că nu-i un instrument (de tăiat). În schimb, dacă ar fi rad.*k’ik- ”strap, belt” + -ros, chiar are sens. Să fie un /t/ infix sau parte din tema dacică ca *sekt-ros > *sept-ros?
    http://starling.rinet.ru/cgi-bin/response.cgi?single=1&basename=%2fdata%2fie%2fpokorny&text_number=+962&root=config

    Am avea formulată o nouă regulă: *č urmat de /e/, /i/ dă și /s/. Pentru ‘țarc’ credeam c-ar fi ușor de explicat considerând că proto-tracicul *čarkas era (cel puțin) bisilabic. Mă gândeam că dacă terminația silabei este o consoană sonoră și *č- devine sonoră (ț); și invers. Iar nu are sens!
    PIE *k’ip- ”twig” alb.thep, rom.țeapă.

    Comentariu de Sorin5780 — martie 4, 2020 @ 10:53 am | Răspunde

  4. Evident că aici trebuie să adeverim preromanitatea transformării *-kt- în -pt-, fără de care n-ar fi posibilă ipoteza mea privind ‘sieptru’ (*septru).

    Încă o ipoteză pentru *č > s.
    seamăn m. 1. care este asemenea sieș, aproapele: iubiți pe semenii voștri; 2. se zice de lucruri sau de ființe asemenea: n’are seamăn pe lume AL. [Lat. SIMILIS].
    Nu resping etimologia asta romanică, dar mă gândesc așa. E posibil să avem un dacic *seyvis (membru al tribului) coradical cu lat.cīvis, v.lat.ceivis (cetățean, Proto-Italic *keiwis)? https://en.wiktionary.org/wiki/Reconstruction:Proto-Indo-European/%E1%B8%B1ey-

    Am mai discutat despre posibilitatea de a avea o alternanță v/m în lexicul geto-dacic.
    /b/ intervocalic putea deveni /v/ în anumite circumstanțe, iar PIE *w cu siguranță dă un dacic /v/ cândva în prima jumătate a primului mileniu după Hristos (sau mult, mult mai devreme). Oare un pl. *sīven (vezi alb. -ën, eng. -en) n-ar deveni *sīmen (seamăn)? Pot accepta și o betacizare, apoi alternanța.
    https://en.wiktionary.org/wiki/sieva#Latvian

    Cred că pentru Timiș am presupus o formă intermediară romano-greacă *tivis(j)a (atestări: Tibiscos, Tibisia) doar pe baza gr.Tiphesas (sec.IV, probabil Timișul), dar grecii puteau aplica o tălmăcire prin prisma lor (τῖφος /tîphos/ “pond, swamp”). https://en.wiktionary.org/wiki/tabum
    The pronunciation of Spanish b and/or v as [ƀ] in some positions may indicate a similar phoneme in Thracian, of course as in independent innovation in the two areas.
    https://www.academia.edu/37713692/The_Substratum_Thracian_Place_Names_in_Romania_and_Bulgaria._Some_Thoughts_Regarding_Methodology_and_Deontology

    ”În nordul Asticei, între Anchialus şi Hadrianopolis, exista se pare o arie a formantului -dama (Uscudama, Sadame şi foarte probabil *Carpudama, reconstituit de la Καρπούδαιμον, o formă adjectivală cu metateză de la *Karpou-damjon).” https://web.archive.org/web/20150222025732/http://soltdm.com/geo/arts/categs/categs.htm

    Am încercat ceva, dar mai degrabă este o alternanță b/m. Citatul de mai sus ar putea constitui încă o *dovadă, considerând o betacizare din dava, apoi alternanța respectivă. Apar și var. deba, doba, dar cred că trebuie explicată mai întâi fonologia greacă a timpului pentru beta. Deba, doba puteau fi pronunțate *deva, *dova.

    Comentariu de Sorin5780 — martie 4, 2020 @ 11:01 am | Răspunde

    • https://en.wiktionary.org/wiki/Reconstruction:Proto-Slavic/s%C4%9Bm%D1%8C

      Cred că m-am referit la aceste derivate din link în trecut privind al nostru seamăn, deci n-ar mai fi nevoie de o alternanță bizară v/m. Să nu fie vreun slavism!

      Proto-Sl.*sěmь (“household member”)
      Proto-Germanic *haimaz ( dacic *sémǝ, der. *sém-ena(s) ”seamăn, var. sémen, concetățean”? Vezi lat. vīcus (”să-și facă veacul”?) și vīcīnus (rom.vecin).
      Posibil ca un diftong tracic /ai/ să fi dat /e/, ca în albaneză și română (din lb.latină: caelus – ceru).

      Duridanov s-a gândit la un derivat cu afixul IE -nos:
      seina(s) ‘village, settlement’ [Armen. n, Gen. sini ‘village’, Greek Rhod. kroina ‘residence’].
      http://groznijat.tripod.com/thrac/thrac_5.html

      tribul getic Sensii/Siensii (nord-estul Munteniei), fără o legătură clară cu ceva anume.

      Comentariu de Sorin5780 — martie 4, 2020 @ 11:46 am | Răspunde


RSS feed for comments on this post. TrackBack URI

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

%d blogeri au apreciat: