Istoriile lui Roderick

Noiembrie 3, 2014

Dodă

Filed under: Traco-geto-dacii — Roderick @ 11:07 pm

dódă (dóde), s. f.1. (Banat, Olt.) Formulă de adresare pentru sora cea mare. – 2. (Trans., în limbajul infantil) Mînă. – 3. (Mold.) Nume dat de copii femeilor cu părul lins. Creație expresivă de origine infantilă, ca și cocă. După Candrea, sensul 3 ar trebui pus în legătură cu sb. dodola „persoană travestită care ia parte la diverse rituri populare, pentru a chema ploaia” (› Banat dodolă); și după Scriban, sensul 1 este o var. de la dadă.Der. dodi, vb. (Trans., a nimeri fără voie); dodii, s. f. pl. (în expresia în dodii, la întîmplare); dodot, s. n. (prostie, aiureală), cf. dondăni; dodoleț (var. dodoneț, dodoloț), adj. (rotund; neted).” (DER, dexonline.ro)

Foarte interesant e sensul de ”mână” al lui dodă. E posibil să fie deformarea infantilă (prin reduplicarea primei silabe?) a unui vechi cuvânt autohton; poate din PIE der-1 , dōr- , dǝr-”span of hand” (alb. dorë ”mână”), ori dhen-2surface of hand/land, etc.” (v.gr. thénar ”palmă, talpă”). Sau -poate cu mai puține probleme fonetice- dous ”arm” (v.ind. dóṣ- ”antebraț, braț, partea inferioară a piciorului din față la animale„, irl. doë  ”braț”).

Dodoleț înseamnă rotund, dar și neted, ceea ce ar corespunde cu dodă ”nume dat de copii femeilor cu părul lins”. Poate fi vorba de un cuvânt vechi, diferit de dodă ”mână”, în afara cazului puțin probabil în care acest nume al mâinii provine dintr-o rădăcină însemnând ”neted” (cf. expresiei ”neted ca-n palmă”).

Un indiciu asupra semanticii ar putea fi oferit chiar de cuvântul neted, din lat. nitidus ”shining, glittering, bright, polished, clear”, PIE nei-2 ”to shine”. Asta ar fi putut însemna la origine rădăcina  *dod- din română: ”strălucitor”.

Ar putea fi moștenită dintr-o limbă tracă, cf. antroponimului traco-bitinic Doidalses (cu varianta Dydalses); după I.I. Russu din IE *doi-do-, PIE *dei- ”a fi luminos, a străluci, a apărea”.

Ar mai putea fi -cel puțin la originea lui dodă– PIE dheu-3 ”shining, to shine” (v.ind. dhavalá- ”alb strălucitor”, v. gr. thoó- ”strălucitor”).

Ca o altă interpretare a ideii de ”netezire”, există în franceză vb. dédoler ”a degroșa, a fasona”, moștenit din lat. de-dolareto hew away, to hew smooth, to hew” (PIE del-3  ”to split, divide”, aflat și la originea numelui meșterului legendar Dedal- Δαίδαλος ). Cred că e puțin probabil ca dodă și dodoleț să aibă această origine latină.

*

În ceea ce privește expresia ”păr lins”, cred că are de fapt de-a face cu un lat. *lisius „neted”/gr. lissos (nu cu verbul ”a linge”), cf. și fr. lisse (dar v. și https://hroderic.wordpress.com/2012/12/17/lis-lisa-lisa/).

Despre Dodole– creaturi mitologice- , posibil legate etimologic de dodă, am vorbit mai demult- https://hroderic.wordpress.com/2013/02/28/dodole/.

Vb.

dodăí (-ăésc, -ít), vb. – A deranja, a neliniști, a întrista. – Var. dodei. Sl. dodĕjati (Miklosich, Slaw. Elem., 21; Miklosich, Lexicon, 169; Cihac, II, 97), cf. sb. dodejati. Sec. XVI-XVII, înv.Der. dodăială (var. dodeială), s. f. (supărare, necaz); dodăitor, s. m. (urmăritor, vrăjmaș); dodie, s. f. (supărare, deranj).” (DER, dexonline.ro)

nu e legat de cuvintele discutate aici.

Dudău ”cucută” ar putea să-și aibă originea în IE dheu-dh- ”muddle, shake, confuse” (PIE  dheu-4 ”to reel, dissipate, blow”), cf. germ. înv. dudde ”sălbăție, zizanie”, engl. dodder (Cuscuta) (cf. efectelor toxice ale plantei).

Însă numele ar putea fi legat și de faptul că planta (cucuta) are tulpina goală, cf. sinonimului buciniș (din cucută se fac fluiere):

dudă f. Tr. mic coș de fum (la cuptor sau sobă). [Dintr’un primitiv dud, de origină necunoscută, de unde și derivatele dudulean, dudureață și duduruz].” (Șăineanu, dexonline.ro)

dúdă (-de), s. f. – (Olt., Trans.) Canal, fistulă. Sb., mag. duda (Candrea; Scriban). – Der. dudoi, s. m. (Trans., corn făcut din coajă de cireș); dudulean, s. m. (Trans., știulete de porumb; Olt., tulpină de ceapă); duduloi, s. n. (Olt., canal; tulpină de ceapă).” (DER, dexonline.ro)

dúdă f., pl. e (rut. pol. ung. duda, rus. litv. dudá, tilincă, fluĭer, cimpoĭ, bg. dudúk, d. turc. düdük, fluĭer. Bern. 1, 233. V. dudăŭ). Trans. Burlan de sobă (V. urlă). Vc. Tilincă de dovleac. (V. carabă).” (Scriban, dexonline.ro)

În această versiune (pe care o sugerează Scriban, trimițând de la dudă la dudău) originea cuvântului ar fi turcică, din rădăcina *dǖtük ”pipe”, p-altaic  *tū́ti ”tube, round vessel” (starling.rinet.ru).

Încă o observație: o anume rădăcină Dud- pare să fie prezentă în nume de câini: Dudaș, Dudău; acestea se dau de obicei unor dulăi mari, de stână sau de pază.

”Auzi un lătrat? E Dudaș, Dudașache, dulăul, păzitorul.” (Emil Gârleanu, ”În curtea mea”)

Ar fi plauzibilă aici o origine onomatopeică (cf. a dudui).

Dacă ar fi o rădăcină arhaică, ne-ar putea face să ne gândim la frigianul daos ”lup”, la neelucidatul engl. dog, ori la sanscr. Dha ”dog, dog’s tail, serpent”, ori… la multe altele. Însă bănuiesc că are de-a face cumva cu dodă, însemnând fie ”cu părul neted, lins”, fie ”alb” (PIE dheu-3 ”shining, to shine”).

Ca ”formulă de adresare pentru sora cea mare”, dodă este într-adevăr doar o variantă a lui dadă. Această dodă bănățeană e un cuvânt care se aude des în cântecele lui Achim Nica ori Tiberiu Ceia; nume mari dintr-o lume care încet, încet, apune ori dă naștere unor forme mutante bizare.

Anunțuri

3 comentarii »

  1. nitidus

    Cred că ai noștri au luat latinismul ăsta și l-au transformat în ceva practic, ceva ușor observabil de altfel. Șlefuirea dă o patină, un lustru, oricărui obiect. Nu-mi dau seama care-i acel lexic preromanic care influențează semantismul acestui latinism, dar probabil că nici nu era nevoie. Strămoșii noștri resemantizează întreg lexicul după nevoile lor imediate. N-aveau timp de finețuri și concept abstracte. :)

    NETINDAVA, davă geto-dacică situată, potrivit izvoarelor antice, în Muntenia subcarpatică. Neidentificată.

    Mi-a rămas în minte precizarea unui tip pe net priving gramatica albaneză: ”În albaneză, shtëpí ia această terminaţie -n în expresii locative, cum e në shtëpinë, “în casă”.
    https://cabalinkabul.wordpress.com/2013/07/22/despre-legaturile-subterane-ale-romanei-cu-albaneza/

    Oare Pelendava, Arcina, Netindava și altele cuprind un asemenea relict gramatical?
    Mereu am crezut că-i vorba ori de o terminație de plural, ori una adjectivală. Se pare că -ină formează acuzatul definit în albaneză: https://en.wiktionary.org/wiki/sht%C3%ABpi

    ”În lingvistică, cazul acuzativ este în primul rând cazul gramatical care marchează obiectul direct al acțiunii unui verb.”
    https://ro.wikipedia.org/wiki/Cazul_acuzativ

    Mă întreb așa, nu cumva toate davele astea sunt de fapt la acuzativul definit? Sigur, dava putea fi un verb la participiu substantivat, o așezare fortificată, dar tot la fel putea rămâne verb (a se da- a se așeza; lexicul moților), iar determinantul din numele compuse ar fi un acuzativ, poate un genitiv (Petrodava) după un substantiv dacic, poate chiar numele unui întemeietor.

    Comentariu de Sorin5780 — Ianuarie 31, 2017 @ 9:16 am | Răspunde

  2. // Însă numele ar putea fi legat și de faptul că planta (cucuta) are tulpina goală, cf. sinonimului buciniș (din cucută se fac fluiere):
    ”dudă f. Tr. mic coș de fum (la cuptor sau sobă). [Dintr’un primitiv dud, de origină necunoscută, de unde și derivatele dudulean, dudureață și duduruz].” (Șăineanu, dexonline.ro) //

    Nu m-am gândit până acum la asta, dar cucuta, la fel ca alb. kukutë ar putea fi coradicale cu alb. kot (= for nothing, to no purpose, empty-handed).
    https://en.wiktionary.org/wiki/kot#Etymology_1
    N-are sens această explicație: Proto-Albanian *kākta; akin to Lithuanian koktùs ‘disgusting’

    Același etimon primar: https://en.wiktionary.org/wiki/kex#Etymology

    La fel și buciniș ar putea fi conectat cu rom.boacă și alb.bokë (2) https://en.wiktionary.org/wiki/bok%C3%AB
    Așa cum spuneam, cred că albanismul ăsta și boștură (plus celelalte), ar putea fi coradicale prin *bhos (bare, barefoot)

    Nu cred că bucium are vreo legătură cu buciniș.

    Comentariu de Sorin5780 — Ianuarie 31, 2017 @ 11:16 am | Răspunde

  3. dudureáță, duduréțe, (reg.) oală de lapte. (bielorusă dajonku)

    Ăsta nu-i legat de rad. *dʰoh₁y-eye-. to give milk, to milk și *dʰédʰh₁i ‎(“milk”) ? Probabil aveam un verb a *duduri (a mulge).

    https://en.wiktionary.org/wiki/Reconstruction:Proto-Indo-European/d%CA%B0eh%E2%82%81(y)-
    https://en.wiktionary.org/wiki/djath%C3%AB#Albanian

    O zeiță a fertilității putea fi acea Dăliana, cu un coradical dâlmă (probabil că inițial însemna *sân) sau zătoare *djat-oră (corad. cu alb.djathë). https://dexonline.ro/definitie/z%C4%83toare
    Variabile: djath, gjath (Southwest Gheg), dithë (Arvanitic), (n)dith (Arvanitic)

    Despre zătoare s-a mai discutat.
    alb.baxhoje (bagioie) „dairy farming” amintește cu siguranță de arom.bagiu și rom.băcie (*băgie?). Albanismul ar trebui să provină din rad. *bʰag- < *bʰeh₃g- ‎(“to bake, to roast”).

    Așa cum spuneam mai demult, verbul a băga ar putea să fi avut inițial sensul de a mânca, apoi a rămas doar sensul conex. *bhag- „to eat, drink”,
    însă arom.bagiu (brânză zmântânită) ar trebui să fie coradical cu alb.bag(ël)jë (messapic bagulă ) și adj. butë(soft). dacă acesta din urmă nu vine din *bheu (to hit). Un traiect clasic pentru o astfel de evoluție semantică.
    https://hroderic.wordpress.com/2012/05/18/baci/

    băcí = A unge cu unt și usuc, pentru a fi apărat de insecte

    Comentariu de Sorin5780 — Ianuarie 31, 2017 @ 1:26 pm | Răspunde


RSS feed for comments on this post. TrackBack URI

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

Creează un sit web gratuit sau un blog la WordPress.com.

%d blogeri au apreciat asta: