Istoriile lui Roderick

noiembrie 9, 2014

Diapalai

Filed under: Traco-geto-dacii — Roderick @ 9:47 pm

Numele unui soldat dac cantonat în Egipt (v. https://hroderic.wordpress.com/2012/07/06/zura-si-alte-nume-dacice/).

Diapalai ar putea fi, cred, corespondentul dacic al numelui unui trib celtic, Diablintes.

”Les études anciennes d’étymologie proposaient que ce nom se décomposait en Dia-blintes: formé de blino : fatigue, et *dia : particule et suffixe privatif ou intensif ; d’où littéralement : les ‘Infatigables’, les ‘Inlassables’, cf. La Lingua Celtica [1], ; des hypothèses récentes le décompose en Di-ablintes, formé de *ablo-, idée de ‘force’, et le prefixe di-, de sens intensif, d’où les « Très forts »[2].” (http://fr.wikipedia.org/wiki/Aulerques_Diablintes)

Și după Pokorny numele tribului provine din rădăcina apelo- ”strenght”.

În cazul unui nume de persoană, ca Diapalai, Di- inițial ar putea însemna ”divin, zeiesc”, din PIE dei-1, dī- ”to shine; day; sun; God”.

Înclin însă să cred că sensul lui Di- este intensiv, ca în numele tribului Diablintes, pentru că avem în română un cuvânt cu etimologie necunoscută care ar putea proveni dintr-un antic (dacic?) diapl- ”foarte puternic”:

zaplan a. și m. lungan. [Cf. slav. PLANINA, munte: lit. (sdravăn ca un) muntean].” (Șăineanu, dexonline.ro)

ZĂPLÁN, zăplani, s. m. Om înalt și voinic; vlăjgan, lungan. – Et. nec.” (DEX 09, dexonline.ro)

Rădăcina *apl- apare în numele grec Teutiaplos, ilir Magaplinus, ori în thessalianul Απλουν = Απόλλων. E posibil să fi existat și un dacic diapl-, dar în alt dialect decât cel în care apare numele Diapalai.

8 comentarii »

  1. zaplán m. (cp. cu zablăŭ 1 și cu slav. za, dincolo, și planina, munte, adică „de peste munțĭ”). Om înalt și robust (vlăjgan, zdrahon, zaporojan, hojmalăŭ). – În Munt. est. jăplan, la Zanf. (Miriță, XII japlan. – Fem. -ncă, pl. e. V. julan. Scriban
    .

    IE dei-1, dī- ”to shine; day; sun; God”. Radicalul ăsta cred că a dat la sanscriţi un sens de „bogat, puternic”, aşa cum avem la albanezi zotëri (domn) sau zot (dumnezeu). Dacă Diapalai ar conţine un prefix similar celui celtic, nu ar trebui să avem o confirmare în alte câteva exemple. Nici nu cer prea multe luând în calcul puţinătatea vocabularului dacic, dar măcar alte două exemple.

    Cred că se confirmă doar păstrarea sufixul adjectival -ai din tracică, găsit şi la lituanieni. Dar nu în acest nume tracic. Cred că acest Diapalai este un patronimic şi conţine sufixul albanez -aj (cu sensul „el”) ce indică un strămoş. Citisem undeva că un contingent important venea şi din sudul Dunării, din teritoriul de etnogeneză albanez. Depinde acum în ce perioadă a fost recrutat acest Diapalai şi pentru ce contingent.
    Probabil e chiar un dac recrutat special ca să slăbească puterea băştinaşilor de a se revolta în viitor.

    S-ar mai putea trage o concluzie în funcţie de locul unde cade accentul pe acest nume, ca să putem despărţi corect cuvântul compus. ( Di-apalai sau Dia-palai )

    Comentariu de Sorin5780 — noiembrie 12, 2014 @ 8:44 am | Răspunde

  2. Dacă nu mă înşel *apelo conţine un sufix de agent indo-european -el, care apare sub forma -ul la albanezi şi daci (rotacizat în română). Faimosul deja exemplu vjedhull (viezure).
    Forma aceasta din urmă este calificată de V.Orel drept „zero grade” şi apare şi-n alte cuvinte IE moştenite.
    „u” nu este „zero grade” după părerea mea. Exemplele acestea sunt „Teutiaplos, Magaplinus”.
    Urmând logica asta etnonimul appuli ar putea fi „zero grade” din *apelo, iar (Di-)apalai „o grade” („o” de la Oana).

    Comentariu de Sorin5780 — noiembrie 12, 2014 @ 9:13 am | Răspunde

    • Proto-Iranic *karH1 ‘to celebrate, praise’
      (+ *ham-) Oss. Iron æppælyn/æppælyn ‘to praise’ (> Digor. æppælun/æppæld). ◊ Oss. I. æppælyn/æppælyn shows a secondary prefixation with æm- and, subsequently, assimilation of -mk- > I. -pp-
      http://www.bulgari-istoria-2010.com/Rechnici/Cheng_Iran_d.pdf

      (Oss. /æ/ = Rom. /ă/, iar /y/ este ɨ, adică un fel de /â/) https://www.omniglot.com/writing/ossetian.htm

      Dacă tribul est-iranic Sargetæ dau hidronimul Sargetia și Napæ dau loc. Napoca, oare Appuli nu-s și ei vreun trib iranic dacizat? Doar pentru că seamănă niște cuvinte nu-i motiv să le considerăm străine în traco-dacică, apoi între æppælyn/æppælun și Appuli nu-i așa mare asemănăre, nici nu cred că dacica avea o asimilare consonantică *-mk spre *-mp- și -pp-, iar Appuli cred are accentul pe /a/, ceea ce l-ar fi prezervat relativ intact până azi..dacă se moștenea.
      Nici în Ossetină nu cred că am mai găsit așa ceva (-mk- > -pp-). Singura transformare de mai sus care are sens ar fi Oss. /l/ din *ry (*ham-karyn sau *ab-karyn?).

      Mai demult propuneam Alb.apull, pl.apuj ”soft, tender” (> IE *ap-, *āp- ”ill, weak”, ”frail; damage”), dar niciun trib nu și-ar lua asemenea nume. Cumva trebuie explicată acea geminată /pp/, iar dacă avem un prefix *ap-, *ab- n-ar fi greu de explicat prin exemplul altor limbi IE.

      Comentariu de Sorin5780 — august 15, 2018 @ 7:48 am | Răspunde

      • În același link: (+ with sec. æm-) ? Oss. I. æpparyn/æppærst ‘to throw’ din Proto-Iranic *karH2 ‘to spread out, scatter (esp. seed), sow; to make furrows, plough’ (av. karš– ogor, agru; *karš/*xrah ‘to draw, plough’, supplet. stem of *karH). Carsium (*Carșium, *Carșum?) ar putea fi un ogor cultivat sau pur și simplu termenul pentru câmp (participiu substantivat). La fel și Carsidava (Καρσίδαυα) ar putea fi o *dauă din ”câmp” (un Câmpulung).

        Proto-Iranicul *ham- (> Oss. æm-) provine din IE *sam- (together), iar Oss. -pp- chiar pare să fie o asimilare ciudată din -mk-.

        Comentariu de Sorin5780 — august 15, 2018 @ 8:12 am | Răspunde

  3. Salutăm revenirea :)

    Comentariu de Roderick — noiembrie 12, 2014 @ 10:42 am | Răspunde

  4. Revin ca nebunul până scot o concluzie din dacismele astea! :) Am o revelație de natură lingvistică!

    Am presupus mai demult existența unui prefix pre-romanic care intensifică sensul temei. Când nu știam ce rol are alb.së- în formarea cuvintelor, credeam că ză- este paralela sa. Totuși, regulile de transformare specifice n-ar fi permis celor două limbi să moștenească formele astea și în același timp să provină din IE *sa (end.so, lat.suad, etc.). În albaneză ar fi avut forma gjë- , iar în română să- . O să-mi notez să le anunț lingviștii de omisiunea asta importantă. :)

    Poate ai dreptate, dia- putea da un rom. ză- fără a mai presupune un slavic za-. De exemplu zăpor cu var.răpor este vărsatul de vânt în Maramureșul istoric. Paralela sa semantică este alb.li, iar bg.zapor este zăgazul, nu revărsarea. La noi, acel ză- funcționează exact la fel ca prefixul răs- ; poate fi și slavic, de ce nu?

    Exemple refăcute după ideea articolului: zăvod (*diavod), zăurdeală, zăplan (Munt. *diaplaun cf. cu plai), zăblău (Bucov. și Mold. în general; *diablou, *diablau), poate zabran (*diabraun).

    Amintesc aici de prefixele intensificatoare t-, të și d-, dë- din albaneză. Noi avem un d-, dă-, dar se consideră a fi slavic. Am mai observat un tă- la noi, dar încă nu e clar.

    Thiagola (falsa gură a Dunării, gr. Pseudostoma; poate azi ar fi sunat *ță- sau *săgoală, adică gură de râu secată; ”cea secată” dacă ne luăm după explicația prefixului albanez), Thiamarkos și altele asemenea.

    zabrán, zabráne, s.n. (reg.) 1. pădurice rară. 2. insulă. (*brei- „to hit, to cut” ,trac brilon, rom.brai, alb.bie *apl cu adăugarea unui sufix adjectival -ul.

    Alternanța între [b] și [p] este deja arhicunoscută de către …inițiați. :)

    áprig (áprigă), adj. – 1. Violent, impetuos. – 2. Aspru, drept.
    Aprig, de exemplu, cred din tot suflețelul meu că provine din radicalul *abʰ-ro- conform exemplelor din DEX: aprig la pradă, aprig la cîștig (impetuos)
    https://en.wiktionary.org/wiki/%E1%BD%84%CE%BC%CE%B2%CF%81%CE%BF%CF%82#Ancient_Greek
    https://en.wiktionary.org/wiki/%D5%A1%D5%B4%D5%BA#Old_Armenian
    tracic sau vechi termen macedo-frigian https://en.wiktionary.org/wiki/%E1%BD%84%CE%BC%CE%B2%CF%81%CE%BF%CF%82#Ancient_Greek

    *abʰ este morfemul originar al celorlalte dezvoltări, nu *nbʰ sau *nebʰ. Aici era vorba de o furtună în agitație maximă.

    Probabil că Ampelum (inundatorul sau vijeliosul?), NP Abrunca și etnonimul appuli vin din *abʰ, ca și numele tracilor abioi.

    Comentariu de Sorin5780 — ianuarie 14, 2017 @ 10:42 am | Răspunde

    • Prefixul së- în acțiune : sëmundur https://en.wiktionary.org/wiki/s%C3%ABmundje#Albanian

      Dacă nu s-a înțeles, revelația era faptul că alb.së- nu a fost tălmăcit cum trebuie.
      Am citit articolul, deci *dia- rom.ză- e numai al tău. :) Nu mi-am însușit ideea ta. Sper să fie clar!

      Comentariu de Sorin5780 — ianuarie 14, 2017 @ 11:11 am | Răspunde

      • Cred că e posibil ca prefixul albanez să fie un derivat din prefixul și adverbul IE *ut-, *ud- (up, over), care la germanici apare ca uz- și -us, la traci, și posibil într-o măsură mai mică la daci, ca ut- (Utespios, ex. lui S.Olteanu).

        A fost o perioadă în care eram ferm convins că Utidava este dava de sus sau superioară ca plasare geografică, iar Nentidava (var.Netindava, gr. Νεντίδαυα, Νετίνδαυα) dava de jos sau de sub munte, cf. Alb. nën =bellow, under, beneath).

        Încă mai cred asta, mai ales că adv. nën cred că este trunchiat, ca atâtea alte cuvinte ale lor. Ar trebui ca în antichitate să fi avut forma *nent sau *nint, un derivat cu sufixul -nt- la fel ca sanscr. nivat ”adâncime” (sufixul -vat vine din IE *-vnt, *-wnt).
        Alte exemple: ”āvát- ‘proximity, tidvát- ‘hight, parāvat- ‘longitude, pravát- ‘hight’, saṁvát- ‘region’ (Macdonell 1910: 142)”

        Ne putem întreba cât de extins era tiparul acesta de derivare! Poți adăuga terminația la orice prefix IE și să extrapolezi pe baza transformărilor fonetice cunoscute. Am să mai caut, dar la noi sunt puține șanse să fi păstrat ceva din dacică cu romanizarea asta completă.

        De obicei suprapunerile au loc atunci când prefixele și sufixele coincid cu cele latinești, clasice. Când avem unul curat dacic, greu îl mai putem desluși, nici lingviștii nu le remarcă prezența și efectele. Dar sunt câteva: pro- (promocior, Dac. prodiarna), stră- (alb. stër-), tă-, d(ă)-, tără- (Dac.*tara-, alb.tërë-, tanë, Osset -tara), nă- (alb. në-, adv.në ?), pă- (Alb. pë-), par(a)- (?), -țină/-țână (?), ca-/că- (alb.ka-, kë-, k-,) un foarte rar per- cu var.păr-/pâr- și altele. Am observat și unul mă- care ar putea fi și-n lexicul nostru ascuns pe undeva. Sensul său din albaneză nu-l pricep.

        Pentru variantele *ut-, *ud- cred că mai aveau câte o dezvoltare cu afereza lui [u] neaccentuat și o terminație -ia. Acest së- , după cum spuneam cu altă ocazie, mai are una sau două variante fonetice, së- fiind doar stadiul final.

        Pentru geto-dacică cred că thia- (*ția-, *cia-), în grafie greacă, și probabil un dia- dialectal, corespund acestui prefix albanez. Poate Marienescu făcuse o observație corectă și prețioasă privind acel prefix dia-!

        Cealaltă dezvoltare vine din *ud- , așa cum mai toate prefixele sau sufixele au paralele atât cu consoană sonoră, cât și cu consoane surdă. Exemplu: *h₁eǵʰs / *h₁eḱʰs (“out”), -ikos/-igos, -uk/-ug, -ka/-ga,

        Celelalte prefixe par să fi suferit ori o afereză, ori o metateză. Niciun prefix din câte cunosc în albaneză nu încep cu o vocală. Majoritatea sunt de forma CV- (të- din IE at-), pë- probabil din *epi- sau *up-,

        Comentariu de Sorin5780 — iunie 12, 2018 @ 8:32 am | Răspunde


RSS feed for comments on this post. TrackBack URI

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

%d blogeri au apreciat asta: