Istoriile lui Roderick

Noiembrie 19, 2014

Țigâi

Filed under: Traco-geto-dacii — Roderick @ 2:38 pm

ȚIGẤI, țigâi, s. m. Specie de gândac mare, negru cu pete galbene, care trăiește prin pădurile de conifere (Hylobius abietis). – Et. nec.” (DEX 98, dexonline.ro)

(sursa imaginii: Wikimedia)

Specia este un dăunător redutabil al pădurilor de conifere; se pare că preferă pinul (cf. denumirii engleze, pine weevil).

Numele -enigmatic- oferă mai multe posibilități de interpretare.

Una din acestea ar fi conexiunea posibilă cu engl. tick ”căpușă”, cuvânt cu origine necunoscută dincolo de rădăcina germanică: ”Old English ticia, from West Germanic *tik- (cognates: Middle Dutch teke, Dutch teek, Old High German zecho, German Zecke „tick”), of unknown origin, perhaps from PIE *deigh- „insect.” ” (etymonline.com)

Varianta susținută în DER (Al. Ciorănescu) este legătura cu țiglău ”pițigoi, țiclean” (v. și https://hroderic.wordpress.com/2012/08/08/ticlean/; nu voi relua ipotezele de acolo, cu excepția următoarei).

PIE k̂ei-2 ”a k. of dark colour” este o origine posibilă (cuv. autohton?), mai ales că stă la originea unui nume irlandez al scarabeului –cíarann, ca și a lat. cīmex ”gândac”.

E posibil ca țig- să fi fost la origine un *țiv-, corespunzând avest. syāva– ”negru”, v.ind. śyā-vá- ”maro închis, negru”; g în loc de v ca în fag, fagure (=lat. favus, favulus), neg (=lat. naevus). Devine interesantă posibilitatea să fi avut un țig- ”negru, de culoare închisă” anterior etnonimului țigan, cu care coincide doar întâmplător. Poate cf. regionalismului maramureșean:

țigán, -i, (țâgan), s.m. – 1. Poreclă dată locuitorilor din Desești: „D’esășten’ii îs țâgani, d’ipce-s negri, ș-încă nu-s așa rușânoș” (Papahagi 1925: t. DXXIII). 2. Țiganu, vârf (1.222 m.) pe platoul vulcanic maramureșean. – Din sl. ciganinǔ, cf. rus. țâgan, gr. athingainos.” (DRAM, dexonline.ro)

Oile țigăi au părul de pe cap și membre (jarul) de culoare neagră, brun-castanie, roșcată sau mai rar albă, aceasta fiind varietatea cea mai slab reprezentată numeric (v. http://industriacarnii.ro/stiri/zootehnie/463-rasa-tigaie).

După S.Olteanu, țigaie e legat de gr. sigalos „soft” (http://soltdm.com/langmod/romana/grecrom.htm). E posibil ca același sens să îl aibă și ”țigâi”; o insectă leneșă?

Alte variante, pe care le cred mai puțin probabile: PIE tek-3 ”to weave, plait”; PIE k̂ē(i)- ”to sharpen, whet”; PIE (s)teg-1 ”to cover”; PIE  k̂ēi-gh- ”quick, hasty” (corespunzând semantic, oarecum, cu engl. weevil), PIE *(s)teig- ”to be sharp, to stab” (engl. stitch), PIE tek̂þ- ” to plait; woodwork; carpenter” (potrivit semantic, dar dificil fonetic).

*

Numele gândacului ar mai putea să fie -cred- un relict formidabil, conținând o rădăcină anterioară stratului indo-european, desemnând probabil un copac sempervirescent cu sevă. Din aceeași rădăcină, lat. ficus, care a dat fr. figue, împrumutat în engl. fig:

”Old French figue „fig” (12c.), from Old Provençal figa, from Vulgar Latin *fica, corresponding to Latin ficus „fig tree, fig,” which, with Greek sykon, Armenian t’uz is „prob. fr. a common Mediterranean source” [Buck], possibly a Semitic one (compare Phoenician pagh „half-ripe fig”). A reborrowing of a word that had been taken directly from Latin as Old English fic „fig, fig-tree.” ” (etymonline.com)

Numele insectei sicofant (Calosoma sycophanta) e legat de gr. sykon, dar este o creație a lui Linné.

Din păcate rădăcina țig- nu apare în denumirea niciunui arbore de la noi. Până la eventuale dovezi, această ipoteză rămâne de domeniul fanteziei.

6 comentarii »

  1. IE *t[ē]g(‘)- to burn
    Ghiceam undeva sub articolul dedicat mitologicului Ţîgura că ar putea fi un termen autohton din radicalul (slab atestat) dat mai sus: https://hroderic.wordpress.com/2011/05/04/tagura/
    Ţigaie avea probabil o formă mai veche *ţigalie (gr. sigalos) cf. lui Sorin Olteanu, însă Ţâgura nu poate avea decât un sufix de agent (dacic) rotacizat, despre care am mai vorbit.
    Sensul său vechi de „stea polară” nu poate fi acoperit în niciun fel de radicalul *steg- (a acoperi), însă putem interpreta steaua polară ca „arzătoare”, iar sensul de fiinţă mitologică care mănâncă(ocultează) luna drept „mistuitor”, porning tot de la radicalul *t[ē]g(‘)- to burn.

    La fel am putea avea pentru acest gândac un termen descriptiv de „ars” şi eventual să migreze spre o culoare închisă deosebită, dar nu una mată şi clară, ci o nuanţă. IE-enii deosebeau nuanţe de culori combinând câte două noţiuni cunoscute. De văzut alt articol al lui Olteanu: http://soltdm.com/langmod/romana/etim/barza.htm
    Potenţialele interpretări ale dacismelor ar fi mai puţine dacă am interpreta corect şi cu metodă afixele.

    Comentariu de Sorin5780 — Noiembrie 20, 2014 @ 6:42 am | Răspunde

  2. Țâgără- steaua polară ar putea fi din PIE (s)teg-2 (Pokorny) ”pole, stick, beam”, cf. sinonimelor steajerul, stâlpul (lit. stãgaras, stegerỹs). Nu cred că e sensul e legat de lumină, pt. că nu e în mod deosebit strălucitoare (ca Sirius), ci de poziția ei pe cer.

    Comentariu de Roderick — Noiembrie 20, 2014 @ 12:38 pm | Răspunde

    • Cred că stog (alb.tog, „heap, pile”) avea sau putea dezvolta sensuri de „vârf”, „țeapăn”, din rad. *steg- ‎“pole; rod; stick; stake” (eng.stack, stake)
      conform adj.stogoș. (stogoșat – țuguiat)
      stogoș a. se zice de o varietate de oi (provenită din încrucișarea țigăilor cu țurcanele) cu lâna mai puțin lungă si moale. [Și stogoman, dintr’un primitiv stog, de origină necunoscută].

      Folosit ca adverb:
      „Un munte învălit se înalță stog în fața noastră. VLAHUȚĂ, ”

      Mă întreb dacă steag chiar este slavic. Oare nu orig.stag nu s-ar f diftongat? Nu are deloc acea eufonie specifică limbii române, iar în cazuri din astea urm.o diftongare. radzim-reazdzim.

      Un entopic din Oaș: „Toag, Între drumuri, Toagul Neamţului.”
      http://www.comunacicirlau.ro/cic%C3%AErl%C4%83u_relieful-%C8%99i-vegeta%C8%9Bia-231.html

      https://dexonline.ro/definitie/toag
      Din magh. tag „lot, parcelă” (MDA).
      Eu am găsit doar sensurile de „broad, wide, loose” pentru mag.tág și nimic în sensul de parcelă sau lot de pământ. Oare are vreo legătură cu urm. albanism?

      https://sq.wiktionary.org/wiki/t%C3%ABng%C3%AB
      tëngë – mortgage, hostage, pledge, pawn, hock, guarantee

      Mai demult tălmăceam entopicul tega ca fiind coradical cu eng. thick, thicket și alb.tëngallë (desiș; codru). În unele articole top.Tega e tradus”râpă” (Gavril Fulgeriș), altul zice sl.tiaga (Corneliu Ștefan) https://en.wiktionary.org/wiki/%D1%82%D1%8F%D0%B3%D0%B0#Etymology
      Altul, adică io, ar putea spune că-i deformare din dacicul *deagă (prezent și Argeș) „bifurcație,ramură” cf. degë (branch, arm, limb, etc.)

      .

      Comentariu de Sorin5780 — Iunie 11, 2016 @ 2:51 pm | Răspunde

  3. Țâgura-dragon (*dzâgura?) ar putea fi legată și de rădăcina PIE *digh- ”capră” (germ. Ziege), mai improbabil *kēg’- ”capră” (*cigura?); cf. Himerei, dragon din mitologia greacă , ” literally „year-old she-goat” (masc. khimaros)” -etymonline.com

    Comentariu de Roderick — Noiembrie 20, 2014 @ 6:13 pm | Răspunde


RSS feed for comments on this post. TrackBack URI

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

Creează un sit web gratuit sau un blog la WordPress.com.

%d blogeri au apreciat asta: