Istoriile lui Roderick

December 14, 2014

Neaoș

Filed under: Traco-geto-dacii — Roderick @ 1:14 am

neáoș (neáoșe), adj.1. Indigen, aborigen. – 2. Pur, autentic. Origine necunoscută. Der. din aoșavus (Weigand, Jb., XIII, 108; REW 839) este imposibilă fonetic și dificilă semantic. Cihac, II, 215, se gîndea la sl. naši „al nostru”, care merge tot așa de puțin. Sugestia lui Scriban, care pornește de la nea „zăpadă” (sensul inițial „curat ca zăpada”) este interesantă, fără a fi convingătoare.” (DER, dexonline.ro)

neáoș, -ă (ea dift.) adj. (d. nea, zăpadă; a se neoșa, a se troĭeni). Curat, neamestecat, de pur sînge: Român neaoș. Fig. Cuvînt neaoș (curat românesc ș.a.). Adv. A vorbi neaoș românește.” (Scriban, dexonline.ro)

E posibil ca un cuvânt mult mai puțin cunoscut să ofere un indiciu etimologic:

gheáoș (ea dift.) n., pl. e și urĭ (cp. cu it. ghiaia, prund). Est? Loc lutos orĭ nisipos (Neam. Rom. Pop. 3, 589).” (Scriban, dexonline.ro)

It. ghiaia provine din lat. glārea ”gravel”. Dacă e posibil ca dispariția lui r să aibă loc și în română, eventual gheaoș provenind din lat. glāreōsus ”full of gravel, gravelly”, atunci neaoș s-ar explica prin lat. merōsus ”pure, unmixed” (n în loc de m latin cf. nalbă– lat. malva , nintă =mentă ș.a.).

Însă cred că gheaoș este mai degrabă un derivat posibil autohton al PIE *gley- ”to stick” (am împrumutat cuvinte slave din aceeași rădăcină: glie, glină). Ar putea fi și latin, cu altă origine decât  glārea (? cf. lat. glēba ”land, soil; a lump of earth, clod”).

Situația în cazul lui neaoș este și mai neclară.

Ar putea sensul de bază de ”aborigen”, reflectând probabil rădăcina ĝnē-, ĝnō- (ĝen-1) ”to bear”, cf. lat. genuinus. În acest caz avem o evoluție ”centum” (o rădăcină *gne-), pentru că un z, s sau j inițial cred că s-ar fi păstrat în cuvânt. Cuvântul ar putea reflecta și PIE neu̯os ”new” (lat. novus, rom. nou), dacă ne gândim la faptul surprinzător că neaoș nu este ceva vechi, ci un urmaș prezent al celor vechi, un vlăstar din tulpina veche.

Alte posibilități:

-PIE ĝnō- ”to know”, la originea lat. nobilis.

-PIE nēyw- ”fallow” (gr. nei̯ós, neós ”fallow”, rus нива ”cornfield”); în această ipoteză, neaoș ar însemna la origine ”rural”

-PIE ē̆neu, ē̆nu ”without” (germ. ohne); în această ipoteză, sensul lui neaoș ar fi de ”pur, neamestecat”, ca și în cazul următoarei

-PIE oi-nos ”one”

-PIE nei-2 ”to shine” (lat. nitidus , pers. nēw ”frumos, bun”); această interpretare seamănă oarecum cu semantica etimologiei propuse de Scriban (”neaoș”= ”curat ca zăpada”), însă evoluția sensului ar fi ceva mai lungă, plecând de la o rădăcină PIE.

 

12 Comments »

  1. IE ĝnō- ”to know” ar putea oferi o soluţie, dar în acelaşi timp ar trebui să reconsiderăm o serie de cuvinte şi transformări. Albaneza a moştenit verbul ăsta, dar a eliminat spiranta in faţă: njoh – cunosc. (“h” reprezintă transformarea terminaţiei verbale de prezent “sc”, care se asimilează transformărilor grupului “cs”)-

    “j” reprezintă un “i” lung şi este urmarea eliminării spirantei. Dacă neaoş ar fi dacic, probabil că avem ceva asemănător şi noi. Sufişul adjectival -oş nu mai are nevoie de explicaţii.

    În genere ar fi evoluat de la sensul cunoscut, familiar, al nostru, faţă de necunoscut şi străin.
    PS: cred că s-a mai dat un radical IE pentru neaoş.

    Comment by Sorin5780 — December 14, 2014 @ 5:42 am | Reply

  2. Am un cuvânt foarte interesant: vieliște. https://dexonline.ro/definitie/vieli%C8%99te
    Eu am găsit mai multe sensuri:
    vieliște s.f. 1. loc deschis, expus vântului; suflare, bătaie de vânt. 2. (trans.) loc, șes neted. 3. (trans., în loc.adv.) De vieliște. de origine. Din vieliște Din bătrâni.

    Care bătrâni? La început am zis că avem un termen moștenit din lat. vellere (a beli; beleag) resemantizat traducându-se prin sintagma “de extracție” din lat. vello /
    Apoi am găsit galicianul vello (*veclus < vetulus), catalan vell- bătrân.

    Comment by Sorin5780 — February 1, 2016 @ 8:08 pm | Reply

    • D. Ștef zice că ”veliște” vine din ”veleat”

      Comment by Roderick — February 1, 2016 @ 8:41 pm | Reply

    • Alb. vjell “originally ‘wind, twist’, from Proto-Albanian *welwa, from Proto-Indo-European *wel-u- ‘to turn, roll’ ” (wiktionary- cf. Orel ?)

      Comment by Roderick — February 1, 2016 @ 8:44 pm | Reply

    • valak, valax (vawax) = cal castrat.
      http://www.diacronia.ro/ro/indexing/details/A14828/pdf

      IE *welh₃- ”to hit, to strike”
      beli , vb., IV, tranz. = A înjunghia, a sacrifica (despre animale); a înjunghia (despre oameni). Proto-Indo-European *welh₂- ‎(“to tear up”). sau *bel- to cut (balcă, baltă)
      https://en.wiktionary.org/wiki/vello#Etymology_3

      Ar putea fi coradical cu sl. *volъ (ox), adică animal jugănit … sau animal de tracțiune (”draft ox/animal”). Vezi proto-germ. *wigją – cal de tracțiune (IE *weǵʰ- “to carry; move; transport; ride”)

      Nu-mi dau seama ce sens primar avea acest *volъ!
      https://en.wiktionary.org/wiki/Reconstruction:Proto-Slavic/volъ

      Ce rol are ”-s” din coada unor verbe IE reconstruite: *wels- (to pull out, to pluck), *ḱers- (“to run”)?
      Și când desemnează animale e curios: *wers- (bull), *ḱr̥sos- (horse, v.eng.hors)

      Comment by Sorin5780 — February 6, 2018 @ 9:58 am | Reply

  3. neáoș (neáoșe), adj. – 1. Indigen, aborigen. 2. Pur, autentic.

    Am dat mai demult, atunci când vorbeam despre dicieni (și ausdecensi), că auto-intitularea acestora trimitea spre ideea de autohton în comparație cu străinii. .. sau chiar însemna și autohton. Dacă este sau nu o denumire geto-dacică nu știu, probabil are legături cu lb.slavice balcanice și greaca antică și medievală, însă am putea avea o forma mentis antică prin acest concept.

    Alt parcurs, deși destul de incert, ar fi să avem un coradical al alb. (gheg.) anas, anes (autohton, băștinaș), anas (dat. abl. alongside, at the side of), ceea ce mi se pare mult mai interesant din prisma unor invadatori indo-europeni, care împing localnicii spre margini, în munți și pe dealuri. S-a întâmplat cu dacii după invaziile cimeriene și scito-sarmatice, s-a întâmplat și după cucerirea romană sau maghiară.

    https://books.google.ro/books?id=-EzWCQAAQBAJ&pg=PA49&redir_esc=y#v=onepage&q&f=true

    Click to access Albanian-English%20Dictionary.pdf

    Pentru neaoș putem accepta și extracția sa din tema auș (lat.avus și probabil dacic *avuș, auș), precum în definiția sa, căci prefixul nă- este atașat temelor daco-românești, deși nu știm ce înseamnă asta. Diferențierea între băștinaș și străin se făcea și pe baza cronologiei așezării unor triburi. Conceptul de venitură (mold.availe) este comun și albanezei.

    comentariul asupra availe, avaniță, avănit, avan/avam: https://hroderic.wordpress.com/2012/07/20/sciti-geti-si-argonauti/

    Comment by Sorin5780 — February 6, 2018 @ 11:11 am | Reply

  4. Cred că gheáoș este coradical cu reg.ghemos (murdar), a înghina, glam (pământ argilos; stalagmită), eng.clammy (lipicios) și Alb.i njomë (var.njomur, ngjomë, nglomë) < IE *gleih₁- ‘to stick, adhere’.
    https://en.wiktionary.org/wiki/njomë

    Poate reg. ghișór (mărgea roșie) vine din Lat.glārea, dar și-n acest caz sunt piedici mari; ar putea fi doar de un coradical autohton pe linie IE (*gel- “form into a ball; ball”; vezi și romanicul ghem, dacicul glam =ață încâlcită)

    Comment by Sorin5780 — May 30, 2018 @ 7:22 am | Reply

  5. Daca *ǵneh₃- este rădăcina corectă, evoluția centum nu ar fi o problemă.

    Eu cred că în traco-dacă palatovelarele PIE au centumizat înainte de rezonante, cum se întâmplă în general în albaneză. De aici avem toponimul Acmonia, dar râul Asam, poate și planta dacică redată că kinuboila, unde satemizarea lui *ḱ a fost, probabil, oprită de un *w.

    De la *ǵneh₃- cu extensie în *ǵn̥h₃sḱéti e posibil să avem și “a găsi”. Asta daca *sḱ ar fi dat “s” în traco-dacă. Ceea ce e diferit de albaneză, dar mai cunoaștem exemple de transformări divergente (*sw, *sr). În ambele cazuri, s-ul a căzut în albaneză (v, rr), dar nu în traco-dacă (s, str).

    Comment by Genseric — November 30, 2020 @ 7:34 pm | Reply

    • IE *ǵn dă alb.nj (ex: njoh < Proto-alb.*gnāska). https://en.wiktionary.org/wiki/njoh

      Vb. gjej (var.gjêj, gjenj, gjënj) ”I find” (PAlb *gjênja, ê este voc.nazală) ar putea fi coradical cu vb.a găsi, deși în ciuda semantismului, tema primului poate fi diferită de a secundului. Cred că cea mai bună reconstrucție a albanismului ar fi *gjênnja cu trimitere spre IE *ghend-, *ghed- "to seize, take". https://www.etymonline.com/search?q=get&utm_source=extension_submit
      Albaneza primară asimila consoana care precede infixul verbal *-ni-, deci *ghedni- ar deveni *genni- și ulterior *gjênja, unde vocalele dinanaintea lui n,m devin nazale în dial.gheg și voc.medială în dial.tosc (ë), iar geminatele se simplifică.

      Sigur este că radicalul *ǵneh₃- nu are semantismul potrivit pentru a da vb.a găsi.

      Alb.gj poate fi reconstruit prin IE *s (gjumë ”somn”, gjarpër/gjarpën ”șarpe”, gjak ”sânge”), *gl (gjam ”ecou, strigăt; tumult”, gjêmb ”ghimpe”), *g și *gh.

      Comment by Sorin5780 — December 1, 2020 @ 1:16 pm | Reply

      • Știu ideea cu *ghend pentru a găsi, îmi place semantismul, nu-mi place fonetica. Dacă nu cumva e un împrumut vechi germanic.

        Sigur, am dubii referitoare la fonetică și în privința ideii mele. Trebuie să aflu cum se comportă acel sḱ în traco-dacă. În albaneză cred că de obicei a dat h, dar nu-i musai să se întâmple același lucru și la noi.

        În ipoteza mea, sensul inițial a fost de a găsi ceva (sau pe cineva) pierdut, care e semantic destul de aproape de a recunoaște. De exemplu, prin generalizare de la a-ți găsi camarazii răniți pe câmpul de lupta, sau ascunși din calea dușmanilor.

        Comment by Genseric — December 1, 2020 @ 9:57 pm | Reply

        • Vladimir Orel propune o metateză *sḱ spre *ḱs în proto-albaneză și de aici dă ori ș dacă grupul consoantic era la la începutul cuvântului sau în atingere cu o altă consoană (gjashtë „șase”) ori h dacă era în poziție intervocalică. La fel și IE *ks, *sk devin PAlb. *ks, apoi ajung azi la ”h”, deși o fi existat o fază intermediară *kș (RUKI), apoi *kh aspirat. IE *s se transformă substanțial chiar și fără RUKI (legea lui Pederson).

          A găsi a fost conectat cu albanisme gjëndem, gjënj, gjet din această legătură, deci n-a fost nevoie de imaginație: https://starling.rinet.ru/cgi-bin/response.cgi?single=1&basename=%2fdata%2fie%2fpokorny&text_number=+649&root=config
          Imaginativ ar fi să destructurezi evoluția fonetică spre albaneza modernă a termenilor. Am uitat din lista de mai sus că alb.gj poate fi reconstruit și prin IE *y: ”In the initial position, *j remained unchanged before back vowels (ju,josh) but yielded gj otherwise (gjesh, gjaj, gjem)”. V.Orel, Etymological Dictionary

          S din cuvintele noastre autohtone poate fi evoluția eufonică (?) a unor africate dacice, č și [ʦ], deci alb.gjet ”finden, wiedererlangen” (to find, to regain) este foarte interesant pentru mine. Uneori cred că s provine și din [ʣ], deși cel mai comun azi este un z în toate pozițiile.

          Comment by Sorin — December 2, 2020 @ 12:33 pm | Reply


RSS feed for comments on this post. TrackBack URI

Leave a reply to Roderick Cancel reply

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.