Istoriile lui Roderick

Ianuarie 20, 2015

Sargetia, o ipoteză

Filed under: Traco-geto-dacii — Roderick @ 11:57 pm

Am mai scris despre Sargetia (de ex. https://hroderic.wordpress.com/2010/09/29/despre-sargetia/); râul în apele căruia Decebal și-ar fi ascuns comorile.

Dacă e așa, e probabil să le fi ascuns în timpul celui de-al doilea război dacic; ceea ce ar exclude aparent zona Munților Orăștiei. Sargetia ar putea fi situată nu departe de locul -încă neidentificat- în care Decebal a purtat ultima bătălie.

Etimologic, există pentru Sargetia (î.a.c. *Zargetia) o posibilitate pe care nu am luat-o până acum în considerare: PIE *g’herk(ʷ)-,-g(ʷ)- ”fork” (starling.rinet.ru), rădăcina lat. furca, lit. žargī́ti(s) ”spread legs apart”.

*Zargetia ar putea indica o despărțitură în cursul unui râu, cf. unui sens al rom. furcă: ”Bifurcație, locul unde se despart două drumuri sau cursuri de apă; furcitură: „În ce furcă de pârău / Este-on brad înrămurat” (Bilțiu 1990: 7)” (DRAM, dexonline.ro)

De asemenea, avem crac ”ramificație a unei ape curgătoare” (DEX 98, dexonline.ro).

*

Mai mulți istorici consideră că ultimul refugiu al lui Decebal a fost cetatea de la Piatra Craivii (Apoulon); în mod ciudat numele pârâului care curge prin preajma ei -Cricăul (mai vechi Cracău, germ. Krakau) ar putea avea aceeași rădăcină (slavă?) ca și rom. crac. Mă îndoiesc însă că Decebal ar fi ascuns comorile în albia acestui râu, care curge chiar în direcția din care veneau atacatorii romani.

În ipoteza de aici, Sargetia trebuie să fi fost un râu pe cursul căruia există o bifurcație importantă; fiind vorba nu neapărat de despărțirea râului în două brațe, ci de o anume configurație a terenului. De exemplu, o asemenea bifurcație e consemnată toponimic în numele localității Întregalde, unde există celebrele chei din Munții Trascăului, nu departe de cetatea de la Piatra Craivii.

E posibil ca Decebal, în momentul în care va fi scăpat, împreună cu o suită puțin numeroasă, de încercuirea romană, să fi purtat cu el o parte din tezaur (asemenea regelui get Zyraxes, care se refugiază peste Dunăre la bastarni, nefiind înăuntrul cetății asediate). Poate că acest tezaur a fost îngropat în grabă, atunci când regele dac și-a dat seama de iminenta ciocnire cu urmăritorii.

O altă necunoscută este numele trădătorului Bicilis. Poate din PIE u̯eik-2 ”force, energy” (lit. veiklùs `activ, ocupat’, lat. vincō, –ere, vīci, victum), u̯eik-3to come together, become equal” (lit. vī̃kti ”succeed, thrive”), ori  u̯eik-1 ”to choose, filter” (germ. weihen ”consecrate, dedicate”); și multe alte posibilități. Oarecum ”demonizat” în literatura ficțională filo-dacă, e totuși doar un nume.

Dat fiind faptul că acest tezaur a fost găsit deja de romani, sper că nu dau idei căutătorilor de comori.

6 comentarii »

  1. Zargidava (sau Zargedava) era localizată de prof. Vasile Ursachi pe teritoriul satului Brad, (Moldova centrală) în stânga Siretului. Poziționarea sa pe Siret de către Ptolemeu și pentru faptul că avem câteva meandre și râușoare ce curg în Siret ar putea sugera că ai dreptate privind speculația ta lingvistică.
    http://ro.wikipedia.org/wiki/Zargidava
    http://bacaul.ro/zargidava-pe-apa-simbetei-915/

    Ar putea fi cazul unei derivări semantice și pentru reg. mold. zărghit. Să însemne cu minte împărțită în două, *crăcănată… :)
    Mai aveam o speculația privind lit.zirg (armăsar), dar acum înțeleg că sunt anumite repere pe care trebuie să le luăm în considerare privind tălmăcirile date ad-hoc. Probabil că ar ajuta să avem la îndemână un profil psihologic al geto-dacilor, să vedem prin ochii lor lumea ca să înțelegem cum alegeau să numească locurile, ce cadru geografic le era specific, ce apreciau, ce valori aveau și așa mai departe.

    Într-un viitor voi vizita toate siturile astea arheologice și toate muzeele de arheologie/istorie din țară. Asta până nu-s prădate complet de specia asta hrăpăreață, homo imbecilus, și dispar de parcă n-ar fi existat.

    Comentariu de Sorin5780 — Ianuarie 21, 2015 @ 6:43 am | Răspunde

    • ”zărghit, adj. (țicnit), în Mold., pare să fie o pronunțare locală a lui zărvit (Tiktin); dar această explicație nu este foarte convingătoare” (DER, dexonline.ro)

      Da, se poate să fie din IE g’herk(ʷ)-,-g(ʷ)- ”fork”, dar există mai multe rădăcini *g’her.

      Aș observa o coincidență cu bascul zoro ”crazy, insane”. Poate fi (?) o rădăcină hispanică transmisă în latina populară, dar ar avea nevoie de mai multe atestări.

      Comentariu de Roderick — Ianuarie 21, 2015 @ 3:12 pm | Răspunde

      • Zărghit ar putea fi interpretat și ca ”sărit de pe fix”, adică cu mintea care merge pe un alt drum. În cazul râului, este posibil ca Zargetia să însemne ”râul mutat, care curge în altă parte, pe o altă albie”, adică să fie un fel de nume generic. Sau ar putea să fie un râu care curge pe un fel de meandră a unui râu mai mare (sau să fie chiar o meandră a unui râu mai mare)

        De asemenea, zărghit, sărit (de pe fix) și sârbă (dans popular, caracterizat prin sărituri scurte) ar putea avea un numitor comun – mișcarea de sărit. Râul Sargetia ”Sărit” ar putea să se refere la faptul că apa lui sare pe stânci (să fie undeva la munte, sau undeva unde apa sare, adică cade de la înalțime

        Adjectivul ”sârg”, ”sârguincios” se referă la cineva care se mișcă repede și face multă treabă

        (Despre Sâr – Daria cred că s-a mai amintit)

        Comentariu de sabinus — Ianuarie 22, 2015 @ 11:06 am

      • https://dexonline.ro/definitie/z%C4%83rdit

        Var. zărdit și zărghit ar putea sugera existența unui radical *zarg- sau *dzarg- și nu zărvit, fiind răspândit și-n Maramureș. Graiul acesta e cunoscut se pare pentru înlocuirea consoanelor palatale (chi, ghi) cu denatale (ti, di).
        ex: a gârdi (a lătra) – alb. gërgës (shrick, yell); gërgim (provocation), gërgos (stir, rouse, provoke, urge) (gărgăun)

        comentariul 6: https://hroderic.wordpress.com/2010/08/05/trasnete-si-ciuperci/

        Comentariu de Ioan Albu — Octombrie 28, 2015 @ 9:36 am

  2. Îmi place foarte mult explicația asta pentru un dacic *zargă – bifurcație. Probabil că și vecinul său zonal, Piroboridava spune ceva similar dacă ne luăm după albanezul pirun http://en.wiktionary.org/wiki/pirun (furculiță), sinonim degë, bigëzim.

    Piroboridava era localizată la marginea comunei Poiana , pe Siret și aproape de vărsarea Trotușului. Zona nu s-a schimbat foarte mult până am intrat în epoca modernă, deci *galații de azi sunt barele de altădată ale dacilor…aluzie la „-bori” http://casanoastra-romania-dacia.blogspot.ro/2009/11/piroboridava-cetatea-geto-dacica-de-la.html

    Merită luat în calcul descrierea geografică a locului.

    Comentariu de Sorin5780 — Ianuarie 23, 2015 @ 8:06 am | Răspunde

  3. http://www.academia.edu/1302184/Istoria_unei_confuzii_Ordessos-Argessis-Argedava-Arge%C5%9F_in_Arheologie_%C5%9Fi_istorie_%C3%AEn_spa%C5%A3iul_carpato-balcanic_editor_coordonator_Denis_C%C4%83pr%C4%83roiu_T%C3%A2rgovi%C5%9Fte_2011_139-146

    Aici e o ipoteză bizară care imaginează Zargidava ca fiind originalul pentru Argedava lui Buirebista, iar acesta din urmă doar o greșeală de interpretare a inscripției dionisiene. Poate fi atât de ușor de omis o asemenea grozăvie, mai ales când textul era dăltuit în piatră?

    E îmbucurător de observat cât de mult timp au rezistat numele geto-dacice ale unor râuri, fără a fi modificate prea mult fonetismul lor de trecerea timpului, în ciuda faptului că nu aveau un sens chiar (clar) în limba vorbită. Argieș ar surprinde o terminație observată de Pârvan într-o serie de râuri dacice din TImoc și o numește messapico-albaneză „-(r)ies”. Cred că acest diftong „ie” se datorează accentului.
    Am pus într-un comentariu textul: https://hroderic.wordpress.com/2010/09/27/orastia-si-alte-hidronime/

    Numai pe baza comparației cu numele antic Mariscus , cred că „Argiș” s-ar putea decoda printr-o temă *ar (reed, rush) lărgită cu -g și s-ar traduce la fel ca lat.mariscus (stufăriș).
    Sinonim: lat.(h)arundo http://en.wiktionary.org/wiki/arundo#Latin
    http://starling.rinet.ru/cgi-bin/response.cgi?single=1&basename=%2fdata%2fie%2fpokorny&text_number=+119&root=config

    Până la urmă, nu avea niciun suport ideea ca o limbă satem să fi păstrat o temă *arg’- (lat.arguo, gr.argos)
    Aș căuta și acel armean Argesis ca să fim siguri că nu avem tot o temă lărgită sau doar un omonim.

    Comentariu de Sorin5780 — Februarie 21, 2015 @ 11:12 am | Răspunde


RSS feed for comments on this post. TrackBack URI

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

Blog la WordPress.com.

%d blogeri au apreciat asta: