Istoriile lui Roderick

Ianuarie 30, 2015

Droaie

Filed under: Traco-geto-dacii — Roderick @ 2:45 pm

droáie s. f. – Mulțime, gloată. Origine necunoscută. Cihac, I, 250 (urmat de Körting 9120) pleca de la o var. sdroaie, puțin frecventă, pe care o derivă de la lat. strues; în vreme ce Cihac, II, 656, pleacă de la ngr. δρούγγος „gloată”; însă nici unul din aceste etimoane nu pare posibil (cf. împotrivă, Densusianu, Rom., XXXIII, 285). S-a indicat de asemenea ca etimon alb. droe „spaimă” (Scriban; Rosetti, II, 115), folosit ca în expresia o groază de „o mulțime de”. Această ipoteză este destul de seducătoare; însă în rom. nu există nici o urmă a unui droaie „spaimă”; iar pe de altă parte nu cunoaștem istoria cuvîntului alb. Este mai curînd vorba de un der. de la sl. (bg., sb.) roi „roi de albine”, cf. roi, din sl. rojiti „tundere”, de ex. de la un podŭrojiti „subtundere”, cf. sb. zarojiti se „a prinde un roi”.” (DER, dexonline.ro)

droáĭe f., pl. droĭ (alb. droe, frică, precum și din groază s’a dezvoltat aceĭași ideĭe: o groază de banĭ, o mulțime de banĭ). Cîrd, mulțime: o droaĭe de scatiĭ, de copiĭ, de samsarĭ, (fig.) de ideĭ. Și duroaĭe (Prah.). – În Trans. droaĭe, targă.” (Scriban, dexonline.ro)

Un cuvânt pe care foarte mulți lingviști îl consideră autohton. Explicația probabil cea mai bună o dă I.I. Russu: IE *dhreugh “grupă, bandă” > *drugia > rom. droaie, g fiind căzut ca în ego > eu, magis > mai.

Sensul acestui cuvânt mi se pare însă că implică ideea de ”mulțime dezorganizată, fără structură, haotică”. S-ar putea ca d.p.d.v. semantic să fie apropiat de roi (din care îl derivă Ciorănescu), însă droaie ar putea reflecta PIE dher-3 ”to purr, murmur” / *dhrēn-bee, drone, hornet” (starling.rinet.ru) (engl. drone, v.ind. druṇa- ”bee”). Rom. droaie ar putea proveni dintr-un dacic *dronia ”roi” (?).

Din alt p.d.v. semantic, am putea să ne gândim la sinonimia dintre droaie și puzderie.

puzdére f. (vsl. pozderiĭe, pazderŭ și pozderŭ, paĭe, cîlț, d. drati-deron, a zmulge [!], a jupui; bg. pŭzdér și pazdér, sîrb. pózder, rus. pázderie și pázder, partea lemnoasă a cînepeĭ după ce i s´aŭ scos firele; ung. pozdorja. V. dîră). Partea lemnoasă a cotoarelor de cînepă după ce aŭ fost zdrobite de meliță și li s´aŭ scos firele și care se aruncă în foc. Fig. Mare mulțime: o puzdere [!] de gîndacĭ, de Jidanĭ. Adv. În mare număr: foĭaŭ vermiĭ [!] puzdere. – Și puzdérie (sud) și pozdere (nord). În Gorj pîzdắrii, f. pl. = țandurĭ: paharu a căzut și s´a făcut pîzdăriĭ. Și puzdăriĭ. V. și zgrebenț. ” (Scriban, dexonline.ro)

Rădăcina cuvântului de origine slavă este probabil PIE der-to cut, split, skin”.

Pentru droaie am putea să ne gândim la PIE dhreu- ”to crumble, grind” – let. druska ”firmituri”, lit. druskà ”sare”, v.gr. thráu̯ō ”a zdrobi”, ori  PIE dhrebh- ”to crush, grind”, originea lui drob și a zdrobi, cuvinte împrumutate din limbi slave:

drob (-bi), s. m.1. Bucată. – 2. Bulgăre de sare gemă. – 3. Măruntaie de pasăre, și, în special, de miel. – 4. Fel tipic de mîncare, din măruntaie de miel învelit în prapur. – Mr. drob. Sl. drobĭ, cf. bg., sb. drob, rus. drobĭ „bucată” (Miklosich, Slaw. Elem., 21; Cihac, II, 102; Conev 43 și 90). Pentru semantism, cf. bg. drob „plămîn”, sb., cr., slov., ceh. drob „intestine”. Din sl. a trecut și în mag. darab, de unde dubletul dărab, s. m. și n. (Trans., bucată). – Der. drobină, s. f. (bulgăre de sare gemă), din sl. (bg.) drobina, sec. XVII; sdrobi, vb. (a sparge, a distruge; a toca, a pulveriza), din sl. s(ŭ)drobiti (cf. megl. drubesbg. drobiă); sdrobitor, adj. (care zdrobește); sdrobitură, s. f. (spărtură); sdrob, s. m. (fragment, rest).” (DER, dexonline.ro)

Î.a.c. etimonul dacic al lui droaie ar putea fi un *drobis.

Pentru etimologia lui droaie trebuie, cred, consultate foarte atent sursele folclorice; nu ne putem baza doar pe semantismul contemporan al cuvântului.

5 comentarii »

  1. Dacă droaie și alb.droe vin din radicalul *dheu-1 „to run”, iar droaie ar fi doar un „throng” (mulțime, îmbulzeală, aglomerație)? https://en.wiktionary.org/wiki/throng#Etymology

    M-am gândit la asta de când am văzut var.duroaie (Prah.) și mi-am amintit de un rad. IE sub care Pokorny plasa un tracic și un iliric Duras (cred că e NP): http://starling.rinet.ru/cgi-bin/response.cgi?single=1&basename=%2fdata%2fie%2fpokorny&text_number=+410&root=config

    Dacă droaie are tălmăcirea de mai sus, probabil nu-i singurul conform celor de mai jos (nu toate).

    A druhăi vb. (Trans., Bucov.) a (se) zdruncina. 2. a vântura cerealele. 3. a zdrobi obiecte.
    a zdroși/zdruși https://dexonline.ro/definitie/zdro%C8%99i https://dexonline.ro/lexem/zdru%C8%99i/62230
    zdrete s.f. (Bucov., Mold) Bucăți, fărâme
    zdruhăios adj.(Trans. d. oameni) Năvalnic, repezit.
    zdruhăit adj. (d. mers) Săltat. 2. (d. muzică) cu ritm voi, săltat.

    https://dexonline.ro/definitie/zdruh%C4%83i

    durai s.n. (trans.) Urmă lăsată în pădure prin tărârea ramurilor sau a trunchiulor de copac. 2. pietriș care cade în jos de pe munte. (Durău?)

    Comentariu de Sorin5780 — Octombrie 18, 2015 @ 6:01 pm | Răspunde

  2. Mai demult analizam hidronimul Jijia (jigia) din Moldova ca fiind autohton. Nu mai știu ce-am spus atunci, dar am regăsit cuvântul ăsta și-n Oltenia cu sufix augmentativ po- : pojijie
    clápie f. (rudă cu clapă, clămpănesc). Ban. Olt. Droaĭe, pojijie (de copiĭ). https://dexonline.ro/definitie/clapie

    jijie, adv. (reg.) mult, abundent (în expr.) curge jigie = curge mult, abundent. DAR 2002
    jijină – murdărie
    Vreo legătură cu olt.jielț (părău)?

    În sfârșit, ideea era că droaie și pojijie sau jijie ar fi tot un „throng”.

    Comentariu de Sorin5780 — Februarie 14, 2016 @ 9:40 am | Răspunde

  3. M-am întrebat mai demult dacă nu cumva reg.droaie (targă) n-are un etimon mai puțin evident decât rad.*dru (lemn, pădure).În alte limbi pornește de la un verb a căra, ceea ce este destul de evident și logic: alb.barelë (mbar- carry, transport) , let.nestuvis, lit.neštuvai și tot așa.
    Măcar de-ar fi sensul a târâ (*dhragh- „to draw, drag on the ground”) http://www.etymonline.com/index.php?term=drag&allowed_in_frame=0
    Am văzut în nenumărate filme și documentare despre popoarele primitive cum improvizau o targă și o legau de cal sau o târau ei înșiși.

    Pe de altă parte, droaie (targă) ar putea fi înțeles în sensul părângii (de-a părânga) din DEX cu sensul par și targă, deși am și aici niște rezerve peroanale, numai de mine înțelese.
    https://dexonline.ro/definitie/p%C4%83r%C3%A2ng%C4%83

    Ex. în acest sns: lat.grabatum (targă) din maced. grabos (stejar), grabion (torță)
    https://en.wiktionary.org/wiki/%CE%BA%CF%81%CE%AC%CE%B2%CE%B2%CE%B1%CF%84%CE%BF%CF%82#Ancient_Greek
    Etimonul maced.grabos ar trebui să fie interesant pentru niște discuții mai vechi legate de numele stejarului(strejar) în limba dacilor.

    O altă ipoteză ar fi ca droaie să însemne inițial ceva care este întins, apoi sensurile de targă și mulțime (în dezordine)… conform eng.stretcher (to stretch, a întinde, extinde)

    Comentariu de Sorin5780 — Februarie 14, 2016 @ 10:17 am | Răspunde

    • Cred că am vorbit despre ideile astea când analizam drigană, droagă și droașcă (pol.dorożka- car, cal de dârloagă). Dacă nu mă înșeală memoria (ceea ce se întâmplă mai des decât îmi place să recunosc în ultima lună) pol.dorojka e coradical cu eng.draw/drag. https://en.wiktionary.org/wiki/drag#Etymology_1
      Asta nu înseamnă că dacii nu aveau și ei derivatele lor. Cred că sunt și câteva slavisme care provin din graiurile dacilor nordici.

      Comentariu de Sorin5780 — Februarie 14, 2016 @ 10:57 am | Răspunde


RSS feed for comments on this post. TrackBack URI

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

Creează un sit web gratuit sau un blog la WordPress.com.

%d blogeri au apreciat asta: